Sentința civilă nr. 155/2013. Suspendare executare act administrativ

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 155/2013

Ședința publică de la 27 Februarie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE M. B.

Grefier A. B.

S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamant U. " B. B. " în contradictoriu cu pârât C. N. DE D. A Î. P. ȘI T., având ca obiect suspendare executare act administrativ.

Se constată că la 25 februarie 2013 s-au înregistrat concluzii scrise formulate de reclamantă.

Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 22 februarie 2013, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.

CURTEA

Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la_ de către reclamanta U. "B. -B. " C. -N. în contradictoriu cu pârâtul C. N. DE D. A Î. P. ȘI T. s-a solicitat ca de urgență și cu precădere, cu citarea părților, prin sentința ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării Procesului-verbal nr. CNDIPT-OI/l72/_, până la pronunțarea instanței de fond. Învederează că la data de_ a fost înaintată contestația administrativă cu nr. 618/_, astfel fiind îndeplinită condiția sesizării autorității publice emitente prevăzută de art. 14, cu trimitere la art. 7, ambele din Legea nr. 554/2004.

În motivare s-a arătat că:

În fapt. Ia data de_ a fost înregistrat la sediul Universității procesul- verbal a cărui suspendare a executării se solicită. Acesta este aferent unor presupuse nereguli aferente derulării Contractului de finanțare nr. POSDRU/7/2.l/S/1 și stabilește creanțe bugetare în valoare de 288.240,34 lei.

Solicitarea reclamantei se circumscrie condițiilor cumulative prevăzute la art. 14 din Legea nr. 554/2004 după cum urmează:

  1. Condiția existenței unui caz bine justificat.

    În speță, există îndoieli serioase cu privire la legalitatea actului administrativ. Procesul-verbal în cauză nu cuprinde ca temei de fapt decât trimiteri la constatări ale auditorului Comisiei Europene. Aceste constatări, ce la rândul lor cuprind în totalitate doar aparențe și considerații, iar nu temeiuri de fapt și de drept material, nu se constituie în bază legală pentru stabilirea creanțelor. Organismul național avea obligația, în temeiul art. 53 alin. (1) și (3) din O.U.G. 66/2011, să investigheze aparențele și considerațiile CE. În urma investigațiilor, dacă s-ar fi descoperit nereguli motivate în fapt și în drept conform cu art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011, se putea emite un act administrativ aparent legal.

    Procesul-verbal nr. CNDIPT-OI/172/_ însă nu cuprinde motivele de fapt ale stabilirii creanțelor și nici normele de drept material a căror încălcare

    1

    conduce la stabilirea creanțelor, iar pe fond, presupusele neeligibilități îndeplinesc toate cele 4 condiții prevăzute de art. 2 din H.G. nr. 759/2007, cheltuielile fiind așadar eligibile.

  2. Condiția prevenirii unei pagube evidente.

Executarea actului administrativ este de natură să producă o perturbare gravă ȘI previzibilă a activității instituției publice de învățământ superior, întrucât suma stabilită este foarte mare și la acest moment nu are creditare bugetară. Ipotetic, în cazul efectuării plății s-ar încălca și prevederile art. 1 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 22/2002.

Datorită faptului că U. "B. -B. " are bugetul afectat serios de întârzierea cu care se fac rambursările din fonduri structurale, ca de altfel majoritatea persoanelor care au accesat astfel de fonduri, întârziere datorată de cele mai multe ori inconsecvenței sau incompetenței celor care le gestionează la nivel central sau regional, plata acestei sume ar trebui compensată prin reducerea aplicată altor capitole bugetare, independente de derularea proiectelor finanțate de CE, or astfel de operațiuni sunt interzise de art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 22/2002.

În ce privește competența materială de soluționare a cererii de suspendare, apreciază că revine Curții de Apel raportat la prevederile art. 3 pct. 1 Cod pr. civilă și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, emitentul actului fiind C. N. de D. a Î. P. și T., care, potrivit art. 1 din H.G. nr. 855/1998, este organ central de specialitate în subordinea M. ui Educației și Cercetării, instituție publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul B.

, str. S. H. nr. 10- 12, sector 1.

În drept, s-au invocat prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, art. 50 alin. (8) din O.U.G. nr. 66/2012.

La termenul de astăzi, Curtea a pus în discuția părților excepția privitoare la necompetența sa materială în soluționarea cererii, invocată prin întâmpinarea depusă la dosar de către pârât, care va fi admisă, invocată în raport de dispozițiile art. 137, 158, 159 pct. 2 C.pr.civ. coroborat cu art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal nr. CNDIPT-OI/l72/_, încheiat de către pârâtul

C. N. DE D. A Î. P. ȘI T., au fost descrise nereguli aferente derulării Contractului de finanțare nr. POSDRU/7/2.l/S/1, fiind stabilite în sarcina reclamantei creanțe bugetare în valoare de 288.240,34 lei.

Conform art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, de pana la 500.000 lei, se soluționează, în fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, mai mari de 500.000 lei, se soluționează, în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.

Din analiza acestui text legal rezultă că, competența materială de fond, care este de ordine publică, a fost reglementată de lege în funcție de două criterii: poziționarea autorității publice emitente a actului ilegal în sistemul administrației publice (autorități centrale/locale), respectiv valoarea impozitului, taxei, contribuției, datoriei vamale ce face obiectul actului administrativ contestat, pragul stabilit fiind de 500.000 RON.

2

În consecință, există două tipuri de competență, în funcție de obiectul actului administrativ, iar dacă acesta este un impozit, taxă, ș.a., competența se stabilește după valoare, iar nu după poziționarea organului emitent.

Astfel, chiar dacă actul de impunere a fost emis de către o autoritate publică situată la nivel central, dar litigiul are ca obiect o valoare mai mică de

500.000 RON, competența va aparține tribunalului, iar nu curții de apel.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut și că nu există nici un argument legal pentru a nu încadra creanța bugetară stabilită în sarcina reclamantei în categoria

"taxelor și impozitelor, a contribuțiilor, a datoriilor vamale și a accesoriilor acestora";, în condițiile în care, conform OUG nr. 66/2011, sumele rezultate din neregulile constatate și care sunt impuse în sarcina beneficiarilor au natura unor creanțe bugetare.

În acest sens sunt și prev. art. 1 și 2 din OG nr. 92/2003, raportate la cele ale art. 21 alin. 19 și 20, art. 27, art. 38, art. 43 și art. 51 din OUG nr. 66/2011, Curtea apreciind că nu există nicio justificare rezonabilă pentru scindarea competenței și aplicarea, în cazul acestui tip de creanțe bugetare, a altor criterii decât în cazul celorlalte sume care sunt virate în bugetul general.

Văzând și faptul că prin actul contestat s-au impus în sarcina reclamantei creanțe bugetare în valoare de 288.240,34 lei, urmare a admiterii excepției de necompetență materială, competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ introdusă de reclamanta U. "B. -B. " va fi declinată în favoarea Tribunalului C. - SMCAFCMAS, văzând și disp. art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut și că prezenta cerere a fost înregistrată pe rolul instanței la data de_, fiind exclusă, ca atare, incidența prev. art. 10 alin. 1 indice 1 din LCA, intrate în vigoare la data de_ .

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel C. și, în consecință:

Declină competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta U. "B. -B. ", în contradictoriu cu pârâtul C. N. DE D. A Î. P. ȘI T., în favoarea Tribunalului C. - SMCAFCMAS.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE, GREFIER,

M. B. A. B.

Red.M.B./dact.L.C.C.

2 ex./_

3

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 155/2013. Suspendare executare act administrativ