Sentința civilă nr. 7151/2013. Suspendare executare act administrativ
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTIN ȚA CIVIL Ă NR. 7151/2013
Ședința publică din data de 22 aprilie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: A. G. C. Grefier L. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei în Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta T. C. M. și pe pârâta CURTEA DE APEL SUCEAVA, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică atât la prima cât și la a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la data de 19 martie 2013 pârâta a depus prin serviciul registratură întâmpinare cu acte anexă (f. 16-37), iar la data de 12 aprilie 2013 a depus copii conforme cu originalul de pe Hotărârea nr. 4 din_ a Colegiului de conducere al Curții de A. S. ; situațiile statistice avute în vedere la luarea hotărârii contestate; lista judecătorilor care își desfășurau activitatea în cadrul Secției I civilă și opțiunile acestora vizând la secția la care vor activa începând cu data de 1 martie 2013; declarațiile date de judecătorii menționați cu privire la datele referitoare la activitatea acestora prevăzute de art. 221 pct.3 lit.a - d din C. nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești (f.45-65).
La data de 01 aprilie reclamanta a depus prin serviciul registratură răspuns la întâmpinarea formulată de C. de A. S. (f.39-41).
Instanța, apreciind că la dosarul cauzei există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, încuviințează proba cu înscrisuri și reține cauza în pronunțare atât pe excepțiile invocate pe cale de întâmpinare de către pârâtă (f.16-20) cât și pe fond.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de_, reclamanta T. C. M. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta C. de A. S. a formulat să se dispună suspendarea executării hotărârii nr. 4/_ a Colegiului de Conducere al Curții de A. S., până la pronunțarea instanței de fond, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. 1 din legea nr. 554/2004 și art. 718 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Reclamanta menționează că a formulat contestație împotriva hotărârii nr.4/_ a Colegiului de Conducere al Curții de A. S., solicitând revocarea dispoziției înscrise la art. 1 din hotărârea nr. 4/_ a Colegiului de Conducere al Curții de A. S., iar în subsidiar revocarea parțială a dispoziției din art. 2 din această hotărâre, respectiv repartizarea reclamantei de la Secția I-a Civilă la Secția a II-a Civilă, contencios administrativ și fiscal. Prin hotărârea a cărei executare solicită în vederea suspendării, s-a dispus repartizarea
începând cu data de 1 martie 2013 a doi judecători din Secția I Civilă a acestei instanțe la Secția a II-a Civilă, Contencios Administrativ și Fiscal. La art. 2 al hotărârii reclamanta a fost desemnată a fi repartizată la secția a II-a Civilă, contencios administrativ și fiscal, apreciindu- se că activitatea desfășurată în cadrul Tribunalului S., în perioada_ -_, respectiv tema aleasă la participarea la examenele de promovare atrag aplicabilitatea dispozițiilor art. 22l alin. 2 lit.a și c teza finală, din Hotărârea C. nr. 387/2005, modificată și completată. Prin contestația formulată a invocat aspecte de natură a duce la anularea dispoziției înscrise la art. 1 din hotărârea nr. 4/_ a Colegiului de Conducere al Curții de A. S., respectiv a arătat că prin hotărârea colegiului de conducere al instanței pârâte nu au fost reținute motive care să justifice necesitatea și oportunitatea modificării componenței celor două secții. Totodată, a invocat existența argumentelor ce ar atrage desființarea parțială a art. 2 din aceiași hotărâre, activitatea sa profesională nefiind de natura celei vizate de dispozițiile art. 22l alin. 2 din Hotărârea C. nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești. Solicită instanței să aibă în vedere că, în lipsa suspendării executării hotărârii, activitatea pe care ar trebui să o desfășoare la Secția a II-a Civilă, Contencios Administrativ și Fiscal ar fi de natură să atragă aplicabilitatea unui criteriu de selecție ce ar avea prioritate față de cele reținute în hotărârea criticată, astfel că eventuala soluție favorabilă cu privire la aplicarea criteriilor de selecție ar fi lipsită de efecte practice. Dacă în perioada începând cu data de 1 martie 2013 și până la soluționarea contestației ar participa la activitatea de judecată în cadrul Secției a II-a Civilă, Contencios Administrativ și Fiscal, după o eventuală desființare parțială a hotărârii nr. 4/2013, ca efect al reținerii greșitei aplicări a criteriilor de selecție prevăzuți de art. 221 alin. 2 din Hotărârea C. nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, la o nouă reevaluarea experienței profesionale, în ceea ce o privește, ar deveni incident art. 221alin. 2 lit. a, prin considerarea ca relevantă a activității desfășurate în cadrul Tribunalului S., în perioada_ -_, respectiv tema aleasă la participarea la examenele de promovare. Astfel cum a arătat, pe larg, în contestația formulată, apreciază că ambele aspecte reținute de colegiul de conducere nu sunt de natură a fi valorificate în sensul dispozițiilor cuprinse la art. 22l din Hotărârea C. nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, astfel că desemnarea sa pentru repartizarea la Secția a II-a Civilă s-a realizat cu încălcarea literei și spiritului normei a cărei aplicare se dorește.
Prin întâmpinarea
formulată la data de_ (filele 16-20), pârâta C. de A. S. a invocat ex cepția n ecom p etenței teritoriale a instanț ei
și excepția lipsei cali tății pr ocesuale active
a reclamantei cu privire la suspendarea în tot a hotărârii contestate, în condițiile în care prin hotărârea Colegiului de conducere al instanței nr. 4/_ s-a dispus trecerea a doi judecători de la Secția I civilă la Secția a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal, unul dintre aceștia fiind reclamanta. Consideră că reclamanta are calitatea procesuală activă de a critica doar măsura privind trecerea sa pe o altă secție, fără a putea interveni în cariera celuilalt judecător, care nu a atacat hotărârea Colegiului. Pe fondul cererii, se arată că reclamanta nu relevă nici măcar aparența de nelegalitate a actului contestat pentru cercetarea
"cazului bine justificat". Apoi, doamna judecător C. M. T. și-a desfășurat activitatea, în perioada_ -_, în cadrul Secției comerciale și de contencios administrativ a Tribunalului S., în complet pentru soluționarea recursurilor și, de asemenea, nici un alt judecător de la Secția I civilă nu a declarat că ar avea experiență profesională anterioară în domeniul de activitate al Secției a ll-a civilă, contencios administrativ și fiscal. Este dat astfel criteriul prevăzut de art.221 a alin.2 lit. a din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005. Deși criteriile de selecție sunt luate în considerare, în ordine ierarhică, fiind suficientă astfel îndeplinirea primului criteriu de către unul din judecătorii de la secția de la care s-a efectuat trecerea, totuși prin hotărârea contestată, pentru transparență și pentru a întări convingerea judecătorilor selectați, a fost
inserat și faptul că reclamanta, după ce nici un judecător nu a îndeplinit criteriul de selecție de la litera b, este singura care se încadrează și la următorul criteriu (litera c), respectiv specializarea pentru care s-a optat la concursul de promovare în funcții de execuție. Ori, în condițiile în care reclamanta a participat la examenele de promovare în funcție de execuție la Tribunalul Suceava cu lucrarea "Constituirea societăților comerciale" și apoi la C. de A.
S. cu lucrarea "Societățile comerciale", este evident că aceasta a "optat" și și-a asumat o specializare pentru funcția de execuție în care a promovat. Cu privire la "paguba iminenta";, reclamanta invocă efectul firesc al actului contestat și anume funcționarea la Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal începând cu data de_ . Or, atâta timp cât actul administrativ este executoriu din oficiu, iar suspendarea executării se dispune doar excepțional, cu îndeplinirea tuturor condițiilor relatate mai sus, nu avem de-a face cu o
"pagubă iminentă", ci cu executarea firească a actului administrativ cu caracter individual.
Reclamanta T. C. M. a formulat răspuns la întâmpinare (fila 39), prin care subliniază că Tribunalul Suceava nu este competent să soluționeze prezentul litigiu iar dintre instanțele competente conform art. 127 din codul de procedură civilă a înțeles să aleagă Tribunalul Cluj. Consideră că dispozițiile de excepție cuprinse în acest articol sunt aplicabile în cauză, interpretarea dată acestora impunându-se a fi realizată de asemenea manieră încât să producă efectul urmărit de către legiuitor la momentul edictării normei, acela de a înlătura orice suspiciune de parțialitate în cauzele în care calitatea de reclamant revine unui judecător. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, apreciază că nu este dată în cauză, suspendarea solicitată fiind în legătură cu dispozițiile din Hotărârea Colegiului de conducere a căror legalitate a contestat-o. În măsura în care a formulat atât contestația împotriva hotărârii colegiului de conducere, cât și prezenta cerere de suspendare doar în nume personal apreciază că instanța este cea care va indica limitele suspendării, în cazul în care va admite prezenta cerere. Pe fondul cererii, consideră că din cuprinsul acesteia, cât și din conținutul contestației atașate rezultă îndeplinirea ambelor condiții cerute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 deoarece a criticat aspectele de fapt premergătoare și concomitente ale dispoziției vizând modificarea componenței celor două secții civile ale Curții de A. S. (lipsa menționării în convocare, lipsa vreunei solicitări de a se modifica numărul de judecători din cele două secții, neafișarea prealabilă a unor date statistice concludente, lipsa unor criterii de apreciere stării de dezechilibru, lipsa unor criterii de apreciere a "duratei" stării de dezechilibru, lipsa oricărei mențiuni cu privire la cuantificarea măsurii de reechilibrare), raportat la dispoziția normativă aplicabilă, art. 22 alin. 2 lit. b din Hotărârea C. nr. 387/2005. În același timp, din argumentele prezentate în ceea ce privește criteriile de selecționare a judecătorilor, prevăzute de art. 221din același act normativ, apreciază că rezultă invocarea nelegalității hotărârii contestate, faptul că nu a menționat în mod expres că apreciez ca netemeinică și nelegală hotărârea nefiind de natură să creeze vreo îndoială cu privire la existența cazului justificat. Prejudiciul cauzat reclamantei este unul nepatrimonial, constând în schimbarea specializării, respectiv efortul suplimentar pe care trebuie să îl depună în aprofundarea normelor de drept material din noul domeniu (comercial și contencios administrativ) precum și de drept procesual, având în vedere numeroasele excepții de la normele generale de procedură. Legislația românească, apreciată unanim ca fiind extrem de stufoasă, caracterizată de numeroase și necorelate modificări, impun magistraților o constantă preocupare pentru asimilarea și aprofundarea dispozițiilor legislative, precum și a doctrinei și jurisprudenței relevante. Schimbarea specializării, mai ales la nivelul instanțelor ce au în competență soluționarea căilor de atac, în unele cazuri irevocabil, implică o responsabilitate mai mare a judecătorului.
În cauză, instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri.
În ceea ce privește exce pțiile inv ocate
de pârâta C. de A. S., care se impune a fi analizate cu prioritate conform art. 28 alin. 1 din Legea nr.554/2004, actualizată, raportat la art. 248 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 127 alin. 1 din Noul Cod de Procedură civilă, sub imperiul căruia a fost promovată prezenta acțiune, "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea";.
Cererea de față, având ca obiect suspendarea executării Hotărârii nr.4/_ a Colegiului de Conducere al Curții de A. S., intră în competența teritorială a Tribunalului
, aspect recunoscut de ambele părți.
Reclamanta susține, însă, că textul legal mai sus citat, care instituie o competență facultativă, este aplicabil în speță, și de aceea s-a adresat Tribunalului Cluj - instanță din circumscripția unei curți de apel învecinate -, pe când pârâta apelează la o interpretare strictă și arată că dispozițiile legale nu sunt incidente.
Este real că prezenta cauză nu se pliază perfect pe cazul special de prorogare legală a competenței teritoriale instituit prin art. 127, în sensul că reclamanta are calitatea de judecător în cadrul Curții de A. S., iar nu a Tribunalului S. .
Cu toate acestea, rațiunea normei legale își păstrează valabilitatea și în această ipoteză. Astfel, intenția legiuitorului este de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părților și de a garanta, astfel, un proces echitabil, sub aspectul imparțialității judecății.
Or, acest deziderat se poate realiza în prezenta cauză doar prin recunoașterea în favoarea reclamantei a dreptului de a opta pentru o altă instanță decât cea competentă teritorial. Iar aceasta cu atât mai mult cu cât calea de atac a recursului urmează a fi judecată tocmai de instanța la care reclamanta funcționează, situație evitată prin interpretarea art. 127 în sensul că se aplică și dacă litigiul este de competența instanței ierarhic inferioare celei la care funcționează judecătorului reclamant.
Pentru aceste considerente, se va respinge exc epția necom p etenței teritorial e
invocată de
pârâtă.
Pe de altă parte, Hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de A. S. a cărei suspendare se solicită dispune ca, începând cu data de 1 martie 2013, doi judecători de la Secția I civilă să fie repartizați la Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, iar la art. 2 sunt nominalizați cei doi judecători în persoana reclamantei T. C. M. și a d- nei D. Mitrea Muntean.
Or, atâta vreme cât reclamanta nu pretinde și nu dovedește că acționează atât în nume propriu cât și ca reprezentant al colegei menționate, în mod evident nu poate solicita și obține decât suspendarea parțială a actului administrativ contestat, cu privire la măsura de repartizare a sa de pe o secție pe alta. Strict cu privire la aceasta are reclamanta calitatea de persoană vătămată în sensul art. 2 alin. 1 lit. a din Legea contenciosului administrativ.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, se va admite ex cep ția
lipsei cali tății pr ocesuale a ctive
și se va respinge cererea de suspendare a executării hotărârii Colegiului de Conducere, măsura de repartizare a d-nei D. Mitrea Muntean de la Secția I civilă la Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulată de o persoană lipsită de legitimare procesuală activă.
Pe fondul cererii
, se reține că, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară
instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond
";.
Conform definiției legale, sunt cazuri bine justificate "împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ";, iar paguba iminentă constă în prejudiciul material viitor și previzibil (art. 2 alin. 1 lit. t și ș din Legea nr. 554/2004).
Astfel, suspendarea executării actului administrativ reprezintă o situație de excepție, în considerarea trăsăturilor definitorii ale acestuia - legalitatea actului și executarea sa din oficiu
-, și tocmai de aceea se impune verificarea temeinică a întrunirii condițiilor legale.
Examinând sumar cauza, fără a fi posibilă antamarea fondului în aceasta etapă a procedurii, instanța apreciază că nu este întrunită cerința cazului bine justificat, argumentele reclamantei nefiind de natură a crea o îndoială serioasă în privința legalității Hotărârii Colegiului de Conducere al Curții de A. S. .
Reclamanta T. C. M. susține în primul rând că actul administrativ nu cuprinde motivele care să justifice necesitatea și oportunitatea modificării componenței celor două secții.
Tribunalul constată, însă, că hotărârea cuprinde analiza datelor statistice privind volumul de activitate al instanței și al secțiilor acesteia și încărcătura pe judecător, pentru a concluziona că există un dezechilibru vădit și de durată între secții.
Reclamanta mai contestă modalitatea concretă de aplicare a criteriilor prevăzute de art. 221din Hotărârea C. nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, susținând că activitatea sa profesională nu este de natură a atrage aplicarea alin. 2 al acestui articol.
În cadrul prezentei cereri de suspendare, instanța poate doar să constate respectarea formalității de indicare a criteriilor avute în vedere pentru repartizarea reclamantei pe o altă secție, iar nu și să procedeze la analiza pe fond a acestor criterii.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta mai invocă următoarele aspecte: lipsa menționării în convocare, lipsa vreunei solicitări de a se modifica numărul de judecători din cele două secții, neafișarea prealabilă a unor date statistice concludente, lipsa unor criterii de apreciere stării de dezechilibru, lipsa unor criterii de apreciere a "duratei" stării de dezechilibru, lipsa oricărei mențiuni cu privire la cuantificarea măsurii de reechilibrare. Toate aceste argumente, enumerate iar nu dezvoltate, nu conving instanța că ar exista un dubiu evident cu privire la legalitatea hotărârii de colegiu contestate, necesitând verificări suplimentare și/sau aprecieri pe fondul cauzei.
În ceea ce privește condiția de prevenire a unei pagube iminente, reclamanta arată că desfășurarea activității în cadrul Secției a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal ar fi de natură a atrage incidența criteriului de selecție prevăzut de art. 221alin. 3 lit.a, referitor la experiența profesională anterioară în cadrul domeniului de activitate al secției, chiar dacă ar obține anularea hotărârii de colegiu.
Tribunalul notează în primul rând că art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004 prevede în mod expres că paguba iminentă constă în cazul persoanelor fizice în prejudiciul material vii tor și previ zibil
, iar reclamanta nu a indicat un astfel de prejudiciu. Apoi, prejudiciul eventual indicat mai sus ar fi, în mod evident, înlăturat tocmai prin anularea actului administrativ contestat, cu consecința repunerii reclamantei în situația anterioară și neluarea în considerare a perioadei în care și-a desfășurat activitatea în cadrul secției în temeiul unei hotărâri de colegiu anulate.
Reclamanta a mai invocat efortul suplimentar pe care trebuie să îl depună în aprofundarea normelor de drept material și de drept procesual din noul domeniu de
activitate - comercial și contencios administrativ. Din nou, vorbim despre un prejudiciu nepatrimonial; în plus, art. 221alin. 5 din Hotărârea C. nr. 387/2005 permite reclamantei să solicite colegiului de conducere aprobarea unei perioade de maximum două luni în care să nu participe la ședințele de judecată tocmai pentru a avea posibilitatea formării profesionale, în funcție de specializarea noii secții, iar această variantă este de natură a înlătura prejudiciul pe care îl suportă reclamanta.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că solicitarea de suspendare a executării Hotărârii nr. 4/_ a Colegiului de Conducere al Curții de A. S. nu întrunește cerințele legale, sens în care o va respinge.
În temeiul art. 453 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, se ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj, invocată de pârâtă. Admite excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârâtă.
Respinge ca nefondată cererea de suspendare a executării Hotărârii nr.4/_ a Colegiului de Conducere al Curții de A. S., cât privește măsura de repartizare a reclamantei de la Secția I civilă la Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, până la pronunțarea instanței de fond, formulată de reclamanta T. C. M. în contradictoriu cu pârâta C. de A. S. .
Respinge cererea de suspendare a executării hotărârii Colegiului de Conducere, măsura de repartizare a d-nei D. Mitrea Muntean de la Secția I civilă la Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulată de o persoană lipsită de legitimare procesuală activă.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 22 aprilie 2013.
Președinte,
G. C.
Grefier,
L. C.
Red. C.A.G./Dact. V.A.M.
30 aprilie 2013/4 ex.
