Sentința civilă nr. 16883/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentință civilă Nr. 16883/2013 Ședința publică de la 20 decembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. -F. B.
Grefier Sidor O.
Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant G. M. P. și pe pârât A. N. DE A. F., D. G. A F. P. C., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantei av. Vescan R., lisind pârâta.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
La întrebarea instanței, reprezentanta reclamantei arată faptul că reclamanta se află în imposibilitate de a plăti cauțiunea în cuantum de 10% din suma contestată, prin urmare nu a achitat-o până la acest termen.
Reprezentanta reclamantei depune la dosarul cauzei o serie de facturi emise în funcționarea pensiunii în cauză la filele 159-178 și precizează că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții.
Instanța încuviințează proba cu înscrisuri conform art. 254 CPC atașate acțiunii și întâmpinării, închide etapa probatorie și dă cuvântul pe fond părții prezente.
Reprezentanta reclamantei solicită instanței admiterea contestației, menționând că dacă nu a solicitat rambursarea TVA pentru suma de 2051 lei, nu vede de ce organul fiscal o obligă pe reclamantă să mai achite încă o dată suma de 2051 și în baza cărui temei legal.
Cu privire la faptul că petenta nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 145 alin. 2 din Legea 571/2003 în opinia organelor de inspecție fiscală, aceasta este eronată deoarece prin chiar autorizația de construcție se recunoaște intenția reclamantei de a realiza activități impozabile.
Reprezentanta reclamantei solicită instanței cenzurarea motivului organelor fiscale și cu privire la faptul că reclamanta a depășit cu 2 ani perioada de investiție fără a realiza venituri. Arată că veniturile s-au realizat, chiar dacă în cuantum modic, așa cum e la început de orice afacere, venituri care sunt consemnate în chitanțe și facturi. În plus reclamanta a luat sume enorme din bancă pentru a susține afacerea.
Reclamanta prin reprezentanta ei mai susține în fața instanței că nu este real că petenta nu a depus diligențele necesare pentru ca activitatea economică să se
dezvolte, chiar contrar acestor declarații, pensiunea fiind finanțată prin programul SAPARD, pentru care se fac controale din 2 în 2 ani, aceste subvenții se acordă doar urmare a existenței unui plan de afaceri și obligă la rapoarte și justificări sub sancțiunea rambursării sumelor. Specifică de asemenea că până în momentul de față nu s-a făcut încă nici un control al SAPARD.
Reprezentanta reclamantei adaugă faptul că organele fiscale au tras o concluzie eronată cu privire la caracterul fals al evidențelor contabile ale reclamantei. La începutul perioadei de activitate reclamanta nu și-a angajat o contabilă și nici nu a avut cunoștință că ar fi obligatoriu sau nu a fost avizată în acest sens, prin urmare organele fiscale au apreciat că până la angajarea unei contabile, reclamanta nu și-a înregistrat veniturile. În cauză nu este vorba de operațiuni false sau fictive, ci doar de o contabilitate greșit ținută. În plus, cheltuielile reținute în sarcina reclamantei sunt enorme.
Reprezentanta reclamantei solicită instanței să aibă în vedere aceste motive și că situația reală de fapt este alta decât cea susținută de organele fiscale.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta G. M. P. în contradictoriu cu pârâta D. G. Regională a F. P. C. -N., a solicitat anularea Deciziei nr.204/_ și a Deciziei de impunere nr.6971/_ ambele emise de pârâte, respectiv suspendarea actelor fiscale atacate, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că începând cu data de_ s-a înregistrat în scopuri de TVA prin opțiune iar obiectul său de activitate constă în
"facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată";, conform cod CAEN 5520 și că în perioada a2008-2010 realizat investiția "pensiune agroturistică P+E+M"; prin programul de finanțare nerambursabil SAPARD, program conform căruia investiția totală de 200.000 euro a fost suportată în cuantum de 100.000 euro din fonduri europene, 30.000 euro fonduri proprii și 70.000 euro fonduri proprii procurate prin credit de la B.C.R.
Reclamanta a mai arătat că prin Decizia de impunere nr.6971/_, emisă in baza Raportului de inspecție fiscală parțială nr. 6971/_ au fost stabilite în sarcina sa obligații suplimentare de plată în sumă de 207.663 lei, din care 118.746 lei TVA, 71.414 lei dobânzi de întârziere și 17.503 lei penalități de întârziere și că prin Decizia nr.204/_ emisă de pârâtă s-a respins contestația formulată împotriva deciziei de impunere, cu motivarea că argumentele reclamantei nu sunt de natură să anuleze constatările organelor de inspecție fiscală.
De asemenea, a susținut că deși se reține în Decizia nr.204/2013 că organele de control au efectuat o inspecție fiscală de verificare pe linie de TVA a perioadei_ -_, în concret acestea au ajustat sumele aferente perioadei_ -_ . Or, perioada 2008-2010 a făcut obiectul unor inspecții având ca obiect TVA, astfel că este eronată și prejudiciabilă cele reținute de pârâtă în cadrul Deciziei nr.204/2013.
Reclamanta a apreciat că susținerea pârâtei conform căreia nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 145 alin.2 din Legea nr. 571/2003 deoarece investiția realizată nu a fost folosită pentru desfășurarea activității turistice în conformitate cu
scopul declarat în perioada de investiție, respectiv pentru realizarea de operațiuni taxabile este eronată.
Cu privire la cererea de suspendare formulată, reclamanta a arătat că în speță sunt îndeplinite condițiile legale pentru admiterea acesteia, și anume existența cazului bine justificat și cea a pagubei iminente.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta D. G. Regională a F. P.
C. -N. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, raportându-se la susținerile din cadrul Raportului de inspecție fiscală, care este document martor al constatării stării de fapt din evidența contabilă a contribuabilului și car stă la baza emiterii titlului de creanță constând în decizia de impunere.
Pârâta a mai arătat că în cazul în care reclamanții nu sunt de acord cu constatările înscrise in raportul de inspecție fiscale, cade în sarcina acestora să depună la dosar documentul contabil la care, în opinia lor, organul de inspecție fiscală s-ar fi raportat în mod greșit sau a reținut o stare de fapt eronată.
Ulterior, prin precizările formulate, reclamanta a arătat că dobânzile și penalitățile de întârziere stabilite în sarcina sa nu sunt legale, deoarece nu a avut cunoștință de existența unor diferențe de sume, din contră, în urma efectuării altor controale nu s-a stabilit nicio sumă în plus de achitat și nici nu s-a refuzat rambursarea TVA.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
P. G. M. are ca obiect de activitate "Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata";, reclamanta inregistrandu-se in scopuri de TVA incepand cu data de_ .
In vedere realizarii obiectului de activitate reclamanta a realizat investitia "Pensiune agroturistica P+E+M, imprejmuire si bransamente utilitati";, lucrarile fiind executate in baza Autorizatiei de construire nr 6/_ emisa de Primaria Comunei M. el, finalizate in anul 2010, conform procesului-verbal de receptie a lucrarilor nr 3/_ .
In perioada curpinsa intre data inregistrarii sale ca platitor TVA si pana la data de_ cand s-a dispus anularea din oficiu a inregistrarii inscopuri de TVA, reclamanta si-a exercitat dreptul de deducere aferent obiectivului de investitie realizat, in baza decontruilor de TVA depusa la organul fiscal reclamantei fiindu-I restituita TVA in suma totala de 118.746 lei.
La data de_ reclamanta a depus la decontul de TVA cu optiune de rambursare nr 1384, prin carea solicitat rambursarea sumei de 5.103 lei, suma rambursata reclamantei la data de_ .
Urmare depunerii de catre reclamanta a decontului de TVA cu optiune de rambursare parata a initiat o inspectie fiscala a perioadei_ -_ ,avanad ca obiect taxa pe valoarea adaugata. Concluziile inspectiei fiscale au fost curpinse in raportul de inspetie partiala nr 6971/_, in temeiul caruia a fost emisa Decizia de impunere nr 6971/_ pentru solutionarea la persoane fizice a deconturilor negative de TVA cu optiune de rambursare prin care s-au stabilit in sarcina reclamantei obligatii fiscale reprezentand TVA suplimentar de plata in suma de 118.746 lei, dobanzi de intarziere in suma de 71.414 lei si penalitati aferente in suma de 17.503 lei.
Obligatiile fiscale reprezentand TVA suplimentar de plata au fost stabilite in temeiul art 149 din Codul fiscal urmare concluziei rezultate din documentele
analizate, anume ca reclamanta nu a utilizat in scopul operatiunilor sale taxabile bunul imobil construit si dotat cu destinatia "pensiune turistica"; in perioada curpinsa intre data receptiei finale a investitiei ( mai 2010) si pana la data controlului( februarie 2013).
Reclamanta a formulat, in termen legal, contestatie administrativa impotriva deciziei de impunere nr 6971/_ pentru solutionarea la persoane fizice a deconturilor negative de TVA cu optiune de rambursare, contestatia fiind resinsa motivat prin Decizia nr 204 emisa de parata Directa G. finnatelor Pubclice C. la data de_ .
In drept
, potrivit prevederilor art.145 alin 1 si alin 2 lit a din Codul fiscal :
(1) Dreptul de deducere ia naștere la momentul exigibilității taxei.(…)
(2) Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operațiuni:
a) operațiuni taxabile
;
Potrivit prevederilor art 149 alin. 1 lit a si d,, alin.2, alin 3 lit a si b, alin.4lit apct 1 si alin 5 lit a din Codul fiscal:
(1) În sensul prezentului articol:
a) bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, definite la art. 125^1 alin.
pct. 3, precum și operațiunile de construcție, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparațiile ori lucrările de întreținere a acestor active, chiar în condițiile în care astfel de operațiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau al oricărui alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziția unei alte persoane; nu sunt considerate bunuri de capital activele corporale fixe amortizabile a căror durată normală de utilizare stabilită pentru amortizarea fiscală este mai mică de 5 ani; activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul leasingului sunt considerate bunuri de capital la locator/finanțator dacă limita minimă a duratei normale de utilizare este egală sau mai mare de 5 ani;(…)
d) taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital reprezintă taxa achitată sau datorată, aferentă oricărei operațiuni legate de achiziția, fabricarea, construcția, transformarea sau modernizarea acestor bunuri, exclusiv taxa achitată sau datorată, aferentă reparării ori întreținerii acestor bunuri sau cea aferentă achiziției pieselor de schimb destinate reparării ori întreținerii bunurilor de capital.
Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în condițiile în care nu se aplică regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine, se ajustează, în situațiile prevăzute la alin. (4) lit. a) - d):
pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziționate sau fabricate, altele decât cele prevăzute la lit. b);
pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcția sau achiziția unui bun imobil, precum și pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de cel puțin 20% din valoarea totală a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.
Perioada de ajustare începe:
de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziționate sau fabricate, pentru bunurile de capital menționate la alin. (2) lit. a), dacă acestea au fost achiziționate sau fabricate după data aderării;
de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt recepționate, pentru bunurile de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), care sunt construite, și se efectuează pentru suma integrală a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată înainte de data aderării, dacă anul primei utilizări este anul aderării sau un alt an ulterior anului aderării;(…
Ajustarea taxei deductibile prevăzute la alin. (1) lit. d) se efectuează:
a) în situația în care bunul de capital este folosit de persoana impozabilă:
1. integral sau parțial, pentru alte scopuri decât activitățile economice;(…)
Ajustarea taxei deductibile se efectuează astfel:
a) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. a), ajustarea se efectuează în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2). Ajustarea deducerii se face în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustarea și se realizează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare modificarea destinației de utilizare. Prin norme se stabilesc reguli tranzitorii pentru situația în care pentru anul 2007 s-a efectuat ajustarea prevăzută la alin. (4) lit. a) pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă inițial
;";
In sustinerea actiunii reclamanta a invocat urmatoarele argumente
: 1.nelegalitatea inspectiei fiscale raportat la dispozitiile art.105 Cod procedura
fiscala,avand in vedere ca organul de control a analizat o perioada fiscala (2008- 2010) supusa anterioar unei alte inspectii fiscale;
nelegalitatea includerii in totalul obligatiilor de plata a sumei de 2051 lei, reprezentand TVA care nu a fost solcitat la rambursare de catre reclamanta, dupa cum afirma insusi organul de control;
organul fiscal a stabilit in mod eronat ca reclamanta nu indeplineste conditiile prevazute de art. 145 din Codul fiscal atata timp cat din ansamblul starii de fapt retinute de inspectorii fiscali rezulta fara putinta de tagada ca reclamanta, in limitele cunostintelor sale limitate in domeniu, a demonstrat intentia sa de a desfasura activitate economica si a realiza activitati taxabile prin folosirea investitiei realizate pentru scopul declarat.
Analizand starea de fapt prin raportare la dispozitiile legale incidente si tinand seama de argumentele ambelor parti, instanta stabileste urmatoarele:
Contrar celor afirmate de reclamanta si in acord cu pozitia exprimata de parata,instanta constata ca inspectia fiscala finalizata prin emiterea deciziei de impunere contestat in cauza de fata a fost realizata in limitele si cu respectarea dispozitiilor de art 99-109 Cod procedura fiscala.
Astfel, cu toate ca ca reclamanta afirma efectuarea inspectiei fiscale cu privire la o perioada fiscala anterior verificata aceasta nu si-ai probeaza sustinerile, singurul motiv avut in vedere fiind acela ca organele de control au ajustat TVA aferenta perioadei_ -_ .Or, ajustarea TVA pentru perioada corect mentionata de reclamanta (_ -_ ) s-a facut in temeiul art., neputandu-se echivala perioada supusa ajustarii cu perioada fiscal supusa inspectiei.
De altfel, in Raportul de inspectie fiscala se fac referiri precise atat la perioada supusa verificarii (_ -_ ) cat si la existenta unor verificari anterioare din punct de vedere al TVA, verificari care au vizat perioada_ -_
In ce priveste argumentul vizand nelegalitatea includerii in totalul obligatiilor de plata a sumei de 2051 lei, reprezentand TVA care nu a fost solcitat la
rambursare de catre reclamanta, dupa cum afirma insusi organul de control instanta constata ca reclamanta a depus decontrui cu suma negativa cumulata de 2.051 lei, pentru perioada_ -_, nesolicitand rambursarea.
In urma inspectiei fiscale s-a stabilit ca suma totala de 116.695 lei reprezentand TVA rambursat precum si suma de 2051 lei TVA declarat de reclamanta ca fiind de recuperat nu este deductibila.Prin urmare, prin decizia de impunere contestata s-a stabilit obligatia reclamantei de restituire a sumei de 116.695 lei reprezentand TVA rambursat necuvenit,in calcul acestei sume nefiind inclusa si suma de 2.051 lei, astfel cum eronat a invederat reclamanta.In privinta sumei de 2051 lei organul fiscal a facut doar metiunea ca reprezinta TVA nedeductibil, fara a dispune recuperarea acesteia.
Cu privire la interpretarea eronata a starii de fapt d ecatre organul de inspectie fiscala, cu consecinta neaplicarii dispozitiilor art.145 din Codul fiscal privind deducerea TVA, instanta stabileste urmatoarele:
Reclamanta a demarat, in anul 2008, lucrarile la investitia "pensiune agorturistica"; in vederea indelinirii obiectului de activitateconstand in " facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata";, in acelasi an 2008 inregistrandu-se in scopuri de TVA prin optiune. In acest context nu poate fi primita ca argument in favoarea reclamantei afirmatia potrivit careia in anul 2013(la data efectuarii inspectiei fiscale) reclamanta nu achizitionase casa de marcat din pricina cunostintelor precare in domeniu ,nu a avut posibilitatea de a prezenta inspectorilor fiscali extras de pe site-ul "Infopensiuni.ro";, unde apare anuntul publicitar al pensiunii, respectiv un exemplar al contractului de publicitate incheiat cu agentia de turism SC Linea LU Travel SRL .Dimpotriva, aceasta stare de lucruri vine sa probeze tocmai de lipsa de preocupare a reclamatei prin lipsa continuitatii contactelor cu furnizorii de publicitate ,a pect dovedit inclusiv de faptul ca, in realitate, reclamanta a prelungit contractul de prestari servicii incheiat cu agentia de turism SC Linea LU Travel SRL doar la data de_ ( ulterior controlului) iar raporturile contractuale anterioare cu acest operator au vizat exclusiv anul 2009 (conform copiei contractului depusa la filala 35-38 dosar).
Pe de alta parte, corect a mentionat reclamanta ca in calitate de beneficiar al programului SAPARD era obligata la prezentarea unui plan de afaceri sustenabil raportat la investitia finantata precum si la prezentarea rapoarte sub sanctiunea rambursarii sumelor.Cu toate acestea, reclamanta nu a prezentat niciunul dintre rapoartle pretins intocmite in derularea programului de finantare, astfel ca acest argument nu poate fi primit ca pertinent in cauza.
In privinta neutilizarii bunului imobil construit si dotat cu destinatia pensiune turistica, de la data receptiei finale a lucrarilor (conform procesului-verbal de receptie nr 3/_ ) instanta retine ca reclamanta nu a contraargumentat sustinerea inspectorilor fiscali potrivit careia nu s-a facut dovada achizitiei legale a blocului de facturi si chitantierului prezentat echipei de inspectie iar acestea nu erau inseriate si numerotate.
Este corecta sustinerea reclamantei potrivit careia lipsa casei de marcat, neemiterea bonurilor fiscale pentru veniturile modice pretins realizate, reclamanta poate fi pasibila de sanctiuni contraventionale sau de alta factura, insa nimic nu impiedica organele fiscale, ca distinct de raspunderea contraventionala, sa analizeze
conduita reclamantei si in cheia deductibilitatii TVA solicitat la rambursare, atat timp cat controlul fiscal a vizat aceast subiect.
Referitor la accesoriile stabilite de organul fiscal instanța reține că in conformitate cu dispozițiile art. 119 alin.1 din Codul de procedură fiscală pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen majorări de întârziere iar potrivit art 120 alin 1 din același act normativ
"dobânzile se calculează pentru fiecare zi de intârziere, incepând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv";.Or,. Atat timp cât s-a stabilit existenta unor obligații fiscale principale in sarcina reclamanatei textele legale mai sus citate devin aplicabile.
Pentru toate considerentele de fapt și d edrept mai sus expuse instanta va respinge acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta D. G. Regională a F. P. C. -N. .
In temeiul art 453 Cod procedură civilă instanta va lua act că nu s-au solicitat cheltuielil de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta G. M. P., CUI 20355725, cu domiciliul procesual ales în C. -N., B-dul Nicolae Titulescu nr.22, ap.11, jud.C. în contradictoriu cu pârâta D. G. Regională a F. P. C. -N., cu sediul în C. -N., P-ța A. I. nr.19, jud.C. .
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 20 Decembrie 2013.
Președinte,
M. -F. B.
Grefier,
O. Sidor
Red.MFB/tehn.MG 4 ex. 22.02.14
