Sentința civilă nr. 323/2013. Contestație act administrativ fiscal

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 323/2013

Ședința publică din data de 19 Martie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: D. E. L. GREFIER: M. DP

Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta SC I. C. L. SA în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a municipiului B. , având ca obiect contestație act administrativ fiscal restituire taxă poluare.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată depus la dosar, prin Serviciul de registratură la data de_, răspuns la întâmpinarea AFP B., formulat de către reclamantă, prin care se răspunde excepțiilor invocate de către pârâtă.

S-au analizat actele și lucrările dosarului, se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, astfel că instanța reține cauza în pronunțare atât cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta A. F. P. a mun. B. , cât și pe fond.

Deliberând, constată:

T R I B U N A L U L

Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta SC I. C. L. SA a chemat în judecată pârâta A. F. P. B., solicitând anularea actului administrativ fiscal - decizia de calcul a taxei pe poluare nr. 58/_ și restituirea taxei speciale pe poluare pentru autoturisme în suma de 3157 lei cu plata dobânzilor legale calculate din data plății și până la data restituirii efective.

În motivare se arată că reclamanta a achiziționat un autoturism second-hand dintr-un stat membru al Uniunii Europene pentru înmatricularea căruia a fost obligată să achite taxa solicitată prin acțiune.

A formulat cerere pentru restituirea acestei taxe, însă organul fiscal a refuzat, motivat de faptul că taxa s-a perceput legal.

Consideră că refuzul de a i se restitui suma achitată este nelegal, taxa percepută fiind contrară normelor comunitare, deoarece este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme deja înmatriculate într-un alt stat membru, orientând astfel cumpărătorii spre autoturisme second-hand deja înmatriculate în România. Astfel, se instituie o discriminare între mașinile identice, în funcție de locul unde a avut loc prima înmatriculare, în condițiile în care TUE interzice categoric astfel de discriminări. Rezultă că faptul generator al acestei taxe este prima înmatriculare pe teritoriul statului român.

Pârâta A. F. P. B.

a formulat întâmpinare

prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive

, excepția inadmisibilității acțiunii și respingerea ei în consecință, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivare cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive se arată că, din analiza dispozițiilor cuprinse în OUG nr.50/2008 și OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, având în vedere sediul fiscal al reclamantei, organul fiscal competent în administrarea taxei pe poluare (stabilirea, verificarea și executarea silită) este A. F. P. Contribuabili Mijlocii B. -Năsăud. Prin urmare, AFP B. nu poate fi obligată la restituirea taxei pe poluare, neexistând un raport juridic fiscal între reclamantă și această pârâtă.

Cu privire la excepția inadmisibilității se susține că reclamanta nu a înțeles să uzeze de cale administrativă, în sensul de a ataca în termen, cu contestație decizia de calcul a taxei de

poluare, în termenul de 30 de zile de la comunicare, în conformitatea cu dispozițiile art. 207 alin.1 din O.G nr.92/2003, fiind incidentă sancțiunea decăderii.

Neurmarea corespunzătoare a procedurii administrativ-fiscale de către reclamant face ca decizia de calcul a taxei de poluare să rămână definitivă în sistemul administrativ al căilor de atac, astfel că suma încasată cu titlu de taxă pe poluare de la reclamant nu mai poate fi pusă sub discuție atâta timp cât actul administrativ fiscal nu mai poate fi atacat.

Formularea ulterioară a unei cereri de restituire, fără atacarea deciziei de calcul a taxei pe poluare, aceasta nu mai poate fi luată în considerare în acest context, întrucât raportul de drept material fiscal nu poate fi analizat în lipsa urmării unei proceduri administrativ-fiscale cu privire la decizia de calcul a taxei pe poluare prin care a fost stabilită obligația de plată.

Pe fond se arată, în esență că, taxa achitată a fost stabilită de către organul fiscal în conformitate cu dispozițiile cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu modificările și completările ulterioare și de prevederile H.G. nr.686/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 50/2008.

La art. 1, alin. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 se arată că "prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului".

Așa cum se arată în preambulul ordonanței de urgență, noul act normativ a fost emis în scopul asigurării protecției mediului și ținând seama de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene.

Obligația de plată a taxei se naște, conform prevederilor art.4 din O.U.G. nr. 50/2008, cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri expres prevăzute.

Potrivit reglementărilor mai sus menționate taxa de poluare se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, atât în cazul celor noi cât și în situația celor rulate.

Taxa de poluare se aplică nu numai autoturismelor rulate ci și autoturismelor noi produse în țară și în străinătate. Legea nu face nici o deosebire cu privire la vechimea sau proveniența autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabilă în situația în care autoturismul se înmatriculează pentru prima dată în România.

Conform susținerilor reclamantului taxa este prelevată cu încălcarea dreptului comunitar respectiv art. 90 TCE, susțineri care sunt neîntemeiate deoarece conform disp. comunitare invocate (art. 25), se interzice între statele membre instituirea unor taxe vamale la import și export sau taxe cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscal.

Art. 90 paragraf 1 din Tratat arată că nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare.

Față de analiza privind art. 25 din tratat se menționează că o importanță vitală o are stabilirea naturii juridice a taxei de poluare, ori acest aspect a fost lămurit cu ocazia acțiunilor preliminare formulate de HJDU-Bihar Birosag și Bacs Kskun Megyei Birosag în cauzele reunite C- 19012005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth, în sensul că atâta timp cât nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat ci pentru înregistrarea acestuia, în vederea punerii în circulație, nu constituie o taxă vamală în sensul prevăzut de art. 25 din Tratat.

În aceste condiții susținerile reclamantului privind încălcarea art. 25 din Tratat, nu pot fi primite ca fondate, taxa de poluare nefiind percepută pentru că autovehiculul a trecut frontiera.

Nici încălcarea art. 28 din Tratat se apreciază că nu este fondată. Astfel că jurisprudența internațională a statuat că sunt măsuri cu efect echivalent și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea.

Față de această statuare, se apreciază că atâta timp cât OUG nr. 50/2008 nu cuprinde dispozițiile privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu

caracter echivalent nu se poate reține încălcarea art. 28 din Tratat reținând că legislația națională se aplică deopotrivă bunurilor din producția internă cât și cea externă.

În fine, critica adusă atât de reclamant cât și de alți justițiabili care s-au adresat instanțelor de judecată în vederea restituirii sumelor achitate cu titlu de taxă de poluare, este cea a încălcării de către actul normativ intern în discuție, a stipulațiilor cuprinse în art. 90din TCE.

Față de această încălcare se arată că jurisprudența internațională, respectiv CJEC a concluzionat cu referire la modul de interpretare al art. 90 din Tratat, că prin aceasta se interzice o taxă de poluare percepută cu ocazia unei prime înmatriculări, numai în măsura în care valoarea taxei determinate exclusiv, pin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, astfel încât, atunci când se percepe pentru autoturisme second-hand importate din state membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.

Astfel se poate constata în înțelesul art. 6 din OUG nr. 50/2008, determinarea taxei de poluare se realizează, pe baza unor criterii - gen tipul motorului, capacitatea cilindrică și clasificarea din punct de vedere a poluării, or, conform anexei 4 a aceluiași act normativ rezultă că determinarea se face luându-se în considerare și deprecierea autoturismului.

Din analiza dispozițiilor comunitare invocate și a celor interne aplicabile în speță nu rezultă că ar exista o contradicție, o incompatibilitate între acestea.

Regimul fiscal aplicabil nu este unul discriminatoriu față de autoturismele rulate înmatriculate și importate din Uniunea Europeană sau față de autoturismele noi produse în UE și importate în România, întrucât taxa ce se achită cu ocazia primei înmatriculări în România este aceeași, indiferent de proveniență autovehiculului.

Prin urmare se apreciază că disp. cuprinse în OG nr. 50/2008 au fost adoptate în concordanță cu reglementările comunitare, cu prevederile actului de aderare, fără a fi încălcat principiul discriminării fiscale, motiv pentru care se impune respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.

Cu privire la petitul de a se restitui odată cu taxa de poluare și dobânzile legale calculate până la data restituirii efective a taxei solicitate, se învederează instanței faptul că restituirea sumelor de la bugetul de stat este reglementă prin disp. art. 117 Cod procedură fiscală, iar procedura efectivă de restituirea sumelor de la buget este reglementată expres de către disp OMFP nr. 1899/2004.

Ordinul nr.1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget nu prevede acordarea de dobânzi decât în cazul în care cererea de rambursare/restituire nu a fost soluționată în termenul legal.

Conform cap. 1 pct. 1 și urm. din acest Ordin, restituirea sumelor de la buget se efectuează la cererea contribuabilului în termen de 45 zile la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine obligația administrării creanțelor bugetare, această cererea fiind obligatoriu însoțită de documentele necesare din care să rezulte că suma solicitată este certă pentru a face obiectul unei restituiri, față de cele precizate, se apreciază că acest petit formulat în cadrul acțiuni introductive este neîntemeiat.

Referitor la capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat, având în vedere că actele atacate de reclamantă, sunt temeinic și legal întocmite.

În drept s-au invocat disp. art. 115-118 Cod procedură civilă și toate actele normative și normele juridice enunțate.

De asemenea, pârâta A. F. P. a mun. B. a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. solicitând obligarea chematei în garanție la restituirea sumei solicitate de reclamant, în cazul în care acțiunea introductivă va fi admisă.

În motivarea cererii se arată că potrivit disp. art. 1, al.1 din OUG nr. 50/2008 care prevede că "prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. de M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului";. Iar la art. 5 al. 1 din OUG nr. 50/2008 se prevede că "taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă"; iar la art. 7 din același act normativ se arată că "stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată

de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prev. OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală";.

Din dispozițiile legale arătate mai sus rezultă că cel ce încasează taxa de poluare este organul fiscal teritorial competent din cadrul ANAF, potrivit disp. OUG nr. 92/2003, însă destinatarul sumelor încasate cu titlu de taxă de poluare este AFM, fapt ce reiese și din disp. art. 5 al. 4 din OUG nr. 50/2008 unde se arată că "taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele AFM";.

Având în vedere că disp. art. 124 al. 2 Cod procedură fiscală stipulează că nivelul dobânzii est cel prev. la art. 120 al. 7 și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează după caz sumele solicitate de plătitor, această pârâtă a solicitat ca în cazul admiterii acțiunii introductive să fie obligată chemata în garanție și la plata dobânzilor solicitate.

Chemata în garanție A. F. pentru M. nu a depus întâmpinare și nu și-a delegat reprezentant în instanță.

Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Administrației F.

P. B., cu prioritate, conform art.137 al. 1 Cod procedură civilă

, tribunalul reține că reclamanta a solicitat restituirea sumei de 3157 lei, stabilită prin decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de AFP pentru Contribuabili Mijlocii B. -Năsăud.

Reclamanta a formulat acțiunea în contencios fiscal doar în contradictoriu cu AFP B., însă date fiind disp. art.33 alin.1 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, organul fiscal competent în administrarea impozitelor și taxelor în ceea ce o privește pe reclamantă este AFP pentru Contribuabili Mijlocii B. -Năsăud, neavând relevanță aspectul că suma a fost plătită prin Trezoreria B., organizată ca serviciu în cadrul AFP B. .

Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive, cu consecința respingerii acțiunii împotriva Administrației F. P. B., ca fiind introdusă față de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă, fără a se mai impune analizarea excepției inadmisibilității, pornind de la prevederile art.207 C. pr. fiscală, invocată de pârâtă.

Dată fiind soluția adoptată, raportat la prevederile art.274 C.pr.civ., se va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

În aceste condiții, nefiind întrunite cerințele art.60 C.pr.civ., respectiv obligarea la plata sumei de bani pretinsă de reclamantă se va respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în garanție formulată de A. F. P. B. .

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta A. F. P. a mun. B., cu sediul în B., str. 1 D., nr. 6-8, jud. B. -Năsăud și respinge acțiunea formulată de reclamanta SC I. C. L. SA, cu sediul în B., str. L. Blaga, nr. 9, jud. B. - Năsăud și sediul procesual ales în B., Calea Rahovei, nr.266-268, corp 60, etaj 2, camera 8, Electromagnetica Business Park, sector 5 împotriva acestei pârâte, ca fiind introdusă față de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.

Respinge cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de chemare în garanție formulate de pârâta A. F. P. B.

împotriva Administrației F. pentru M. , cu sediul în B., str. S. I., nr.294 corp A, sector 6, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .

PREȘEDINTE, GREFIER,

D. E. L. M. DP

Red/dact: DEL/HVA

_ / 4 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 323/2013. Contestație act administrativ fiscal