Sentința civilă nr. 15874/2013. Contestație act administrativ fiscal
Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 15874/2013
Ședința publică de la 29 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. | -M. | B. |
Grefier C. | T. |
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant SC N. P. C. S. și pe pârât D. R. PENTRU A. SI O. V. C., pârât D. G. R. A F. P.
A J. C., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de_ când părțile prezente au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta SC N. P.
C. S. în contradictoriu cu pârâtele D. R. PENTRU A. SI O.
V. C. și D. G. R. A F. P. A J. C., a solicitat anularea procesului-verbal de control nr.7215/_, a Deciziei nr.7216/_ și a Actului de îndreptare a erorilor materiale nr. 7550/_ emis de A.N.V. - D. R. pentru A. și O. V. C. - Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală, ca netemeinice și nelegale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în urma controlului ulterior desfășurat de Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală, având ca obiect verificarea a 75 de operațiuni vamale de punere în liberă circulație, s- a emis procesul verbal de control atacat în baza căruia organele de control au constatat existența unor nereguli de natura clasificării tarifare a bunurilor care au produs efecte asupra sumelor datorate la punerea în liberă circulație și că prin decizia emisă, sumele datorate ar fi în cuantum de
474.033 lei, din care taxe vamale 260.355 lei, TVA 57.558 lei, accesorii aferente taxelor vamale 116.799 lei, accesorii aferente TVA 25.392 lei, diferență taxă agricolă 7196 lei și accesorii 6733 lei.
Reclamanta a mai arătat că organele de control au considerat că declararea unor bunuri s-a efectuat la un cod tarifar greșit, produse, codificate pe facturi suplimente nutritive, respectiv la poziția 2106, subpoziția 2106909848 codul TARIC și nu la poziția 2106, subpoziția 21069092. și că împotriva actelor mai sus arătate a formulat contestație, care a fost respinsă în totalitate, organul de soluționare a contestației reluând practic punctul de vedere al organului de control.
De asemenea, a susținut că organele de control vamale au menționat în procesul verbal de control atacat doar subpoziția 21069092, fără a face aplicarea corectă a regulii de interpretare 1 și 6 și a proceda la încadrarea exactă în ultima subpoziție, aceasta fiind cea determinantă în clasificarea produsului într-o încadrarea tarifară sau alta și că încadrarea tarifară se compune dintr-u număr de 10 cifre și nu din 8 cifre, cum a încadrat organul de control vamal, precum și faptul că așa cum reiese din declarațiile vamale, acceptate de organul vamal, încadrarea efectuată de reclamantă și acceptată cuprinde 10 cifre, fiind 2106909848, aspect ignorat de către organul de control, care a oprit analiza la primele 8 cifre.
În opinia reclamantei, când se analizează încadrarea la poziții și subpoziții, conform regulii de interpretare 1 și 6, utilizarea încadrării cu 10 cifre explicitează, detaliază încadrarea cu 8 cifre făcută de organul de control în speță și permite verificarea corectitudinii încadrării și că nu pot fi reținute susținerile organului de soluționare a contestației iar prin declarația vamală emisă s-au respectat regulile generale de interpretare a nomenclaturii combinate în sensul respectării termenelor, subpozițiilor și normelor de subpoziție cu care se află în relație subdiviziunile, încadrându-se în funcție de caracteristicile aferente subpoziției 98, și anume "produsul se vinde în ambalaje directe cu un conținut de maxim 1 kg"; și respectiv în funcție de proteinele sau urmele de proteină înglobate în produs.
Reclamanta a mai arătat că organul vamal a omis să țină cont de faptul că încadrarea tarifară efectuată de acesta, respectiv 21069092, se detaliază la rândul ei în subpoziția 21069092 și 2106909245, unde se menționează exact produsele care se încadrează conform explicațiilor date în codul TARIC.
De asemenea, reclamanta a învederat că potrivit jurisprudenței constante a CJCE în materia divergențelor privitoare la încadrarea unui produs, încadrarea produselor se face conform proprietăților obiective ale acestora, astfel că o analiză corectă a produselor din speță trebuie să pornească de la proprietățile obiective ale acestora și a precizat că importul s-a efectuat cu îndeplinirea formalităților vamale și utile în urmare cărora autoritatea vamală a acordat liberul de vamă, autoritatea vamală a semnat și ștampilat declarația vamală în vederea acceptării regimului vamal solicitat, singurul îndrituit și îndreptățit să întocmească și să verifice corectitudinea și legalitatea înscrisurilor, în acest existând declarațiile vizate de Vama C. și Dej, care atestă încadrare tarifară efectuată de reclamantă.
Totodată, a menționat că datele de referință din declarație au fost verificate și validate de către organul vamal și că importă produse încă din anul 2003, folosind aceeași încadrare tarifară, stabilită de diferiți comisionari vamali, fără a fi sesizate nereguli privind această încadrare tarifară uzitată, iar aceste produse au fost avizate în prealabil și de către D. Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în funcție de compoziție și de încadrarea tarifară vamală menționată.
În ceea ce privește taxele și accesoriile, reclamanta a arătat că acestea sunt neîntemeiate și nelegale în condițiile în care încadrarea tarifară efectuată este corectă iar in privința modul de calcul al TVA-ului și al penalităților, s-a arătat că există greșeli în aplicarea dispozițiilor legale, chiar dacă ar fi valabilă încadrarea tarifară efectuată de către organul de control, sens în care s-a solicitat efectuarea unei expertize contabile de specialitate.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta D. G. a F. P. a J.
C., a solicitat respingerea acțiunii și arătat că susținerile reclamantei nu pot fi reținute și că aceasta nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor legale
privind încadrarea corectă a produselor importate, astfel că încadrarea corectă legală este NC 21069092, cum în mod corect a considerat organul de control.
În privința obligațiilor fiscale accesorii, pârâta a arătat că acestea sunt datorate începând cu ziua imediat următoare a scadenței obligației datorate.
Prin întâmpinarea D. R. pentru A. și O. V. C., a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, nefondată și neprobată cu menținerea actelor administrative atacate.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că alegațiile reclamantei sunt eronate iar încadrarea tarifară făcută de autoritatea vamală este corectă, tocmai pentru că respectă metoda deducției, care guvernează regulile de încadrare tarifară comunitare. Își mențin punctul de vedere exprimat în cadrul deciziei contestate .
Se constată că în urma reorganizării A.N.A.F., în speță calitate procesuală pasivă o au Agenția Națională de Administrare Fiscală și D.
G. R. a F. P. C. -N. .
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Prin Decizia 651/_ emisă de DGFP C. s-a respins contestația formulată de SC N. P. C. S. împotriva Deciziei pentru regularizarea situației numărul 7216/_ privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal, a Procesului verbal de control numărul 7215/_ și a actului de îndreptare a erorilor materiale numărul 7550 /_, sumele datorate fiind de 4. lei cu titlu de obligații fiscale, din care taxe vamale
260.355 lei, TVA 57.558 lei, accesorii aferente taxelor vamale 116.799 lei, accesorii aferente TVA 25.392 lei, diferență taxa agricolă 7.196 lei și accesorii 6.733 lei, actele fiind emise de D. R. pentru A. și O.
V. C. .
Reclamanta solicita anularea actelor anterior menționate și arată că la controlul ulterior, având ca obiectiv verificarea clasificării tarifare a mărfurilor, organele vamale au stabilit că bunurile în cauză, codificate pe facturi la suplimente nutritive, în număr de 75 de produse, au fost declarate la poziția 2106, subpoziția 2106909848 codul Taric, și nu la poziția 2106
subpoziția 21069092.
Reținem ca organele vamale au procedat la controlul vamal ulterior asupra importului de suplimente alimentare nutritive efectuate de către reclamantă în perioada 2009- 2012.
Pe scurt, în cazul a 75 de produse prezentate detaliat în cuprinsul procesului verbal de control, cu denumirea fiecărui produs /formă de comercializare/domeniu de utilizare/compoziție s-a constatat încadrarea eronată la NC 21069098 în loc de NC 21069092 cum ar fi fost corect, în opinia organului vamal. Organul vamal a apreciat că la NC 21069092 se încadrează suplimente alimentare care nu conțin sau conțin sub 1,5% grăsimi din lapte, sub 5% zaharoză sau izoglucoză, sub 5% glucoză, amidon sau fecule. La NC 21069098 se încadrează suplimente alimentare care conțin cel puțin 1,5 % grăsime din lapte sau cel puțin 5% zaharoză sau izoglucoză sau cel puțin 5 % glucoză, amidon sau fecule .
Instanța reține că prima divergentă esențială între cele două părți o reprezintă încadrarea tarifară a produsului dedusă din modul de aplicare al regulilor de interpretare 1 și 6 din Nomenclatura combinată, conform cărora încadrarea produsului trebuie să corespundă descrierii până la ultima subpoziție. Instanța constată că organele de control vamal au menționat în procesul verbal de control atacat doar subpoziția 21069092, fără a face
aplicarea corectă a regulii de interpretare 1 și 6, anterior menționată, respectiv de a merge pe încadrarea exactă, până la ultima subpoziție, aceasta fiind cea determinantă în clasificarea produsului într-o încadrare tarifară sau alta. Reținem că încadrarea tarifară se compune dintr-un număr de 10 cifre, care reflectă subpoziția finală, și nu din 8 cifre, cum a încadrat organul de control vamal, cu ocazia controlului vamal ulterior, în procesul verbal.
Mai reținem că din declarațiile vamale, care au fost acceptate de organul vamal, încadrarea făcuta de reclamantă și acceptată de către această instituție cuprinde 10 cifre și este 2106909848, aspect însă ignorat de către organul de control, care a oprit analiza la primele opt cifre.
În cauză, pentru lămurirea compoziției chimice a produselor importate de către reclamantă, și implicit a codului tarifar al acestora s-a dispus efectuarea unui Raport de expertiză tehnică de către expert tehnic judiciar - specialitatea industrie alimentară, ing. ec. Stredie M. ( f 29-253 vol II ), iar din concluziile acestui raport de expertiză au reiesit următoarele:
Cu privire la obiectivul fixat - dacă în raport cu opinia sa produsele care au făcut obiectul controlului prin procesul verbal de control nr. 7215/_ emis de ANV - D.R.A.O.V. C. - Serviciul Antifraudă Fiscala si Vamala, sunt mai apropiate din punct de vedere al compoziției de produsele cuprinse expres la codul tarifar 21069092 cu toate subpunctele sale sau de produsele cuprinse expres la codul tarifar 21069098 cu toate subpunctele sale, expertul a precizat că pe baza surselor de documentare si a legislației menționate în cadrul răspunsului la cap. II, pct. 2.5, din prezentul raport de expertiza tehnica, clasificarea tarifara a produselor care au făcut obiectul controlului, menționate in procesul verbal de control nr. 7215/_ emis de Autoritatea Naționala a Vămilor - D. R. pentru A. si O. V.
- Serviciul Antifrauda Fiscala si Vamala, este greșită .
Opinia expertului in aceasta cauza este aceea ca produsele expertizate (75 poziții), reprezentând suplimente alimentare, se clasifica in cadrul subpozitiei (TARIC) 2106909848 - Altele, opinie susținuta de următoarele argumente:
organul de control a încadrat in mod corect produsele expertizate (75 produse), la poziția 2106, subpozitia 210690, in conformitate cu dispozițiile cuprinse in regulile generale 1 si 6 de interpretare a Nomenclaturii Combinate si textele codurilor respective.
Interpretarea greșita intervine in momentul clasificării acestor produse la subpozitia 21069092, care se refera la preparate alimentare care nu conțin grăsimi din lapte, zaharoza, izoglucoza, glucoza, amidon sau fecule sau conțin sub 1,5% grăsimi din lapte, sub 5% zaharoza sau izoglucoza, sub 5% glucoza, amidon sau fecule, întrucât produsele expertizate nu reprezintă preparate alimentare (produse alimentare sau alimente), ce pot servi ca hrana sau prevăzute a fi ingerate de oameni, in mod curent, necondiționat de vârsta, de cantitate, de prescripții medicale etc.
produsele expertizate reprezintă in totalitatea lor, suplimente alimentare pentru sportivi, care prin definirea lor, completează sau suplinesc o lipsa si sunt destinate consumului in cantități mici, măsurabile, in mod suplimentar fata de aportul alimentar obișnuit;
în conformitate cu prescripțiile legale menționate, etichetele produselor expertizate, de natura suplimentelor nutritive (etichete prezentate
in anexa F la prezentul raport de expertiza tehnica), menționează după caz, următoarele:
destinate pentru sportivi sau pentru susținerea efortului sportiv;
consultați medicul înainte de începerea unui program nutrițional;
nu este recomandat copiilor, femeilor însărcinate sau celor care alăptează, persoanelor sub 18 ani;
consultați medicul înainte de folosirea acestui produs;
nu depășiți doza zilnica recomandata;
se administrează numai pe stomacul gol;
creat pentru culturisti profesioniști;
nu luați acest produs daca conduceți mașina;
nu utilizați acest produs in combinație cu alcoolul sau cu o prescripție medicala;
utilizat ca apa înainte de masa sau exerciții;
etc.
Toate aceste avertizări si recomandări, certifica faptul ca produsele expertizate nu sunt preparate alimentare (alimente), ce pot servi ca hrana omului;
in condițiile menționate, produsele expertizate (75 produse), de natura suplimentelor alimentare, se încadrează la poziția 2106, subpozitia 21069098, încadrare tarifara ulterioara TARIC 2106909848, in conformitate cu dispozițiile cuprinse in regulile generale 1 si 6 de interpretare a Nomenclaturii Combinate si textele codurilor respective;
Decizia Înaltei Curți de Casație si Justiție - Secția de contencios administrativ si fiscal, nr. 1027 din 12 martie 2008, prin care se acorda castig de cauza ANAF (DECIZIA NR. 76/_ ) si Direcției Regionale V. București (procesul verbal de control nr. 57/_ ), care au încadrat tarifar, suplimente alimentare la codul tarifar 21069098 (in loc de 30045010 - alte medicamente, susținut de reclamanta);
Ordinul nr. 8061 din 21 august 2006 pentru aplicarea reglementarilor adoptate de Comisia Comunităților Europene privind clasificarea anumitor mărfuri in Nomenclatura combinata, emis de Agenția Naționala de Administrare Fiscala (publicat in M. Of. Nr. 738 din 29 august 2006, prin care un supliment alimentar este clasificat la codul 21069098;
întrucât unele din produsele expertizate au in compoziția lor proteine si grăsime din lapte, încadrarea la codul 21069098, permite utilizarea codului Meursing la calculul datoriei vamale, in funcție de conținutul in procente din aceste doua componente (elementul agricol);
existenta unor certificate de Informații tarifare obligatorii - ITO- la pentru suplimente nutritive, încadrate la codul 21069098, in tari membre ale UE;
faptul ca de la data controlului si pana in prezent, încadrarea acestor produse, importate sau exportate de către S.C.N. P. C. S.R.L, s-a efectuat la același cod (21069098), așa cum rezulta din cele 4 declarații prezentate in cadrul anexei G, la prezentul raport de expertiza tehnica.
Instanța mai urmează să rețină că, conform regulii de interpretare 1 și 6, când se analizează încadrarea la poziții și supoziții, utilizarea încadrării cu 10 cifre explicitează, detaliază încadrarea cu 8 cifre făcută de organul de control în speță, și permite verificarea corectitudinii încadrării. Dacă un produs nu poate fi încadrat la nici una din supozițiile cu 10 cifre pentru că
nu are proprietățile obiective ale acelor produse rezultă că încadrarea este contrară regulilor de interpretare 1 și 6, anterior menționate.
Prin urmare, susținerea intimatei, și anume că încadrarea produsului la supoziția cu 10 cifre nu poate schimba încadrarea produsului la supoziția cu opt cifre este nejuridică și contrara logicii atât timp cît pentru încadrarea corecta a unui produs trebuie mers până la ultima supoziție, adică până la
10 cifre și doar în măsura în care astfel nu poate fi încadrat produsul, trebuie căutată o altă încadrare sau aplicarea altor reguli. Aceasta este și concluzia care rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert Stredie M. și care a subliniat faptul că încadrarea cu 8 cifre făcută de către organele de control este greșită deoarece codul 21069092 se referă la produse alimentare și nu la suplimente alimentare, cum sunt produsele din speță, care nu pot intra decât la alte categorii, încadrabile la codul 2106909848.
În concluzie, în raport și de cele reținute de expertul Stredie M., instanța apreciază că prin declarația vamală făcuta s-au respectat regulile generale de interpretare a nomenclaturii combinate în sensul respectării termenelor, subpozițiilor și normelor de subpoziție cu care se află în relație subdiviziunile, încadrându-se în funcție de caracteristicile aferente subpoziției 98, și anume "produsul se vinde în ambalaje directe cu un conținut de maxim 1 kg ", și respectiv în funcție de proteinele sau urmele de proteine
înglobate în produs.
Organul de control vamal a omis să țină cont de faptul că încadrarea tarifară făcută de acesta, respectiv 21069092 se referă la produse alimentare și nu la suplimente alimentare și să detaliază la rândul ei în subpoziția 2106909240 și 2106909245, unde se menționează exact produsele care se încadrează conform explicațiilor date în codul TARIC.
În raport de concluziile raportului de expertiză, instanța apreciază că reclamanta nu are cum să se încadreze la poziția 21069092 deoarece caracteristicile obiective ale produselor sunt de natura celor care se încadrează expres la supozițiile aferente codului 21069098, suplimente alimentare și nu celor menționate mai sus aferente codului 21069092, alimente și produse alimentare, raportat la natura produsului, la modul de ambalare, la principiile active, la excipienți și la conținutul de proteine, așa cum detaliază și expertul la .punctele 3.1 -3.3 din raportul de expertiză .
Pe de alta parte, trebuie avut în vedere faptul că și încadrările tarifare din alte țări comunitare pentru produse de același tip sunt la fel, autoritățile olandeze și belgiene aplicând același raționament la eliberarea unor ITO .
De asemenea, instanța apreciază că trebuie amintită și jurisprudența constanta a CJCE în materia divergentelor privitoare la încadrarea unui produs, încadrarea produselor făcându-se conform proprietăților obiective ale acestora . În acest sens este relevanta Hotărârea CJUE - în cauza C - 336/11, care la punctul 31 face referire la lungul șir de cauze soluționate în baza acestui principiu, indiferent de natura produselor.
Pe cale de consecința, este corecta afirmația reclamantei și anume ca o analiză corectă a produselor din speța trebuie să pornească de la proprietățile obiective ale produselor. Ori exact aici este și greșeala organului de control și anume au ignorat total orice proprietate a produsului, pornind
de la interpretarea că dacă produsele nu conțin sau conțin sub 1,5% grăsime din lapte, sub 5% zaharoză sau iglucoză, sub 5% glucoza amidon și fecule se încadrează automat la poziția 21069092. În realitate, expertul a arătat deja ca acest cod se refera la produse alimentare și alimente, și nu la suplimente alimentare.
În lipsa unei prevederi exprese trebuie în primul rând făcuta analiza proprietăților obiective ale produsului și nu o încadrare artificială care face abstracție de natura produsului, pentru ca aplicarea cerințelor de la subpunctul 92 nu se poate face decât acelor produse de natura celor din acea categorie care pot fi susceptibile de a conține toate acele elemente, ceea ce nu este cazul produselor din speță . Asa cum rezulta și din punctul 3.3 din expertiză și 3.5 din aceeași expertiză, natura produsului supusă formalităților vamale, supliment alimentar, a determinat încadrarea lor la 2106909848 și imposibilitatea încadrării la 21069092 datorită naturii diferite a produsului și a principiilor active și excipienților specifici acestor produse. Aceste aspecte, proprietăți obiective ale produsului, fac ca produsele verificate de organele de control să se încadreze la alta categorie de produse decât cele de la subpunctul 92, așa cum rezultă și din analiza subpozițiilor cu 10 cifre ale celor două categorii de produse, aspect deja menționat la punctele anterioare .
Relevant pentru stabilirea la produsele din speță a acestei încadrări tarifare este în subsidiar și faptul că acestor produse le sunt aplicabile codurile adiționale Meursing, în baza Regulamentului CE nr. 1549/2006, Anexa nr. 1, partea a III a, care presupun aplicarea unei taxe vamale adiționale conform instrucțiunilor pentru mărfurile care pot avea în compoziție grăsimi din lapte, proteine din lapte, amidon, fecule, glucoza/ zaharoză/ zahăr invertit/ izoglucoză, instrucțiuni care sunt cuprinse în baza de date TARIC-RO. Raportat la natura produsului, expertul a determinat că produsele supuse controlului sunt dintre cele cărora le este aplicabil codul Meursing (răspuns 3.4. expertiză). Ori aplicarea acestor coduri adiționale exclude încadrarea produselor la subpoziția 21069092. Organul de soluționare a contestației a apreciat că acest aspect nu ar avea relevanță deoarece codul Taric determină aplicarea Codului Meursing, însă ignoră faptul că doar anumite categorii de produse sunt susceptibile de a le fi aplicate Codul Moersing, iar pentru produsele care intră la subpoziția 92, la care organul de control a făcut încadrarea, nu sunt dintre cele susceptibile a le fi aplicat Codul Moersing.
Aceste informații de compoziție a produselor se regăsesc în Certificatul de Notificare al fiecărui produs importat, care este avizat de Institutul de Bioresurse Alimentare București, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în urma unei verificări a fiecărui produs. De altfel, însăși Agenția Națională de Administrare Fiscală din cadrul Ministerului F. P., prin Decizia nr. 31 din_ privind soluționarea contestației depuse de o societate care importa suplimente nutritive - produs VITAMAX, produse similare cu cele care au făcut obiectul controlului din speța de față, a încadrat aceste produse la 21069098, și nu la 21069092, precum a statuat Organul de control ulterior vamal în procesul-verbal ulterior de constatare încheiat. Aici este de menționat că regulile de clasificare ale produselor în discuție nu au suferit modificări din
anul 2000 și până în prezent.
Mai trebuie menționat faptul că importul s-a efectuat cu îndeplinirea formalităților vamale în urma cărora autoritatea vamale a acordat liberul de
vamă, autoritatea vamală le-a semnat și ștampilat declarația vamală în vederea acceptării regimului vamal solicitat, singurul îndrituit și îndreptățiț să întocmească și să verifice corectitudinea și legalitatea înscrisurilor. Așa cum rezultă din cuprinsul actelor verificate, acestea, ulterior depunerii, au trecut prin etapele de control al documentelor, control fizic al mărfurilor și, ulterior de validare a declarației. Fiecare din aceste etape s-a materializat printr-o ștampilă aplicată documentelor vamale, astfel că în speță datele de referință din declarație au fost verificate și validate în speță
de către organul vamal.
Așa cum s-a pronunțat și Tribunalul de Justiție al CE în cazul Teleos/Marea Britanie Cauza C-109-04, hotărârea din 27 septembrie 2007, actele solicitate de către Organele Statului pentru efectuarea unei operațiuni și recunoscute drept conforme și suficiente obligă Statul respectiv să considere operațiunea corect efectuată . În speță, organul vamal nu a avut timp de trei ani nici o obiecțiune cu privire la modul de încadrare al produselor, mai mult, chiar și în prezent declarațiile prin vamă se fac cu încadrarea făcută de către reclamantă, 21069098.
Reținem ca prin decizia de respingerea contestației reclamantei i s-a invocat dispozițiile art 100 din codul vamal al României.
Astfel, potrivit art. 100. - (1) Autoritatea vamală are dreptul ca, din oficiu sau la solicitarea declarantului, într-o perioadă de 5 ani de la acordarea liberului de vamă, să modifice declarația vamală.
în cadrul termenului prevăzut la alin. (1), autoritatea vamală verifică orice documente, registre și evidențe referitoare la mărfurile vămuite sau la operațiunile comerciale ulterioare în legătură cu aceste mărfuri. Controlul se poate face la sediul declarantului, al oricărei alte persoane interesate direct sau indirect din punct de vedere profesional în operațiunile menționate sau al oricărei alte persoane care se află în posesia acestor acte ori deține informații în legătură cu acestea. De asemenea, poate fi făcut și controlul fizic al mărfurilor, dacă acestea mai există.
Când după reverificarea declarației sau după controlul ulterior rezultă că dispozițiile care reglementează regimul vamal
respectiv au fost aplicate pe baza unor informații inexacte sau incomplete, autoritatea vamală ia măsuri pentru regularizarea
situației, ținând seama de noile elemente de care dispune.
Autoritatea vamală stabilește modelul documentului necesar pentru regularizarea situației, precum și instrucțiunile de completare a acestuia.
în cazul în care se constată că a luat naștere o datorie vamală sau că au fost sume plătite în plus, autoritatea vamală ia măsuri pentru încasarea diferențelor în minus sau rambursarea sumelor plătite în plus, cu respectarea dispozițiilor legale.
în cadrul controlului ulterior al declarațiilor, autoritatea vamală stabilește potrivit alin. (3) și diferențele în plus sau în minus privind alte taxe și impozite datorate statului în cadrul operațiunilor vamale, luând măsuri pentru încasarea diferențelor în minus constatate. Diferențele în plus privind aceste taxe și impozite se restituie potrivit normelor legale care le reglementează.
Când încălcarea reglementărilor vamale constituie, după caz, contravenție sau infracțiune, autoritatea vamală este obligată să aplice sancțiunile contravenționale sau să sesizeze organele de urmărire penală.
Declarația vamală acceptată și înregistrată, precum și documentul prevăzut la alin. (4) constituie titlu de creanță.
Din lecturarea textului de lege anterior menționat reiese clar faptul că modificarea declarației vamale poate surveni doar în cazul în care declarația inițială a fost acceptată pe baza unor informații incomplete sau inexacte și doar pe baza informațiilor noi de care dispune (al. 3). Ori, în speță, nu au fost invocate cu prilejul controlului sau al soluționării contestației nici un fel de inexactități sau neconcordanțe cu privire la încadrarea produselor, dimpotrivă reîncadrarea fiind efectuată de către organele de control în baza acelorași elemente de fapt.
Mai trebuie menționat că reclamanta importa aceste produse încă din anul 2003, și până în prezent a folosit aceeași încadrare tarifară stabilită de diferiți comisionar vamal, fara a fi sesizate nereguli din acest punct de vedere. De asemenea, trebuie menționat că așa cum reiese din datele de la dosar, produsele importate de reclamantă au fost avizate în prealabil și de către D. Sanitar Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor, în funcție de compoziție și de încadrarea tarifară vamală menționată.
Este greșită susținerea instituțiilor pârâte cum că acordarea liberului de la vama nu obliga cu nimic organele vamale, încadrarea acceptată putând fi modificată în urma unui control ulterior deoarece schimbarea încadrării este posibilă doar în cazul în care, în urma controlului ar rezulta aspecte noi, privitoare la cele declarate de importator cu privire la natura compozițiile sau funcțiile acelui produs. Ori în speță nu au fost invocate nici un fel de nereguli în acest sens, analiza organelor de control având la bază exact același set de date despre produs pe care 1-a analizat și organul vamal care a certificat corectitudinea declarației vamale. În acest sens este și Decizia Î. nr. 421/_ pronunțată în dosar nr._, prin care s-a reținut cu temei faptul că acordarea liberului de vamă pe baza declarației
importatorului nu mai permite ulterior organului vamal să modifice încadrarea acceptată în lipsa unor neconcordanțe sau informații eronate, pentru că s-ar încălca dispozițiile art. 78 al. 3 din Reg. CEE nr. 2913/1992 .
Instanța considera relevant și aspectul ca ulterior efectuării controlului, organul vamal a continuat să facă încadrarea produselor la codul 2106909848, aspect care rezulta din declarațiile vamale depuse la data de 16 iulie 2012. (f. 347 vol. I), precum și Detaliile ITO din alte țări, cu aceeași încadrare tarifară, depuse la dosar la filele 349 - 356 Vol. I.
Așa fiind, pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 8-18 din Legea 554/2004 va admite acțiunea reclamantei și va dispune anularea Deciziei de soluționare a contestației nr.65/_, emisă de DGFP C. și în consecință va dispune anularea procesului verbal de control nr.7215/_
, a deciziei 7216/_ și a actului de îndreptare a erorilor materiale nr.7550/_ emise de ANV - D. R. pentru A. și O. V.
C. - Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală.
În ceea ce privește taxele și accesoriile, este evident că acestea sunt nelegale în condițiile în care încadrarea tarifară efectuată de reclamantă este corectă, potrivit principiului accesorium sequitur principale.
În baza art. 274 C.pr.civ., tribunalul va obliga pârâtele, în solidar, la plata sumei de 18.710 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei, reprezentând onorariu avocațial și onorariu expert ( f 277-291, f . 29 vol II).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta SC N. P. C. S., cu sediul în Dej, str. Mhail K. nr. 2, ap.48, jud.C. în contradictoriu cu
G. R. A F. P. C.
, cu sediul în C. -N., P-ța A. I. nr.19, jud.C. și AGENȚIA NAȚI. ALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ
, cu sediul în București, str. Apolodor nr.17, sector 5 și în consecință:
Dispune anularea Deciziei de soluționare a contestației nr.65/_, emisă de DGFP C. și în consecință dispune anularea procesului verbal de control nr.7215/_, a deciziei 7216/_ și a actului de îndreptare a erorilor materiale nr.7550/_ emise de ANV - D. R. pentru A. și O. V. C. - Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală.
Obligă pârâtele, în solidar, la plata sumei de 18.710 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei, reprezentând onorariu avocațial și onorariu expert.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
-M. B.
Grefier,
C. T.
Red.AMB/tehn.MG 5 ex. 20.01.14