Decizia civilă nr. 9883/2013. Refuz acordare drepturi persecutaţi politic
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 9883/2013
Ședința publică din data de 18 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: AL H. S.
JUDECĂTOR: B. M. JUDECĂTOR: I. M. -I. GREFIER: D. B.
S-a luat spre examinare recursul promovat de recurenta M. K. E. împotriva Sentinței civile nr. 8624/2013 pronunțată de Tribunalul în dosarul nr._ privind și pe intimata pârâtă A. J. PENTRU P. ȘI I. S.
C. având ca obiect refuz acordare drepturi pentru persoane persecutate politic - Decretul Lege 118/1990.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă recurenta personal și asistată de reprezentantul intereselor sale, avocat T. Zoltan, cu împuternicire avocațială de reprezentare depusă la dosar (f.7), lipsă fiind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează că prezentul recurs se află la primul termne de judecată, pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, după care procedează la identificarea cu date de C.I. a recurentei care are CNP 2. și KX nr. 4. .
Reprezentantul recurentei, avocat T. Zoltan arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentei, avocat T. Zoltan solicită instanței admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, pentru motivele invocate, casarea hotărârii recurate, rejudecarea cauzei, admiterea acțiunii formulate în scris pentru motivele invocate, cu cheltuielile de judecată de la fond.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.8624 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta M. K. E. în contradictoriu cu pârâta A. J. pentru P. și I. S. C., privind anularea Hotărârii nr.2878/2012.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, reclamanta invocă faptul că tatăl său a fost inclus în categoria chiaburilor și i s-a aplicat măsura abuzivă din Decretul-Lege nr.118/1990, prevăzută la art.1 lit.d
Scopul urmărit de legiuitor a fost acela de a acorda compensații financiare persoanelor care au suferit vătămări în urma persecuțiilor din motive politice. Aceste vătămări trebuie constatate în funcție de fiecare persoană în parte.
Dacă anumite persoane din familia reclamantei au suferit astfel de vătămări, respectiv tatăl reclamantei, nu înseamnă că automat dreptul este recunoscut și copilului.
Reclamanta justifică aplicare acestei măsuri datorită calității de chiabur pe care a avut-o tatăl său.
Martorul Mandel Ludovic a dat declarație in fața notarului menționând că părinții reclamantei au fost chiaburi și a fost luată măsura domiciliului obligatoriu față de aceștia.
Potrivit legii, drepturile se acordă persoanei care s-a aflat în situația reglementată de lege, nu și altor persoane care fac parte din familie.
Vătămările trebuie să vizeze fiecare persoană în parte, de altfel, este dovedit aspectul că tatăl reclamantei ar fi avut calitatea de chiabur, nu și faptul că în această calitate ar fi fost persecutat. Cu atât mai puțin se poate reține persecuția politică asupra copilului, respectiv asupra reclamantei.
Chiar dacă martorul declară luarea măsurii domiciliului obligatoriu față de tatăl reclamantei, în adeverința nr.6100/1952 a Primăriei Comunei Zagon nu se menționează că există vreun document cu privire la stabilirea acestei măsuri.
Declarația de martor nu poate fi luată în considerare în mod independent, ci trebuie coroborată cu celelalte acte din dosar.
Potrivit art.3 din Legea nr. 221/2009: Constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe unul sau mi multe dintre următoarele acte normative. Aceste acte normative sunt prevăzute la lit.a-f din art.3.
Nu se face dovada stabilirii domiciliului obligatoriu printr-un act emis în baza actelor normative prevăzute de această lege.
În consecință, s-a constatat că nu s-a făcut nicio dovadă a persecuției reclamantei, astfel că instanța a respins acțiunea în contencios administrativ ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta M. K. E.
solicitând admiterea recursului în conformitate cu art 21 Legea 554/2004, și în consecința casarea hotărârii, rejudecarea cauzei cu admiterea acțiunii formulate in scris.
Solicită obligarea paratei la plata tuturor cheltuielilor de judecata, atat in fond cat si in recurs.
În motivare s-a arătat că:
Sentința atacată este netemeinică și nelegală, deoarece nu au fost respectate prevederile Decretului Lege nr. 118/1990 si ale Legii 2/2009. Reclamanta consideră ca poate beneficia de prevederile art. 1 din Legea 118/1990, pentru motivul ca antecesorul reclamantei a fost inclus in categoria chiaburilor, fiind supus unor masuri nedrepte cu caracter politic.
In continuare arată faptul ca instanța de fond nu a luat in considerare declarațiile martorilor, pe considerentul ca nu au fost coroborate cu alte probe. Fata de acest aspect, consideră ca din actele depuse in probatiune rezulta in mod indubitabil faptul ca tatăl reclamantei a fost inclus in categoria chiaburilor, iar declarațiile martorilor vin doar in susținerea sau confirmarea acestui fapt.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta M. K. E.
în contradictoriu cu pârâta A. J. pentru P. și I. S. C., a solicitat să se dispună anularea Hotărârii nr.2878/_ și a Deciziei nr.160/_ emise de pârâtă, să se constate că reclamanta are calitatea de beneficiar al prevederilor art.1 din Decretul-Lege nr.118/1990, precum și obligarea pârâtei la recunoașterea acestor drepturi începând cu data înregistrării cererii la pârâtă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că antecesorul său a fost inclus in categoria chiaburilor și a fost supus unor măsuri administrative abuzive prevăzute de art.1 lit.a și d din Decretul-Lege nr.118/1990.
Reclamanta a mai arătat că este de notorietate faptul că în perioada anilor 1950-1960 cetățenii țării, mai ales chiaburii, au fost supuși unor persecuții nedrepte, nejustificate și fără ca măsurile luate să aibă la bază întotdeauna acte emise de autoritățile respective.
De asemenea, a învederat că, deși a anexat cererii sale o serie de acte prin a făcut dovada persecuțiilor la care a fost supus antecesorul său, constând în amenzi, condamnare la închisoare, cererea sa a fost respinsă de către pârâtă.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta A. J. pentru P. și I. S.
C. a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală și a arătat că reclamanta pentru a fi îndreptățită să beneficieze de indemnizația lunară prevăzută la art.4 alin.2 din Decretul-Lege nr.118/1990 trebuie să facă dovada că s-a aflat în una dintre situațiile expres și limitativ prevăzute la art.1, alin.1 din acest normativ, și nu ca tatăl său sau un alt membru al familiei s-a aflat în una dintre situațiile reglementate de lege.
Prin sentința recurată, acțiunea a fost respinsă, considerându-se că vătămările trebuie să vizeze fiecare persoană în parte, de altfel, este dovedit aspectul că tatăl reclamantei ar fi avut calitatea de chiabur, nu și faptul că în această calitate ar fi fost persecutat. Cu atât mai puțin se poate reține persecuția politică asupra copilului, respectiv asupra reclamantei. Se mai arată că în adeverința nr.6100/1952 a Primăriei Comunei Zagon nu se menționează că există vreun document cu privire la stabilirea acestei măsuri.
Recurenta critică această abordare, susținând că probele depuse în dosarul de fond au fost greșit valorizate, nerealizându-se o interpretare coroborată a lor.
Curtea constată că prin cererea înregistrată la data de_, sub nr. 6508, reclamanta a solicitat pârâtei acordarea indemnizației prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990, în considerarea faptului că a avut stabilit domiciliul obligatoriu, împreună cu tatăl său, declarat chiabur, în localitatea Zagon, în intervalul_ -_ . În susținerea solicitării, au fost depuse înscrisuri și declarația autentică a doi martori.
Prin hotărârea nr. 2878 din data de_, pârâta respinge cererea reclamantei apreciind că situația sa nu se încadrează în dispozițiile actului normativ invocat, nefiind făcută dovada stabilirii, față de petentă, a domiciliului obligatoriu, cu aceeași motivare fiind respinsă și contestația înaintată de reclamantă, prin decizia nr. 160/_ .
Potrivit art.1 alin.1 din Decretul-Lege nr.118/1990 constituie vechime în muncă și se ia în considerare la stabilirea pensiei și a celorlalte drepturi ce se acordă, în funcție de vechimea în muncă, timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice:
d) a avut stabilit domiciliu obligatoriu;
Prin acest act normativ legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor persoanelor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive politice. Acesta este și cazul copiilor, minori
la epoca în care părinții s-au aflat în situațiile expres reglementate, deoarece au suferit astfel toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație, iar dispozițiile legale aplicabile persoanelor persecutate pe motive politice nu prevăd în mod imperativ înlăturarea descendenților minori de la acordarea drepturilor bănești.
Cu referire la susținerile conform cărora probațiunea administrată nu ar fi relevantă în sensul indicat de către reclamantă, Curtea constată că nici pârâta nu a contestat faptul că tatăl reclamantei a fost inclus in categoria chiaburilor. Totodată, prezența reclamantei alături de familia sa în perioada de referință este atestată de adeverința nr. 4012/_ a Primăriei com. Zagon. În plus, măsurile represive luate împotriva tatălui reclamantei sunt atestate prin: Mandatul de Aducere din_ emis de Miliția Sfântul G. privind infracțiunea de sustragere, Biletul de Eliberare nr. 3776/1957 emis de Penitenciarul Codlea care atesta ca tatăl său Szilagyi G. a fost condamnat in perioada_ -_, diferite Procese Verbale încheiate de Postul de Miliție Zagon, prin care tatălui său i s-au aplicat o serie de amenzi contravenționale pentru refuzul de a executa diferite munci, etc (f. 5 și urm., dosar fond).
Ca atare, din documentele depuse la dosar, coroborate cu actele de stare civilă, rezultă că împotriva familiei reclamantei, și, implicit, a acesteia, au fost luate măsuri de persecuție politică, care s-au răsfrânt și asupra sa.
Toate aceste înscrisuri trebuie valorizate și în contextul celor susținute de către cei doi martori în fața notarului public (f. 15, dosar fond), aceștia atestând faptul că tatăl reclamantei a fost declarat chiabur în perioada_ -_ și că în această calitate a avut stabilit, împreună cu soția și fiica sa M. K. E., domiciliul obligatoriu. Totodată, martorii descriu măsurile represive ce au fost luate împotriva familiei, respectiv obligativitatea prezenței săptămânale la Sfatul
P. ular, prestarea diferitelor munci agricole în folosul comunității, plata unor impozit mărite, stabilirea unor cote de carne și produse alimentare, confiscarea bunurilor din gospodărie și vânzarea lor la licitație.
Ținând cont și de contextul istoric general, precum și de prev. art. 10 alin. 1 din Decretul-Lege nr. 118/1990, care permite dovada situațiilor de la art. 1 prin folosirea oricărui mijloc de probă, acesta fiind actul normativ pe care și-a întemeiat petenta pretențiile formulate,
văzând și faptul că reclamanta se află și în posesia unor înscrisuri oficiale care sunt de natură să vină în sprijinul solicitărilor formulate, instanța apreciază că pentru motive de echitate nu se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu minorilor - persecutați împreună cu părinții - statul având îndatorirea de protecție și sprijin în mod egal a tuturor cetățenilor săi, cu atât mai mult cu cât s-a stabilit în jurisprudență că efectele măsurilor represive se produc direct și nemijlocit și asupra persoanelor care, la acea dată, erau minore, în considerarea prev. art. 93 Cod civil, conform cărora copilul minor are domiciliul la părinții săi, prevederi reluate în cuprinsul art. 100 alin. 1 din Codul familiei.
În considerarea celor expuse anterior, Curtea în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 va admite recursul și va modifica sentința, în sensul admiterii acțiunii. Drept consecință, vor fi anulate anularea hotărârea nr.2878/_ și decizia nr. 160/_, ambele emise de pârâta A. J. DE P. ȘI IMPOZITE SOCIALE C., care va fi obligată să recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al prevederilor art.1 alin. 1 lit. d al Decretului Lege nr. 118/1990, pe perioada_ -_ cu recunoașterea drepturilor corelative, în condițiile legii. Conform prev. art. 274 alin. 1 C.pr.civ. de la 1865, va fi obligată pârâta la
1000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă, constând în onorariu avocațial la fond (f. 99).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta M. K. E. împotriva sentinței civile nr.8624 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o modifică în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanta M. K. E. și dispune anularea hotărârii nr.2878/_ și a deciziei nr. 160/_, ambele emise de pârâta A. J. DE P. ȘI I. S.
C., pe care o obligă să recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al prevederilor art.1 alin. 1 lit. d al Decretului Lege 118/1990, pe perioada_ -_, cu recunoașterea drepturilor corelative, în condițiile legii.
Obligă pârâta la 1000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, S. Al H. | Judecător, M. B. | Judecător, M. -I. I. |
Grefier, D. B. |
Red.M.B./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: A. Rădulescu
