Sentința civilă nr. 1167/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici
| Comentarii |
|
cod operator 4204
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR.1167
Ședința publică din 25 februarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. O. - judecător
GREFIER: A. H.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii formulată de reclamantul S.
N. AL P. ȘI V. "P. L. ", cu sediul în B., str. V. Conta, nr. 19/23, sector 2 împotriva pârâților MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în B., P. R., nr. 1A, sector 1 și I. T. AL P. DE F. S. M., cu sediul în S. M., str. Dragoș V., nr. 38, județul M., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Se constată că dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 11 februarie 2013, concluziile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței publice din data de 11 februarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta și prin care s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de 18 februarie 2013, apoi pentru data de azi, când în urma deliberării, instanța a pronunțat hotărârea de mai jos.
T.
Prin acțiunea înregistrată sub dosar nr._ pe rolul T. ui M.
, Secția a II-a de contencios Administrativ și Fiscal, S. N. AL P. ȘI V. "P. L. ", cu sediul în B., str. V. Conta, nr. 19/23, sector 2, în numele membrilor de sindicat, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în B., P. R., nr. 1A,
sector 1 și I. T. AL P. DE F. S. M., cu sediul în S.
, str. Dragoș V., nr. 38, județul M., solicitând obligarea acestora la
plata sumelor corespunzătoare celui de-al 13 lea salariu pe anul 2010, actualizate cu indicele de inflație din momentul plății efective.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că cei 117 membrii de sindicat în numele cărora a formulat cererea sunt angajați ai Serviciului T. al P. de F. Satu -Mare și au calitate de polițiști funcționari publici cu statut special. Ministerul Administrației și Internelor are calitate de angajator și ordonator principal de credite, iar inspectoratul teritorial al poliției de frontieră are delegată competența de gestionare a resurselor umane și de efectuare a plății drepturilor salariale, în calitate de ordonator terțiar de credite.
Potrivit art. 25 din Legea nr.330/2009:
Pentru activitatea desfășurată personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul în care se face premierea.
Pentru personalul care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acordă proporțional cu perioada în care a lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază brute lunare realizate în perioada în care a desfășurat activitatea
Premiile anuale pot fi reduse sau nu se acordă în cazul persoanelor care în cursul anului au desfășurat activități profesionale nesatisfăcătoare ori au săvârșit abateri pentru care au fost sancționate disciplinar. Aceste drepturi nu se acordă în cazul persoanelor care au fost suspendate sau înlăturate din funcție pentru fapte imputabile lor.
Plata premiului anual se va face pentru întregul personal salarizat potrivit prezentei legi, începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul.
Dreptul de a primi al 13-lea salariu, corespunzător anului 2010 s-a născut începând cu 01 ianuarie 2010 și a continuat pe tot parcursul acestui an, până la 31 decembrie.
Art. 15 alin 2. din Constituție statuează că ,,Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile";, iar art. 1 din Codul civil că ,, Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactivă";, adică pentru trecut. Legea se aplică numai faptelor petrecute în intervalul de timp de la intrarea sa în vigoare și până la ieșirea din vigoare, și nu faptelor petrecute anterior.
Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 285/_ privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, premiul anual, cunoscut și sub denumirea de al 13 - lea salariu. A fost reglementat de dispozițiile art. 25 din Legea nr. 330/2009, care dispunea că: ,, Pentru activitatea desfășurată personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul în care se face premierea";.
Întrucât Legea nr. 285/2010 nu este o lege interpretativă, care să explice sensul legii anterioare, respectiv a legii 330/2010, pentru a accepta că efectele
sale se produc de la data intrării în vigoare a legii anterioare, și nici nu îmbracă forma unei legi penale sau contravenționale noi, mai favorabile, în cauză nu sunt incidente, excepțiile de strictă interpretare menționate mai înainte, de la principiul neretroactivității legii.
Caracterul de principiu constituțional al neretroactivități, nu îngăduie în România nicio deosebire între legi. Astfel, Curtea Constituțională a subliniat, prin Decizia nr. 90/1999, publicată în Monitorul Oficial nr. 489/1999 caracterul universal al principiului la care se face referire arătând că: ,,Principiul neretroactivității este valabil pentru orice lege, indiferent de domeniul de reglementare al acestuia";.
Dreptul de a primi al 13 -lea salariu, corespunzător anului 2010, s-a născut începând cu 01 ianuarie 2010 și a continuat pe tot parcursul acestui an, până la 31 decembrie. Se impune a fi făcută distincția clară între momentul nașterii dreptului, care a început să curgă la 1 ianuarie 2010 și s-a epuizat la terminarea acestuia, și un alt moment, cel al concretizării dreptului prin acordarea echivalentului bănesc cuvenit, de la 1 ianuarie 2011, pentru ca acesta sa nu rămână golit de substanță, de conținut.
Mai mult decât atât, premiul anual reprezentând suma de bani egală cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea, îmbracă forma unui drept patrimonial recunoscut, pentru o situație trecută, respectiv anul 2010, prin urmare Legea nr. 285/2010, ale cărei dispoziții sunt în vigoare începând cu 01 ianuarie 2011, nu poate duce la înlăturarea existenței dreptului pentru trecut, întrucât ar contraveni atât prevederilor art. 53 din Constituție, reglementărilor date prin art. 1 din protocolul nr.1 adițional al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Prin întâmpinarea formulată în cauză pârâtul I. T. AL P. DE F. S. M., a solicitat respingerea acțiunii.
S-a arătat că acțiunea este neîntemeiată întrucât dispozițiile pe care reclamantul își întemeiază acțiunea au fost expres abrogate prin art. 39 lit. w, din Legea 284/2010 și art.8 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Astfel, sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna Ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar potrivit prevederilor prezentei legi.
Reclamantul susține în plângere că " Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile"; susținere pe care o apreciem și o susținem întocmai, numai că în cazul de față, nu suntem în această ipostază, deoarece sistarea acordării premiului corespunzător anului 2010 nu încalcă principiul neretroactivității legii, dreptul la muncă și la măsuri de protecție socială, dreptul de proprietate. Prevederile art.8 din Legea 285/2010, prin conținutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale
unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivității legii. Majorarea salarială din anul 2011, rezultă ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariu / solda/indemnizație de bază, este acordată și în continuare, dovadă că de la 1 Ianuarie 2012 a rămas în plată același nivel al retribuției, în condițiile în care legiuitorul a ales să nu acorde nici un premiu anual pe anul 2011; rezultă astfel că textul de lege criticat nu contravine principiului neretroactivității legii civile consacrat, de art.15 alin. (2) din Constituție.
Mai mult decât atât, cu privire la natura premiilor în bani acordate angajaților, conform legii, Curtea Constituțională a României, a constatat, prin Decizia nr. 1615 din 20 Decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 Februarie 2012, că sporurile, premiile și alte stimulante acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premiile periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.
Apreciem că nu se poate reține nici încălcarea dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate privată. Premiul anual pe anul 2010 reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, pe care angajatul o are supra angajatorului public și constituie "bun"; în sensul art.1 din Primul P. tocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar prevederile de lege criticate prevăd în același timp doar modalitatea prin care statul să-și execute întrutotul această obligație financiară, fără a fi afectate în nici un fel cuantumul sau întinderea acestei creanțe.
Conchidem astfel, prin a învedera onoratei instanțe că acest subiect a fost dezbătut de către Curtea Constituțională a României, care a dat mai multe decizii în acest sens, prin care și "DECIZIA nr.808 din 2 Octombrie 2012 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.8 din Legea nr.285/2010, privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 822 din 6 Decembrie 2012";, în care onorata curte a respins ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.8 din Legea nr.285/2010, privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, prin
întâmpinarea formulată a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, raportat la dispoz.art.12 alin.4 și 5 din OUG nr. 104 / 2001.
S-a arătat că I. T. al P. de F. S. - M. în cadrul căruia este organizat și Serviciul T. al P. de F. Satu - Mare, în
cadrul căruia își desfășoară activitatea reclamanții, are calitatea de ordonator teritorial de credite.
Instanța a apreciat excepția invocată ca neîntemeiată, reținând că Ministerul Administrației și Internelor este ordonator principal de credite, potrivit art.21 din Legea 500/2002 privind fondurile publice și art.7 din OUG 30/2007, calitate cu care pentru opozabilitate, se impune participarea sa personală.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Din tabelul depus la filele 3-4 dosar, rezultă că persoanele enumerate la poz.1 - 117, sunt funcționari publici, angajați ai Serviciului T. al P. de F. Satu-Mare, din cadrul I. T. al P. de F. S. - M. .
Aceștia consideră că potrivit dispozițiilor art.25 din Legea 330/2009, sunt îndreptățiți la plata sumelor corespunzătoare celui de-al 13-lea salariu pe anul 2010, actualizat cu indicele de inflație, pierzând din vedere faptul că actul normativ respectiv ( Legea nr.330/2009 ) a fost abrogat prin Legea nr.284/2010 și că art.8 din Legea nr.285/2010 prevede că "Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar potrivit prevederilor prezentei legi";.
Cu privire la natura premiilor în bani acordate angajaților, conform legii, Curtea Constituțională a României, a constatat, prin Decizia nr. 1615 din 20 Decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 Februarie 2012, că sporurile, premiile și alte stimulante acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premiile periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.
Apreciem că nu se poate reține nici încălcarea dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate privată. Premiul anual pe anul 2010 reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, pe care angajatul o are supra angajatorului public și constituie "bun"; în sensul art.1 din Primul P. tocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar prevederile de lege criticate prevăd în același timp doar modalitatea prin care statul să-și execute întrutotul această obligație financiară, fără a fi afectate în nici un fel cuantumul sau întinderea acestei creanțe.
Pentru aceste considerente instanța apreciază nefondată acțiunea sens în care o respinge conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
RESPINGE
acțiunea în contencios administrativ promovată de S.
N. AL P. ȘI V. "P. L.
", cu sediul în B., str. V. Conta, nr. 19 /23, sector 2 - în numele membrilor de Sindicat menționați în anexă- în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR,
cu sediul în B., P. R., nr. 1A, sector 1 - actualmente
M. Afacerilor Interne și I. T. AL P. DE F. S. M.
,
cu sediul în S. M., str. Dragoș V., nr. 38.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
P. nunțată în ședința publică de azi 25 februarie 2013.
Președinte, G. ier,
S. O. A. H.
Red.S.O.-_
Tehnored.T.F.-_ /5 ex.
