Sentința civilă nr. 1163/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr.1163/2013
Ședința publică din data de 7 iunie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: R. I. B., judecător GREFIER: N. G.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul F. V. împotriva pârâtei A. F. P. a Municipiului B. , având ca obiect contestație act administrativ fiscal - restituire taxă poluare.
Cauza s-a judecat în fond la data de 27 mai 2013, concluziile fiind consemnate în scris prin încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat inițial pronunțarea sentinței pentru data de 3 iunie 2013, iar ulterior amânarea pronunțării sentinței fiind amânată pentru data de 7 iunie 2013.
Deliberând constată,
T R I B U N A L U L,
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus reclamantul F.
V.
a chemat în judecată pe pârâta A. F. P. a municipiului B.
solicitând restituirea taxei de poluare în cuantum 4.120
lei, achitată cu chitanța seria TS6 nr.0787736 din data de 30 decembrie 2009 și plata dobânzii legale, calculată de la data plății și până la data restituirii efective, cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că reclamantul a achiziționat un autovehicul dintr-o țară membră a Uniunii europene și pentru înmatricularea acestuia în România a fost necesar să achite, pe lângă taxa de înmatriculare și taxa de poluare pentru autoturisme și autovehicule la prima înmatriculare în România în sumă totală de 4.120 lei, achitată cu chitanța seria TS6 nr.0787736 din data de 30 decembrie 2009.
Reclamantul a formulat cerere pentru restituirea acestei taxe, însă cererea a fost respinsă, motivat de faptul că taxa de poluare s-a perceput legal.
Taxa este nelegală întrucât contravine normelor comunitare, fiind discriminatorie întrucât nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, stat comunitar de la 1 ianuarie 2007, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea acestora în țară.
Taxa de poluare pentru autoturisme și autovehicule este o taxă cu efect echivalent ilegală, aceasta fiind și poziția CJCE exprimată în data de_ în cauza C-524/2007 împotriva Austriei.
OUG nr. 50/2008 contravine art. 90 par. l din Tratatul de instituire a Comunității Europene, conform căruia niciun stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea niciun stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.
Potrivit art. 148 din Constituția României prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementari comunitare au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Taxa de poluare pentru autvehicule impusă de guvernul român încalcă două tratate europene. Este vorba de Tratatul Comunității Europene și de Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat de România prin Legea nr. 157/2005.
Trebuie remarcat și un alt tip de discriminare: între persoanele care au solicitat înmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 și cele care înmatriculează autoturisme ulterior; doar aceste din urmă persoane plătesc taxa de poluare, deși este evident că poluează și autoturismele primei categorii de persoane, cele înmatriculate anterior.
Discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei de poluare de faptul înmatriculării, deși din preambulul O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismelor aflate în trafic, potrivit principiului "poluatorul plătește";.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 205-207 din OG nr. 92/2003, art. 148 alin. 2, 4 din Constituția României, art. 1082 și 1084 Cod Civil, art. 23, 25, 28, 30, 90 din Tratatul Comunității Europene ratificat prin Legea nr. 157/2005, art. 2141-2143din Legea nr. 571/2003, art. 1 alin. 1, art. 7, art. 8 alin. 1, art. 10 alin. 1 și alin. 3, art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, OG nr. 9/2000.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, anulate la dosar (f. 2, 7).
Pârâta, legal citată, prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate și în consecință menținerea actelor administrative atacate, precum și a taxei pe poluare achitată de reclamant ca fiind legal percepută și încasată.
Pe fondul cauzei s-a subliniat că taxa achitată a fost stabilită de către organul fiscal în conformitate cu dispozițiile cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și în Normele metodologice de aplicare.
Taxa pe poluare se plătește, conform art. 4 din O.U.G. nr. 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România și la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 si art. 9.
Taxa pe poluare se aplică nu numai autoturismelor rulate ci și autoturismelor noi produse în țară și în străinătate. Legea nu face nicio deosebire cu privire la vechimea sau proveniența autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabilă în situația în care autoturismul se înmatriculează pentru prima dată în România.
La baza instituirii taxei pe poluare a stat principiul "poluatorul plătește", principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene, 16 state membre ale Uniunii Europene practicând o taxă care se percepe cu ocazia înmatriculării autovehiculelor (între care Ungaria, Grecia, Danemarca, Spania, Belgia, Olanda).
Cât timp această taxă nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat, ci pentru înregistrarea acestuia în vederea punerii în circulație, aceasta nu constituie o taxă vamală în sensul prevăzut de art. 25 din Tratat, astfel că nu se poate susține încălcarea acestui text legal.
Potrivit jurisprudenței Comunității Europene, art. 90 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, devenit art. 110 după consolidarea tratatului, este încălcat atunci când taxa aplicată produselor importate și taxa aplicată produselor naționale similare sunt calculate în baza unor criterii diferite.
CJCE a mai stabilit și că acest text de lege trebuie interpretat ca interzicând o taxă pe poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atât timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea maniera încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei
incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.
Din analiza dispozițiilor cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că determinarea taxei pe poluare se realizează pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4, astfel încât exigențele stipulate de CJCE sunt respectate.
Prin modificările aduse Codului fiscal de Legea nr. 343/2006 s-a respectat principiul neretroactivității legii, întrucât aceste acte normative nu puteau dispune referitor la autovehiculele anterior înmatriculate în România.
Regimul fiscal nu este unul discriminatoriu față de autoturismele rulate, înmatriculate și importate din Uniunea Europeană sau față de autoturismule noi produse în Uniunea Europeană și importate în România, întrucât taxa se aplică tuturor autovehiculelor care nu au mai fost înmatriculate în România, fie românești, fie străine.
Curtea Europeană de Justiție (CJCE) a arătat că o consecință a dreptului comunitar este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehicule un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv.
Jurisprudența CJCE a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecința i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase nearmonizată încorporată într-un autovehicul național similar. Însă, la stabilirea taxei pe poluare prevăzută de O.U.G. nr. 50/2008 se iau în calcul mai multe criterii obiective, printre care și deprecierea autoturismului.
Prin urmare, existența unei taxe pe poluare nu este contrară dispozițiilor comunitare, nefiind deci motive temeinice pentru a dispune restituirea sumei reprezentând taxa pe poluare achitată de reclamant.
În ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale până la data restituirii efective s-a arătat că art. 9 din O. G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligațiile bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar - fiscale în domeniul bancar prevede că "dobânzile percepute sau plătite de Banca Națională a României, de instituțiile de credit, de instituțiile financiare nebancare și de Ministerul Finanțelor Publice, precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice.
Ordinul nr. 1899/2004 pentru aprobarea procedurii de restituire si de rambursare a sumelor de la buget nu prevede acordarea de dobânzi decât în cazul în care cererea de rambursare/restituire nu a fost soluționată în termenul legal. Conform capitolului 1 pct. 1 și urm. din Ordinul nr. 1899/2004 restituirea sumelor de la buget se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal.
Reclamantul a solicitat acordarea de dobânzi calculate de la data plății taxei pe poluare, însă în speță sunt incidente dispozițiile art. 1088 alin. 2 din Codul civil, dobânda cuvenindu-se din ziua introducerii cererii de chemare în judecată.
În privința cheltuielilor de judecată s-a arătat că nu se impune acordarea de cheltuieli de judecată, pârâta nefiind în culpă.
În drept s-au invocat dispozițiile art. O.U.G. 50/2008 și O.G. 92/2003.
Prin cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă
s-a solicitat chemarea în garanție a Administrației F. pentru M. și obligarea chematei în garanție la plata sumei solicitată de reclamant și a cheltuielilor de judecată în ipoteza admiterii acțiunii principale.
În motivare s-a arătat că entitatea care încasează taxa este pârâta, însă destinatarul sumelor încasate este A. F. pentru M., conform art. 5 alin. 4 din OUG nr. 50/2008.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 5 alin. 4 din OUG nr. 50/2008. OG nr. 92/2003.
Analizând actele și lucrările dosarului
, tribunalul reține faptul că în prezent, compatibilitatea O.U.G. nr. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din
T.F.U.E. incidente, trebuie analizată prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011, respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 vizând forma inițială a OUG 50/2008 respectiv C-263/10 vizând forma OUG nr. 50/2008 după data de_ având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu, respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că articolul 110 din T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Prin urmare, taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea, ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C.J.U.E. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008 trebuie să se rețină că reglementarea națională în vigoare la data plății taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.
Așadar, taxa pe poluare plătită de reclamant, de 4.120 lei, achitată cu chitanța seria TS6 nr.0787736 din data de 30 decembrie 2009, nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.proc.fisc), considerent pentru care se impune restituirea acesteia.
Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită, ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil ca echivalent al lipsei folosirii acestei sume.
Numai astfel se poate concepe o justă și integrală reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
Prin urmare, odată cu restituirea sumei achitate se impune și plata dobânzii legale aferente sumei încasate de pârâtă, cu începere de la data încasării și până la data plății efective, calculată în baza OG nr. 9/2000 în vigoare până la data de_, respectiv conform OG nr. 13/2011 aplicabilă potrivit art. 19 din 1 octombrie 2011.
Cu privire la momentul de la care se datorează dobânda, respectiv de la data plății sumei ce reprezintă taxă de poluare, s-a pronunțat și Curtea Europeană de Justiție (CJCE) prin hotărârea preliminară din 18 aprilie 2013 dată în cauza C-565/11, M. Irimie.
În baza considerentelor expuse, tribunalul va admite acțiunea civilă și în consecință va obliga pârâta A. F. P. a municipiului B. să restituie reclamantului suma de 4.120 lei, achitată cu chitanța seria TS6 nr.0787736 din data de 30 decembrie 2009, cu titlu de taxă de poluare și să plătească dobânda legală aferentă acestei, începând cu data achitării, 30 decembrie 2009 și până la restituirea efectivă.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., reținând culpa procesuală a pârâtei, tribunalul o va obliga să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 și art. 5 alin. 1 și 3 din OUG nr. 50/2008 taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă, se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru M. și constituie venit la bugetul F. pentru mediu, care gestionează aceste sume.
Având în vedere faptul că în final sumele achitate cu titlu de taxă de poluare constituie venit la bugetul F. pentru mediu, în baza dispozițiilor art. 60 C.proc.civ., tribunalul va admite chemarea în garanție formulată de pârâtă și în consecință, va obliga chemata în garanție A. F. pentru M. să plătească pârâtei A. F. P. a municipiului B. suma de 4.120 lei, achitată de reclamant cu titlu de taxă de poluare și dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu data achitării 30 decembrie 2009 și până la restituirea efectivă, precum și suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul F. V., domiciliat în localitatea B., strada Octavian Goga, nr.7, scara A, ap.13, județul B. -Năsăud, împotriva pârâtei A. F. P. a municipiului B. , cu sediul în B., strada 1 D. nr. 6-8, județul B. -Năsăud și în consecință:
respinge cererea de constatare a caracterului nejustificat al refuzului de restituire a taxei de poluare exprimat prin adresa nr. 23547/01/_ a Administrației F. P. a municipiului B. ;
obligă pârâta A. F. P. a municipiului B. să restituie reclamantului suma de 4.120 lei, achitată cu chitanța seria TS6 nr.0787736 din data de 30 decembrie 2009, cu titlu de taxă de poluare și să plătească dobânda legală aferentă acestei, începând cu data achitării, 30 decembrie 2009 și până la restituirea efectivă.
Obligă pârâta A. F. P. a municipiului B. să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F. P. a municipiului B. , cu sediul în B., strada 1 D. nr. 6-8, județul B. -Năsăud împotriva chematei în garanție A. F. pentru M. , cu sediul în B., S. I. nr. 294 Corp A, sector 6 ca fiind întemeiată și în consecință:
obligă chemata în garanție A. F. pentru M. să plătească pârâtei A.
F. P. a municipiului B.
suma de 4.120
lei, achitată de reclamant cu titlu de taxă de poluare și dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu data achitării 30 decembrie 2009 și până la restituirea efectivă, precum și suma de 39,3
lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 7 iunie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. R. -I. G. N.
Redactat BRI/tehnoredactat BRI/_ /5 ex.
