Sentința civilă nr. 1436/2013. Comunicare informatii de interes public
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios A. ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1436/2013
Ședința publică din data de 28 Iunie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. GREFIER I. D. M.
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamantul B. A. -C. împotriva pârâtei
U. A. T. M. B. PRIN P., având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea Nr.544/2001).
Cauza s-a dezbătut în ședința publică din 14 iunie 2013 susținerile și concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea hotărârii fiind amânată, din lipsă de timp pentru deliberare, pentru data de 28 iunie 2013.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus, reclamantul B. A. C. a chemat în judecată pârâtul M. B. - prin primar, solicitând admiterea acțiunii, să se constate refuzul explicit al pârâtului și obligarea acestuia să furnizeze informațiile de interes public solicitate, precum și obligarea pârâtului la plata de daune cominatorii în cuantum de 500 de lei pentru fiecare zi de întârziere de la rămânerea definitivă a sentinței și până la executarea acesteia.
În motivare, s-a arătat că reclamantul a depus la registratura Primăriei B. două cereri în temeiul Legii nr. 554/2001. La prima cerere nr. 13187/_ a primit un răspuns negativ. Documentele solicitate erau copii de pe Autorizația de construire și anexele acesteia pentru pasajul dintre sc.B și C a blocului nr. 1 din str. CR Vivu. La a doua cerere nr. 18410/_ a primit răspuns negativ, iar documentele solicitate erau copii de pe actul adițional nr._ 9/_ și anexele acestuia la Contractul de concesiune nr. 10069/859/E/_ și copii de pe planurile de încadrare în zona în baza cărora a fost eliberată autorizația de construire nr. 320/_ .
Reclamantul consideră că ambele cereri au fost soluționate ilegal deoarece nu a fost respectat art. 7 al. 2 din Legea nr. 544/2001, care stipulează că refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor. Refuzurile comunicării informațiilor solicitate nu au fost motivate în drept cu indicarea prevederilor legale care exceptează aceste informații de la accesul liber al cetățenilor. Documentele solicitate se încadrează în categoria informațiilor de interes public potrivit art. 7 al. 21 și 23 din Legea nr. 50/1991, art. 45 lit. c, art. 59 lit. b din Legea nr. 350/2001, art. 2 lit. b din Legea nr.544/2001, art. 5 alin. 2 lit. f, art. 30 lit. f din Legea nr. 677/2001 și art. 63 din OUG nr. 54/2006.
Pârâtul M. B. - prin primar a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
În motivare, s-a arătat în esență că informațiile solicitate de reclamant prin cererea înregistrată sub nr. 13187/_ au fost comunicate prin adresa cu nr. 13187/_, cu precizarea că actele administrative despre care se face vorbire în răspuns nu pot fi puse la dispoziția sa având în vedere dispozițiile art.21 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: "Creatorii de documente sau, după caz, persoanele juridice succesoare ale acestora sunt obligați să elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice și a persoanelor juridice, certificate, copii și extrase de pe documentele pe care le creează, inclusiv de pe cele pentru care nu s-a împlinit termenul prevăzut la art.13, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant".
De asemenea, potrivit art.22 lit."b" din același act normativ, nu pot fi puse la dispoziția persoanelor fizice și juridice, alteia decât cele îndreptățite, documente a căror cercetare poate afecta drepturile și libertățile individuale ale cetățeanului, prin datele și informațiile pe care le conțin.
În al doilea rând, se arată că deși prin răspunsul nr. 13187/_ s-a adus la cunoștința reclamantului că nu-i pot fi comunicate după cum a solicitat, "copii de pe actele și avizele în temeiul cărora au fost eliberate aceste autorizații", s-a menționat că "Documentația poate fi numai consultată la sediul instituției noastre."
Se mai arată că acest lucru s-a înfăptuit, prin prezentarea reclamantului la sediul Primăriei
M. ui B., unde în prezența Șefului Serviciului urbanism și a inspectorului de zonă, acestuia i s-a pus la dispoziție spre consultare, toată documentația care a stat la baza emiterii: Autorizației de construire nr. 16170/927/_ având ca obiect executarea lucrărilor de construire pentru
"Amenajare birouri și spații comerciale" la imobilul situat în B., str. C.R. Vivu, nr.1, al cărei beneficiar este Hedeș Pavel Petru și Autorizației de construire nr. 20595/320/_ având ca obiect executarea lucrărilor de construire pentru "Realizare finisaje exterioare - lucrări rămase de realizat la imobilul birouri și spații comerciale, edificat în baza Autorizației de construire nr. 16170/927/_ " al cărei beneficiar este Hedeș Pavel Petru.
Totodată, reclamantul a beneficiat și de toate informațiile de specialitate pe care persoanele autorizate în domeniu, le-a furnizat la cererea sa.
Ulterior acestei consultări, reclamantul a revenit cu o nouă adresă înregistrată sub nr. 18410/_, solicitând actul adițional nr._ 9/_ la Contractul de concesiune nr. 10069/Ș59/E/_ și planurile de încadrare în zonă în baza cărora a fost eliberată Autorizația de construire nr. 320/_ .
Așa cum s-a menționat și în răspunsul comunicat reclamantului, în ceea ce privește Actul adițional și anexele la Contractul de concesiune nr. 10069/859/E/_, acestea sunt documente ce conțin informații exceptate de la liberul acces, respectiv date cu caracter personal privind persoana d-lui Hedeș Pavel Petru, motiv pentru care nu pot fi puse la dispoziția sa.
Cât despre Planurile de încadrare în zonă în baza cărora a fost eliberată Autorizația de construire nr. 320/_, acestea fac parte din documentația depusă de beneficiarul actului administrativ emis în favoarea sa, și nu pot fi transmise altor persoane, însă așa cum s-a arătat la pct.2, toate aceste documente au fost consultate de către reclamant la sediul Primăriei M. ui B.
, în prezența persoanelor specializate în domeniul urbanismului.
În drept, s-au invocat disp. art. 205 și art.206 C.pr.civ., art.2, art.7 alin.(2), art. 22 din Legea 544/2001, Legea nr. 554/2004, Legea nr.50/1991, republicată, art.21 și art.22 din Legea nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare.
Reclamantul B. A. C. a depus la dosar "răspuns la întâmpinare"; (f. 55-58), prin care a arătat următoarele:
Informațiile solicitate sunt informații de interes public, iar funcționarii din cadrul Primăriei
ui B. interpretează greșit prevederile art.21 și ale art.22 lit.b) din Legea nr.16/1996 din următoarele motive:
art.7 alin.(21)și(23) din Legea nr. 50/1991 prevede că autorizația de construire și anexele acesteia au caracter public și se pun la dispoziția publicului;
- art.7 alin.(l) lit.b) din Legea nr. 50/1991 prevede că documentația aferentă autorizației de construire trebuie să cuprindă și dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren și construcții;
art.45 lit.c) din Legea nr. 350/2001 prevede că Planul urbanistic de detaliu este documentație de urbanism;
art.59 lit.b) din Legea nr. 350/2001 impune autorităților administrației publice să facă public conținutul documentațiilor de urbanism.
Deoarece nu a primit răspuns la adresa nr.13187/_, la data de_ s-a deplasat la sediul Primăriei M. ui B., unde a consultat documentația aferentă autorizației de construire nr.20595/320/_ cu excepția planurilor de încadrare în zonă (planul urbanistic de detaliu) și a dovezii, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren și construcții.
Șeful Serviciului urbanism Tamaș Ștefan nu a putut explica de ce documentația aferentă autorizației de construire nr.20595/320/_ nu conține dovada, în copie legalizată, a titlului
asupra imobilului, teren și construcții prevăzută de art.7 alin.(l) lit.b) din Legea nr. 50/1991 și planurile de încadrare în zonă.
Cu toate că obligația de a depune dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren și construcții cădea în sarcina celui ce solicitase eliberarea autorizației de construire, în dosarul aferent autorizației de construire se regăsesc adrese din partea Serviciului urbanism către Serviciul patrimoniu prin care se solicită dovada titlului asupra imobilului, teren și construcții.
Totodată Șeful Serviciului urbanism Tamaș Ștefan nu a putut motiva legal de ce s-a aprobat autorizația de construire nr.20595/320/_ pentru realizarea finisaje exterioare - lucrări rămase de realizat la imobilul birouri și spații comerciale (edificat în baza autorizației de construire nr. 16170/927/_ ), pe terenul înscris în CF în format electronic nr.63322 sub nr.top.720/1/1/1/1/1/2/1 și 721/1/1/1/1/1/2/1 și în CF 5802 transcrisă în CF în format electronic nr.63292 sub nr.top.722/1/1/3/2, având în vedere faptul că autorizația de construire nr. 16170/927/_ autoriza lucrări de construire doar pe terenul înscris în CF 5802 sub nr.top.722/1/1/3/2.
Se menționează că, terenul înscris în CF B. nr.63322 sub nr.top.720/1/1/1/1/1/2/1 și 721/1/1/1/1/1/2/1 are o suprafață de 116,2 mp, pe când terenul înscris în CF B. nr.63292 sub nr.top.722/1/1/3/2 are o suprafață de doar 28 mp.
Este interesant faptul că Primăria M. ui B. a autorizat construirea unui imobil pe un teren de 28 mp și ulterior, după circa 9 ani de zile autorizează realizarea de finisaje exterioare la respectivul imobil, care a ajuns în acest timp să ocupe o suprafață de teren de 144,2 mp, fără a mai exista alte autorizații de construire care să autorizeze extinderea imobilului.
Reclamantul nu înțelege de ce pârâta a considerat legală consultarea contractului de concesiune nr. 10.069/859/E/_ anexat la autorizația de construire nr.16170/927/_ și ilegală consultarea actului adițional la acest contract.
Din cauza motivelor menționate mai sus, în aceeași zi în care a consultat documentația incompletă, prin adresa nr.18410/_ a solicitat Primăriei M. ui B. eliberarea de copii de pe actul adițional nr._ 9/_ și anexele acestuia la contractul de concesiune nr.l0.069/859/E/_ și de pe planurile de încadrare în zonă (planul urbanistic de detaliu).
Reclamantul nu a solicitat și date personale ale numitului Hedes Pavel Petru. Dacă pârâta nu intenționa să ascundă informații care favorizează și ascund încălcarea legii, ar fi putut foarte ușor ca, pe copia actului adițional nr._ 9/_ pusă la dispoziția reclamantului să anonimizeze datele personale precum codul numeric personal și domiciliul numitului Hedes Pavel Petru, astfel fiind respectate prevederile Legii 677/2001 cu privire la protecția datelor personale.
Având în vedere faptul că Primăria M. ui B. a depus în probatoriu contractul de concesiune nr.l0.069/859/E/_, pârâtul apreciază că această concesionare și-a pierdut valabilitatea, contractul fiind nul de drept ca urmare a prevederilor art.15 din contract coroborat cu art.36 din Legea nr. 50/1991, deoarece numitul Hedes Pavel Petru nu a solicitat emiterea autorizației de construire și nici nu a început construcția în termenul legal pe terenul în suprafață de 116,2 mp.
Plecând de la aceste considerente rezultă că atât actul adițional nr._ 9/_ cât și autorizația de construire nr.20595/320/_ au fost întocmite fără respectarea prevederilor legale.
Se consideră că cererea privind plata de daune cominatorii este întemeiată, deoarece este prevăzută de art.22 alin.(2) din Legea nr.544/2001.
În continuare, reclamantul face observații pe marginea fiecărui răspuns la interogatoriul solicitat de acesta a se administra ca probă în dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Reclamantul B. A. C. s-a adresat în cursul anului 2013 Primăriei municipiului B.
, sesizând prin cererea înregistrată sub nr. 13187 din_ (f. 3) că la adresa din strada Constantin Roman Vivu din B. - pasajul de trecere existent între scara B și C a blocului nr. 1 se află un șantier în lucru unde se efectuează lucrări de demolare a unor stâlpi de beton și de modificare a pasajului prin închiderea cu ferestre, nefiind însă respectată legislația în construcții în condițiile în care șantierul nu este împrejmuit, nu este afișat la loc vizibil anunțul cu obiectul șantierului, denumirea beneficiarului, denumirea constructorului, denumirea proiectantului, numărul autorizației de construire.
În acest context, invocând prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, reclamantul a solicitat prin menționata adresă să i se comunice în scris dacă la obiectivul sesizat se respectă legislația în vigoare, există autorizație de demolare și respectiv autorizație de construcție, iar în cazul în care aceste autorizații există, să i se pună la dispoziție copii de pe actele și avizele în temeiul cărora au fost eliberate.
Prin adresa de răspuns nr. 13187/_ (f. 4), pârâta prin Serviciul urbanism i-a comunicat reclamantului că pentru imobilul în cauză a fost eliberată Autorizația de construire nr. 927/16170/_ pentru "Amenajare birouri și spații comerciale";, beneficiar Hedeș Pavel Petru și Autorizația de construire nr. 320/20595/_ pentru "Realizare finisaje exterioare - lucrări rămase de realizat la imobilul birouri și spații comerciale, edificat în baza Autorizației de construire nr. 16170/927/_ (acte depuse la dosarul cauzei, la filele 35, 36 dosar).
Totodată, în privința cererii de punere la dispoziție a copiilor actelor și avizelor în baza cărora au fost eliberate autorizațiile menționate, pârâta i-a adus la cunoștință reclamantului că acestea pot fi doar consultate la sediul acesteia, refuzul eliberării copiilor fiind motivat pe prevederile art. 21 și art. 22 lit. b din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996.
Consultarea documentelor s-a realizat ulterior de către reclamant la sediul pârâtei, respectiv în data de_, aspect confirmat de către acesta în cuprinsul răspunsului la întâmpinare depus la dosar (f. 55), cu menționarea faptului că nu i s-a pus la dispoziție pentru studiu planurile de încadrare în zonă (planul urbanistic de detaliu) și dovada, în copie legalizată, a titlului deținut asupra imobilului teren și construcții, sub acest din urmă aspect fiindu-i pus la dispoziție spre consulare doar contractul de concesiune nr. 10.069/859/E/_, anexat autorizației de construire eliberată în anul 2003, nu și actul adițional la contract și anexele acestuia, în baza cărora s-a emis autorizația de construire din anul 2012.
Apreciind ca fiind incompletă furnizarea informațiilor solicitate, reclamantul a formulat în scris, ulterior consultării documentației puse la dispoziția sa, cererea înregistrată sub nr. 18410/_ (f. 6) prin care, întemeindu-se din nou pe prevederile Legii 544/2001, a solicitat eliberarea de copii ale actului adițional nr._ 9/_ și anexele acestuia, precum și ale planurilor de încadrare în zonă ce au stat la baza emiterii autorizației de construire nr. 320/2012.
Răspunsul autorității pârâte a fost formulat în cuprinsul adresei nr. 18410/_ (f. 7), în sensul că actul adițional solicitat și anexele acestuia, conținând date cu caracter personal, reprezintă informații exceptate de la liberul acces potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001, iar planurile de încadrare în zonă, făcând parte din documentația depusă de solicitantul autorizației de construire, nu se încadrează în categoria documentelor care pot fi puse la dispoziția publicului.
Atât contractul de concesiune, cât și actul adițional al acestuia, la care a făcut referire reclamantul în cererea adresată pârâtei, au fost depuse la dosarul cauzei (f. 31 și 34).
Conform art. 6 alin. 1 și 2 din Legea nr. 544/2001, "Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public.
Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal";.
Art. 9 al aceluiași act normativ prevede că "în cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condițiile legii";.
Totodată, conform art. 22 alin. 1 teza I din același act normativ, "În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice";.
Accesul la informațiile privind eliberarea autorizațiilor de construire s-a realizat prin asigurarea posibilității consultării acestor documente de către reclamant, la sediul instituției pârâte, fiind refuzată însă eliberarea de copii ale documentelor puse la dispoziția acestuia, motivat de împrejurarea calificării acestora ca fiind documente ce intră sub incidența prevederilor Legii nr. 16/1996 - Legea Arhivelor Naționale, acestea făcând parte din Fondul Arhivistic la care trimite art. 4 din lege, constituit în condițiile art. 10 și urm..
Într-adevăr, actul normativ menționat prevede, în cuprinsul art. 20 alin. 2, că "Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României pot fi consultate, la cerere, de către
cetățeni români și străini, după 30 de ani de la crearea lor. Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen, cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unității creatoare sau deținătoare.";
Este real faptul că, raportat la dispozițiile art. 1 și 6 din Legea nr. 544/2001, accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, astfel cum sunt definite prin acest act normativ, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și documentele internaționale ratificate de Parlamentul României, cererea privind comunicarea unor asemenea informații nefiind condiționată de justificarea unui interes al solicitantului.
În analiza dispozițiilor Legii nr. 544/2001, dar și ale celor cu caracter special conținute de Legea nr. 16/1999 cu modificările ulterioare, se impune a se avea în vedere și Recomandarea nr. R
(81) 19 din 25 mai 1981 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind accesul la informații deținute de autoritățile publice, potrivit cărora alegerea între posibilitățile existente de a furniza informații este lăsată în seama fiecărui stat membru, care are latitudinea de a-și stabili propriul sistem, de a stabili mijloacele adecvate și eficiente pentru asigurarea accesului la informații.
Mijloacele de obținere a informațiilor pot include o serie de modalități, ca de exemplu controlul registrelor, prevederea de răspunsuri în scris sau verbale, furnizarea de copii ale documentelor etc.
Un astfel de mijloc de obținere a informațiilor publice este prevăzut așadar în mod expres de art. 20 alin. 2 din Legea nr. 16/1999 cu modificările ulterioare, mai sus citate.
Așadar, în contextul interpretării normelor legale aplicabile speței, mai sus relevate, nu se poate reține existența refuzului nejustificat al pârâtei de a furniza informațiilor de interes public solicitate de reclamant, în modalitatea pe care acesta o dorește, respectiv prin eliberarea de copii ale documentelor consultate, ci doar în modalitatea dispusă de dispozițiile Legii nr. 16/1996.
Totodată, posibilitatea conferită reclamantului de a consula autorizațiile de construire și documentele anexă (cu excepția desigur a celor care sunt exceptate potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 544/2001) respectă și exigența prevederilor art. 7 (23) din Legea nr. 50/1991 republicată, text legal ce impune obligația punerii la dispoziția publicului a informațiilor enumerate la literele a - c, fără a condiționa caracterul valid al unei atare informări de obligația eliberării de copii.
Refuzul entității pârâte în ceea ce privește punerea la dispoziția reclamantului a informațiilor privind actul adițional la contractul de concesiune și planul urbanistic de detaliu, exprimat în cuprinsul răspunsului formulat la cea de-a doua petiție a reclamantului (f. 7), a fost motivat prin invocarea caracterului de informații exceptate de la accesul liber al cetățenilor conform art. 12 lit. d din Legea nr.544/2001, modificată, text legal care, într-adevăr, exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale, prevederi ce se impune a fi raportate la cele ale art.3 (1) lit. a din Legea nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, care califică datele personale ca fiind acele date care fac ca o persoană să fie identificată sau identificabilă.
În ceea ce privește invocarea de către reclamant a prevederilor art. 30 lit. f din Legea nr. 677/2001, instanța constată că acesta nu are aplicabilitate în cauză câtă vreme această dispoziție legală este cuprinsă în capitolul 7 al legii, capitol ce reglementează transferul în străinătate al datelor cu caracter personal.
Or, în privința actului adițional la contractul de concesiune, a cărui comunicare a solicitat-o reclamantul, este neîndoios faptul că acesta conține date personale în accepțiunea art.3 (1) lit. a din Legea nr.677/2001, sens în care se subsumează categoriei actelor exceptate prevăzute de art. 12 lit. d din Legea nr. 544/2001.
Nu poate fi reținută în cauză, în privința actului adițional la contractul de concesiune, incidența prevederilor art. 63 din OUG nr. 54/2006, invocat de asemenea de către reclamant, potrivit cu care dosarul concesiunii are caracter de document public, iar accesul persoanelor la aceste informații nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații sunt clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, întrucât aceste dispoziții vizează în mod exclusiv contractele de concesiune având ca obiect bunuri aflate în proprietatea publică. Or, consultând inventarul bunurilor domeniului public, anexă la HCL nr. 187/2009, publicat pe site-ul Primăriei municipiului B. la rubrica de informare a cetățenilor, rezultă că terenul ce a făcut
obiectul concesiunii nu se află în proprietate publică, prin urmare, acesta constituie proprietatea privată a statului, nefiindu-i aplicabile prevederile OUG nr. 54/2006.
Că este așa rezultă în mod neechivoc din împrejurarea că, așa cum rezultă din conținutul HCL B. nr. 59/2001 în temeiul căreia s-a încheiat contractul de concesiune nr. 10.069 din_ cu numitul Hedeș Pavel Petru, rezultă că temeiul juridic al concesiunii este reprezentat de prevederile art. 19 din Legea nr. 50/1991 în forma republicată la data încheierii contractului (prevederi al căror corespondent se regăsesc în forma actuală a Legii nr. 50/1991 republicată, în art.
22) și care, analizate prin prisma textelor legale la care fac trimitere, relevă faptul că obiectul contractelor de concesiune încheiate în temeiul acestor norme vizează terenurile aparținând domeniului privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale și nu domeniului public.
În ceea ce privește planul urbanistic de detaliu, este real că potrivit art. 45 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, acesta face parte, alături de planul urbanistic general și planul urbanistic zonal, din categoria documentațiilor de urbanism.
Totodată, prevederile secțiunii a 6-a (art. 57- 61) din același act normativ conferă autorităților administrației publice centrale și locale responsabilitatea organizării, desfășurării și finanțării procesului de participare a publicului în cadrul activităților de amenajare a teritoriului și de urbanism, însă din întreaga economie a prevederilor Legii nr. 350/2001 rezultă că informarea și consultarea publicului vizează documentațiile de interes general. Or, așa cum rezultă și din conținutul art. 56 alin. 3 din lege, planul urbanistic de detaliu nu face parte din categoria documentațiilor de interes general, exceptarea fiind realizată în mod expres în textul legal menționat.
Și este așa în condițiile în care art. 48 din aceeași lege, trasând coordonatele regimului juridic al planului de urbanism de detaliu, prevede că acesta "are exclusiv caracter de reglementare specifică pentru o parcelă în relație cu parcelele învecinate. Planul de urbanism nu poate modifica planurile de nivel superior, ci poate doar detalia modul specific de construire în raport cu funcționarea zonei și cu identitatea arhitecturală a acesteia, în baza unui studiu de specialitate (alin. 1). Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunțită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general sau Planul urbanistic zonal (alin. 3)";.
Reclamantul a formulat în cuprinsul depus la dosar pe parcursul derulării procesului, o serie de critici vizând emiterea autorizației de construire și lipsa de valabilitate a contractului de concesiune și respectiv a actului adițional la acesta, însă cu privire la aceste susțineri, instanța constată că nu pot fi analizate în prezenta cauză, excedând cadrului procesual determinat de obiectul plângerii întemeiate pe dispozițiile art. 22 din Legea nr. 544/2001.
Aspectele învederate în susținerea pretinsei nelegalități a emiterii autorizației de construire (determinată în opinia reclamantului de lipsa unui titlu valabil cu privire la imobil, corelat cu invocata nulitate a contractului de concesiunea) pot fi valorificate eventual în cadrul unei acțiuni în anularea actului administrativ pretins vătămător pentru reclamant, în condițiile Legii nr. 554/2004.
Se mai impune a se reliefa în cauză și faptul că textul art. 22 din Legea nr. 544/2001 condiționează admisibilitatea plângerii în fața instanței de contencios administrativ de existența unei vătămări, ceea ce în cauză nu poate fi reținut tocmai datorită faptului că reclamantul a beneficiat de posibilitatea consultării documentației aferente autorizațiilor de construire, astfel încât, în măsura în care apreciază nelegalitatea acestora, nu există nici un impediment actual pentru a declanșa un control de legalitate cu privire la documentele ce i-au fost prezentate, în condițiile justificării unei vătămări în drepturile sau interesele sale legitime și a celorlalte condiții prevăzute de Legea contenciosului administrativ.
Totodată, trimiterile pe care reclamantul le face la prevederile art. 13 din Legea nr. 544/2001, potrivit cu care "informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public"; sunt neavenite câtă vreme în cauză pârâta nu a invocat drept motiv al exceptării de la accesul liber al cetățenilor informații clasificate, menționate în art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr. 5544/2001, or art. 13 se referă în mod exclusiv la această categorie de documente.
În consecință, nu se poate susține în baza nici unui argument de fapt sau de drept că pârâta s- ar face vinovată de refuzul nejustificat de soluționare a cererilor petentului sau de nerăspunderea în termenul legal la aceste cereri, în accepțiunea prevederilor art. 7 și urm. din Legea nr. 544/2001 rep., sens în care acțiunea reclamantului urmează a fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca nefondată, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B.
A. C.
, CNP 1., domiciliat în B., str. Ion M., nr.1, et. 1, sc.A, ap. 6, jud. B.
-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul M. B. - prin primar, cu sediul în B., P. C., nr.6, jud. B. -Năsăud.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul B. -Năsăud.
Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
A. P. M. | I. D. | M. |
Red/dact: MAP/HVA
_ /4 ex
