Sentința civilă nr. 2013/2012. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
Sentința civilă nr. 2013/CA/2012
Ședința publică din data de 4 iulie 2012 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: G. A., judecător
GREFIER: R. M.
Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul C. C. împotriva pârâtei A. F. P.
B. și A. F. P. B., având ca obiect contestație act administrativ fiscal - restituire taxă poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni. Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Cauza s-a judecat la data de 11 iunie 2012 concluziile părților fiind consemnate în scris în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta încheiere.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată că: | ||||
Prin acțiunea înregistrată sub nr. _ | , reclamantul C. | C. | a | |
chemat în judecată pârâtele A. F. | P. | B. și A. | F. | P. |
B., solicitând anularea actului administrativ-adresa nr.17.330/01 /_ emisă de către A. F. P. a municipiului B. privind refuzul de restituire a taxei pe poluare în sumă de 3.411,00 lei, achitata în baza OUG nr.50/2008 ;obligarea pârâtelor la restituirea taxei pe poluare în sumă de 3.411,00 lei ; acordarea dobânzilor legale de la data plații taxei pe poluare (_ ) și până la restituirea efectivă.
În motivare a arătat că în fapt, în vederea înmatriculării în Romania a unui autoturism Ml, second-hand, importat din Germania stat membru UE, marca BMW, tipul 3C//3161, cu număr de identificare WBACA71090FL52439, a achitat cu ocazia primei sale înmatriculări suma de 3.411,00 lei reprezentând taxa pe poluare,suma ce i-a fost percepută in conformitate cu dispozițiile OUG nr.50/2008.
Taxa pe poluare a fost calculată de către pârâtă, prin Decizia de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule nr.2338/_ emisă de către pârâta A. F. P. a municipiului B. si a fost
achitată cu chitanța seria TS5 nr. 0435354/_, fiind emisă de către Trezoreria municipiului B. .
Având în vedere ca taxa pe poluare este percepută într-un mod discriminatoriu pe baza unui titlu nelegal ,art.3 (1) -(7) din OUG nr.50/2008, a apreciat că această taxă este contrară cu normele comunitare (a se vedea cauza C-402/2009 Tatu vs.impotriva Statului Român) ceea ce determina aplicarea principiului conform căruia,, când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin "încălcarea acestuia", astfel că îi dă dreptul la restituirea sa integrala.
In acest sens, uzând de dispozițiile art.7 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, ținând seama atât de unitatea fiscală care a procedat la încasarea taxei pe poluare, dar si de unitatea fiscală competentă să-i administreze impozitele si taxele potrivit dispozițiilor art.33 C.proecdură fiscală, dat fiind domiciliul său, prin cererea înregistrată sub nr.21.012/_ la pârâta A. F. P. a municipiului B., si prin cererea transmisă prin poșta cu confirmare de primire la data de_ către pârâta A. F. P. a orașului B., a solicitat restituirea sumei de 3.411,00 lei reprezentând taxă pe poluare, achitată cu ocazia înmatriculării autoturismului marca BMW,tipul 3C//3161,cu număr de identificare WBACA71090FL52439 si acordarea dobânzilor legale de la data plații până la restituirea efectivă a sumei.
Prin adresa nr.17.330/01/_ pârâta A. F. P. a municipiului B. a refuzat restituirea taxei pe poluare, motivat de faptul că aceasta a fost încasată în mod legal în conformitate cu dispozițiile OUG nr.50/2008 și ca atare nu poate fi restituită.
Cât privește pe pârâta A. F. P. a orașului B.
,aceasta nu a înțeles să răspundă cererii prealabile formulate.
A apreciat și apreciază în continuare că refuzul de restituire a taxei pe poluare este nelegal față de dispozițiile art.90 paragraful (1} din Tratatul privind Instituirea Comunității Europene,actualmente art. i i O din Tratatul de Funcționare a Comunității Europene si cum România este stat membru al Uniunii Europene începând cu data de_, consideram ca sunt activate dispozițiile art.148 alin. ( 2 ) din Constituția României conform cărora legislația comunitara cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin.(4} din același articol jurisdicțiile interne garantează "îndeplinirea acestor exigente. Consideră ca este unanim admis în literatura de specialitate cât și în practica judiciara interna si cea a CJ.C.E ca art.90 din Tratatul Comunității Europene produce efecte directe si ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. In acest sens judecătorul național ca prim judecător comunitar,are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art.90 din Tratat, să aplice procedurile naționale de așa manieră încât drepturile prevăzute prin
Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Că această taxă pe poluare impusă și de altfel plătită cu ocazia înmatriculării autovehiculului second-hond, este discriminatorie în sensul dispozițiilor art.90 din Tratat s-a decis în cauza conexată Nădăsdi și
Nemeth unde Curtea de Justiție a arătat că o taxa de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei este determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor,capacitate cilindrica) și la clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculata fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea maniera încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
OUG nr.50/2008 este contrară dispozițiilor art.90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene,respectiv art.110 din Tratatul de Funcționare a Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un stat membru UE,precum cel pentru care s-a achitat taxa pe poluare din acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor noi, produse în România. Ori după aderarea României la UE,acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atâta timp cât norma fiscala naționala diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar si potențial consumul produselor importate, influențând negativ alegerea consumatorilor.(CJCE,Hot.din 07 mai 1987,C-l 93/85 Cooperativa Co-Frutta SRL C.Amministrazione della Stato).
Pentru aceste argumente apreciază că taxa pe poluare stabilită în baza dispozițiilor OUG nr.50/2008 încalcă prevederile art.90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene.
Astfel, în jurisprudența referitoare la art.90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene,Curtea de Justiție Europeana a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie să existe o discriminare între produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe a similitudine sau un raport de concurență între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, chiar prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibila să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate,influențând astfel alegerea consumatorilor.
In consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurentă iar prin efectul unei norme naționale se crează o discriminare astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art.90 este aplicabil,iar norma fiscala naționala contrară art.90 trebuie înlăturată de la aplicare.
Din această perspectivă norma interna (OUG nr.50/2008), îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibila cu art.90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene,actualmente art.110 din Tratatul de Funcționare a Comunității Europene.
Astfel există o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene și care se înmatriculează în Romania și autoturismele second-hand deja înmatriculate în Romania și mai mult, există și o discriminare între o anumită categorie de autoturisme noi, cu caracteristicile celor produse în Romania și restul autoturismelor noi, discriminare prevăzută de către legiuitor cu intenția de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de liberă circulație a mărfurilor, forței de muncă si capitalului.
Că este așa însăși Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în cauza C-402/09.Tatu "împotriva Statului Roman ca,, reglementarea romana privitoare la taxa pe poluare are ca efect faptul ca vehiculele de ocazie importate si caracterizate printr-o vechime si o uzura importante, sunt supuse unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piata în timp ce vehiculele similare puse in vânzare pe piața naționala a vehiculelor de ocazie nu sunt in niciun fel grevate de o astfel de sarcina fiscala în acest fel reglementarea are ca efect descurajarea importului si punerii in circulație in Romania a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre "".
In consecință, prevederile menționate din Tratat, îngrădesc în materie fiscală statelor membre, ca acestea să limiteze libera circulație a mărfurilor, prin interzicerea perceperii taxelor discriminatorii și protecționiste.
Pe de altă parte obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabila numai jurisdicțiilor, ci și executivului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale.
Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal prin refuzul de restituire a taxei pe poluare, a OUG nr.50/2008 ca și act normativ intern în temeiul căreia s-a perceput taxă pe poluare dovedită ca fiind contrară cu normele dreptului comunitar, apreciază că înfrânge nu numai dispozițiile constituționale comunitare mai sus menționate, dar este în măsură de a pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de către România ca stat membru.
Față de cele mai sus menționate, apreciază că Tribunalul Bistrița Năsăud în soluționarea cererii trebuie să elimine aceasta disfuncționalitate prin aplicarea dispozițiilor constituționale interne și normele Tratatului de așa manieră, astfel încât să-i fie recunoscut dreptul de a nu-i fi impusă o taxă pe poluare discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismului second-hand, importat dintr-un alt stat membru UE, marca BMW, tipul 3C//3161, cu număr de identificare WBACA71090FL52439, în acest fel îndeplinindu-se misiunea trasată de către Tratat și de Legea de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciara pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978).
Astfel consideră că are dreptul la restituirea integrala a taxei pe poluare încasata ilegal în baza art.3(1)-(7) din OUG nr.50/2008 dispoziții contrare cu normele comunitare.
Că este așa, Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art.90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză.
Totodată a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite(a se vedeaiC.J.C.E ,cazul nr.68/79 Hans Justl/S contre Ministere danois des Impost et acclses,precum si cauza conexata nr.C- 290/05 si C-333/05 Akos Nadasdi si lllona Nemeth parag.61-70).
Din această perspectivă apreciază că nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal să îi rețină taxa pe poluare încasata ilegal.
Cât privește acordarea dobânzilor legale de la data achitării taxei pe poluare și până la data plații efective, apreciază de asemenea că este îndreptățit la acordarea acestora, date fiind dispozițiile art.21 alin.(4) C.procedura fiscală care prevăd "în măsura in care plata sumelor reprezentând impozite, taxe contribuții si alte venituri fiscale ale bugetului general consolidat se constata ca a fost fără temei legal,cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective" în felul acesta putând beneficia de o reparație corectă și integrală a prejudiciului suferit prin reținerea la bugetul de stat pe o perioada de timp a sumei solicitate fără o bază.
Fată de cele mai sus menționate, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
In drept, a invocat dispozițiile art.l alin.(l ),art.7,art.8 alin.(l),art.l0 alin.(l) si (3),art.l8 alin.(l) din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ,cu modificările și completările ulterioare, art.23 paragraf (l), art.25 și art. 90 paragraf (1) din Tratatul Comunității Europene, art.l 10 din Tratatul de Funcționare a Comunității Europene, art.148 alin.(2) din Constituția României, art.3 alin.(3) din Directiva 92/12, Hot. Curții de Justiție a Comunității Europene împotriva Poloniei :C-313/05 din data de_ și împotriva Ungariei :C-333/05,C-290/05 din data de_, dispozițiile art. 1084 raportat la art.1082 C.civil.
În probațiune a anexat prezentei în copie, următoarele documente :copia actului administrativ-adresa nr.l 17.330/01/_ ; copia plângerii administrative (procedura prealabila) nr. 21.012/_ ; copia plângerii administrative (procedura prealabila) comunicată pârâtei A. F.
a orașului B. cu confirmare de primire; copia Deciziei de calcul a taxei pe poluare nr.2338/_, copia documentului de plată a taxei pe poluare,chitanța seria TS5,nr.0435354_ ; copia cărții de identitate a autovehiculului seria H 2. ; copia certificatului de înmatriculare ; copia cărții de identitate tradusă și legalizată, din care rezulta data primei înmatriculări (_ ): copia contractului de vânzare cumpărare si traducerea legalizată a acestuia; taxă de timbru, timbru judiciar.
Direcția Generala a F. P. B. -Năsăud, în temeiul art. 115- 118 din Codul de proc. civ., a formulat pentru AFP B. și pentru AFP B. întâmpinare la acțiunea în contencios administrativ formulată de către C. C. prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a AFP B., cu
consecința respingerii acțiunii față de instituția noastră iar pe fondul cauzei solicită să se respingă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată și ,în consecință, să mențină actele administrative atacate, precum și taxa pe poluare achitată de reclamant ca fiind legal percepută și încasată.
Din înscrisurile anexate rezultă că reclamantul a achitat taxa pe poluare la data de_ la Trezoreria B. . Raportat la dispozițiile art. 33, alin. 1 din
O.G. nr. 92/2003 privind Codul de proc. fiscală s-a constatat că între reclamant și pârâta AFP B., nu a existat niciun fel de raport juridic cu ocazia stabilirii și achitării taxei pe poluare a autoturismului în speță, care să justifice calitatea procesuală în cauza.
In prezentul litigiu nu se atacă un act emis de către Direcția Generală a F.
P. B. -Năsăud, astfel că aceasta nu poate fi parte în raportul juridic dedus judecații și de aceea nu există motive pentru a se pronunța o hotărâre judecătorească în contradictoriu cu AFP B. .
Pe fond - Prin acțiunea introductiva reclamantul a solicitat instanței de judecată să dispună anularea refuzului emis de AFP B., și obligarea pârâtelor la restituirea taxei pe poluare în cuantum de 3411 lei.
Taxa achitată a fost stabilită de către organul fiscal în conformitate cu dispozițiile cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și în Normele metodologice de aplicare.
Taxa pe poluare se plătește, conform art.4 din O.U.G. nr.50/2008, cu modificările și completările ulterioare, cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România și la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și art.9.
Taxa pe poluare se aplică nu numai autoturismelor rulate ci și autoturismelor noi produse în țară și în străinătate. Legea nu face nicio deosebire cu privire la vechimea sau proveniența autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabilă în situația în care autoturismul se înmatriculează pentru prima dată în România.
La baza instituirii taxei pe poluare a stat principiul " poluatorul plătește", principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene, precizăm că 16 state membre ale Uniunii Europene practică o taxa care se percepe cu ocazia înmatriculării autovehiculelor ( între care Ungaria,Grecia, Danemarca,Spania, Belgia,Olanda).
Se invocă în acțiune încalcarea art.25 din Tratat, articol conform căruia se interzice între statele membre instituirea unor taxe vamale la import și export sau taxe cu efect echivalent, inclusiv taxele vamale cu caracter fiscal . Apreciază nefondată aceasta susținere, dat fiind că, așa cum reiese din practica CJCE, atâta timp cât această taxă nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat, ci pentru înregistrarea acestuia în vederea punerii în circulație, aceasta nu constituie o taxa vamală în sensul prevăzut de art.25 din Tratat.
Se mai invocă încălcarea prevederilor art.90 din Tratat conform căruia nici un stat membru, nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Menționează că potrivit jurisprudenței Comunității Europene, art.90 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, devenit art. 110 după consolidarea tratatului, este încălcat atunci când taxa aplicată produselor importate și taxa aplicată produselor naționale similare sunt calculate în baza unor criterii diferite. CJCE a mai stabilit și că acest text de lege trebuie interpretat ca interzicând o taxă pe poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atât timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplica autoturismelor second hand importate din statele membre, acesta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt
importate.
Din analiza dispozițiilor cuprinse in O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că determinarea taxei pe poluare se realizează pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrica) și clasificarea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4, astfel încât exigentele stipulate de CJCE sunt respectate.
In ceea ce privește susținerea reclamantului că taxa pe poluare introduce un regim fiscal discriminatoriu, arată următoarele :
Prin modificările aduse Codului Fiscal de către Legea nr.343/2006 s-a respectat principiul neretroactivitatii legii, întrucât aceste acte normative nu puteau dispune referitor la autovehiculele anterior înmatriculate în România.
Regimul fiscal nu este unul discriminatoriu față de autoturismele rulate înmatriculate și importate din Uniunea Europeana sau față de autoturismele noi produse în Uniunea Europeană și importate în România, întrucât taxa se aplică tuturor autovehiculelor care nu au mai fost înmatriculate în România, fie romanești, fie străine.
Curtea Europeana de Justiție (CJCE) a arătat că o consecință a dreptului comunitar este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehicule un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv.
Jurisprudența CJCE a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecința i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei ramase nearmonizata încorporata într-un autovehicul național similar. Insa, asa cum s-a arătat mai sus, la stabilirea taxei pe poluare prevăzută de O.U.G. nr.50/2008 se iau în calcul mai multe criterii obiective, printre care și deprecierea autoturismului.
Prin urmare, existența unei taxe pe poluare nu este contrară dispozițiilor comunitare, nefiind deci motive temeinice pentru a dispune restituirea sumei reprezentând taxa pe poluare achitată de reclamant, astfel că solicită să se dispună respingerea acțiunii formulate ca neîntemeiată.
In ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale până la data restituirii efective, a învederat că art.9 din O.G.nr. 13/2011 privind dobânda legala remuneratorie și penalizatoare pentru obligațiile bănești, precum și pentru
reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar prevede: "Dobânzile percepute sau plătite de Banca Națională a României, de instituțiile de credit, de instituțiile financiare nebancare și de Ministerul Finanțelor Publice, precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice."
Ordinul nr. 1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget nu prevede acordarea de dobânzi decât în cazul în care cererea de rambursare/restituire nu a fost soluționată în termenul legal. Conform Cap.1,pct.1 și următ. din Ordinul nr. 1899/2004 restituirea sumelor de la buget se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal.
Reclamantul a solicitat acordarea de dobânzi calculate de la data plații taxei pe poluare, însa consideră că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1088, alin. 2 din Codul civil, dobânda cuvenindu-se din ziua introducerii cererii de chemare în judecată. Mai mult decât atât se impune, față de modificările aduse prin OG 13/2011, privind dobânda alegală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precizarea petitului privind acordarea dobânzilor aferente sumei solicitate.
In privința cheltuielilor de judecată, s-a apreciat că nu se impune acordarea de cheltuieli de judecată, neputând fi reținuta vreo culpă a celor doua pârâte care au perceput o taxa prevăzuta de legislația în vigoare.
In drept a invocat dispozițiile art. O.U.G.50/2008, O.G.92/2003, articolele menționate.
Direcția Generala a F. P. B. -Năsăud, în temeiul art. 60-63 din Codul de proc. civ. pentru AFP B. și pentru AFP B. , a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru M., prin care solicită obligarea chematului în garanție la plata sumei solicitate de reclamantul C. C.
, sumă în cuantum de 3411 lei, a dobânzii aferente, precum și a cheltuielilor de judecata, în cazul în care instanța admite acțiunea introductiva, pentru considerentele de mai jos.
In fapt, prin acțiunea introductivă reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 3411 lei, reprezentând taxa pe poluare, precum și la plata dobânzii aferente și a cheltuielilor de judecată.
La art. 1, alin. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 se arată că "prezenta ordonanță de urgența stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului".
Potrivit prevederilor O.M.F.P. nr.1899/2004, Cap.ll, pct.12 dobânzile cuvenite contribuabilului se suportă din același buget și cont de venit bugetar din care s-a făcut si restituirea sumei pentru care s-a solicitat plata dobânzii. Pentru acest motiv solicită să se dispună obligarea chematei în garanție Agenția F. pentru M. și la plata dobânzii legale la suma solicitată de către reclamant.
In conformitate cu dispozițiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, art. 1, alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, dispozițiile art. 229 din Codul de proc. fiscală, instituția noastră, este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Examinând, cu prioritate conform art. 137 al. 1 Cod procedură civilă, excepțiile invocate
, tribunalul constată că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta A. F. P. B.,
este întemeiată, astfel că o va admite, cu motivarea că pârâta nu a fost cea care a procedat la încasarea de la reclamant a taxei de poluare a cărei restituire se solicită, taxa fiind percepută de pârâta A. F. P. B. - f.19, și nu a emis refuzul de restituire a acesteia, astfel că nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Referitor la fondul cauzei
, instanța reține următoarele:
Reclamantul C. C. a achiziționat un autoturism M1, importat din Germania, stat membru UE, marca BMW, pentru care a achitat cu ocazia primei sale înmatriculări suma de 3.411,00 lei reprezentând taxa pe poluare, calculată prin Decizia de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule nr.2338/_, emisă de către pârâta A. F. P. a municipiului B., și achitată cu chitanța seria TS5 nr. 0435354/_
. A solicitat restituirea acesteia, cerere respinsă prin adresa nr. 17.330/_
, emisă de A. F. P. B. .
Este unanim admis, atât în literatura de specialitate, cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E., că art. 90 din Tratat, actualmente art.110, produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate. Starea de fapt care stă la baza demersului dedus judecății și care reclamă analizarea normelor de drept intern incidente prin prisma compatibilității cu dreptul comunitar este aceea că reclamantul a achiziționat un autoturism second- hand dintr-un stat membru al uniunii europene pentru înmatricularea căruia a
fost obligat să plătească taxa solicitată prin acțiune.
Ulterior, reclamantul a solicitat organului fiscal ca această taxă să-i fie restituită, însă i s-a comunicat că a fost încasată legal.
Tribunalul reține că România este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007, iar dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României prevăd că legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne, alin. 4 din același articol stipulând că jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Într-o atare ipoteză, revine jurisdicțiilor să elimine orice disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a Tratatului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.
Dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului trebuie aplicate de așa manieră încât să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus cu o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii.
Din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, fiind evidențiat, ca atare și în nota de fundamentare a OUG nr.50/2008. Aceasta realitate juridică europeană are drept implicație la nivel național împrejurarea că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, articolul art. 110 din
TFUE
prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton.
Având în vedere că nu există legislație europeană primară sau secundară care să instituie un anumit model de așezare a taxării autovehiculelor, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anume model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la art. 110 din TFUE precum și la jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Altfel spus, taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.
Curtea Europeană de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv.
De asemenea, Curtea de Justiție a Comunităților Europene a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu (A se vedea Decizia Curții de Justiție a Comunităților Europene în Cauzele conexate C-290/05 si 333-05 Mos Nadasdi si Ilona Nemeth, par. 52.)
S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindrii, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Jurisprudența CJCE a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporată într-un autovehicul național similar (a se vedea Decizia Curții de Justiție a Comunităților Europene în Cauza C-345/93 Nunes Tadeu, par. 20).
Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Din preambulul actului normativ rezultă că taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene. Diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea
autoturismelor aduse din Uniunea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România.
În sensul celor reținute, este și Hotărârea C.J.C.E. în cauza C-402, cauza Tatu, referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin OG nr.50/5008 cu dreptul comunitar, hotărâre prin care Curtea a amintit că dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import.
În continuare, Curtea a constatat că regimul de impozitare instituit prin reglementarea română nu face vreo deosebire nici între vehicule în funcție de proveniența lor, între proprietarii acestor vehicule, în funcție de cetățenia sau naționalitatea lor. Astfel, taxa este datorată independent de cetățenia sau naționalitatea proprietarului vehiculului, de statul membru în care acest vehicul a fost produs și de faptul că vehiculul a fost cumpărat pe piața națională sau importat. Cu toate acestea, chiar dacă nu sunt întrunite condițiile unei discriminări directe, un impozit intern poate fi indirect discriminatoriu din cauza efectelor sale.
V
erificând dacă această taxă creează o discriminare indirectă între autovehiculele de ocazie importate și autovehiculele de ocazie similare prezente deja pe teritoriul național, Curtea a examinat în primul rând dacă această taxă este neutră față de concurența dintre vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare, înmatriculate anterior pe teritoriul național și supuse, cu ocazia acelei înmatriculări, taxei în cauză. Apoi, Curtea a examinat neutralitatea acestei taxe între vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare care au fost deja înmatriculate pe teritoriul național înainte de intrarea în vigoare a taxei, respectiv la 1
iulie 2008.
În ceea ce privește primul aspect al neutralității taxei, Curtea a amintit că există o încălcare a dreptului Uniunii atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național. În această privință, Curtea a constatat că reglementarea română este conformă cu dreptul Uniunii întrucât ia în considerare, la calcularea taxei de înmatriculare, deprecierea vehiculului și asigură astfel că această taxă nu depășește valoarea reziduală încorporată în valoarea vehiculelor de ocazie similare care au fost înmatriculate anterior pe teritoriul național și au fost supuse acestei taxe cu ocazia înmatriculării lor.
În schimb, în ceea ce privește al doilea aspect al neutralității taxei, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
Astfel, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Deci, art.110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
În urma analizei conținutului Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-402/09 (Cauza Tatu), referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin disp. OUG nr. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în MO, partea I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, respectiv cu disp. art. 110 din TFUE, se constată că aceasta are aplicabilitate, directă și obligatorie, în toate cauzele având ca obiect restituirea taxei de poluare achitată de către contribuabili în intervalul_ -_ .
De asemenea, având în vedere conținutul ierarhic al dispozițiilor ce reglementează modul de determinare al taxei de poluare în versiunea inițială a OUG nr. 50/2008 și cel în vigoare începând cu data de_, respectiv modificarea intervenită prin Legea nr. 329/2009, publicată în MO partea I-a nr. 761/2009, se constată că hotărârea pronunțată în cazul Tatu poate fi reținută ca fiind aplicabilă și în acele cauze în care se solicită restituirea taxelor de poluare achitate după data de_ .
Așa cum a stabilit în mod constant CJUE, în propria sa jurisprudență, o hotărâre preliminară este obligatorie pentru instanța națională care a solicitat aceasta. Curtea a mai decis că "scopul hotărârii preliminare este de a decide asupra dreptului, iar această hotărâre este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea prevederii comunitare și a actului comunitar în cauză"; (C 52/76, Benedettic.Munari).
Cum această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară, pentru considerentele expuse, tribunalul apreciază acțiunea reclamantului ca fiind întemeiată, astfel că o va admite conform dispozitivului prezentei sentințe (cu precizarea că dobânda legală se calculează conform art. 3 alin.3 din OG nr.9/2000, art.1, art.3 din OG nr. 13/2011, art.1535 din Legea nr.287/2009- impunându-se repararea integrală a prejudiciului constând în folosul nerealizat). Acordarea dobânzii legale este de natură să acopere folosul nerealizat de reclamanta prin faptul că este lipsită de suma care trebuie să-i fie restituită, fundamentul obligării pârâtei la plata acesteia aflându-se în culpa pârâtei constând în fapta de a nu aplica cu prioritate normele comunitare, atunci când dispozițiile legale interne vin în contradicție cu acestea.
Instanța va respinge capătul de cerere privind anularea adresei ce conține refuzul de restituire, ca inadmisibil. Potrivit art. 41 C.pr.fiscală, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale. În speță se constată că înscrisul a cărui anulare se solicită nu întrunește caracteristicile enunțate anterior pentru a putea fi calificat drept un act administrativ fiscal, întrucât acesta nu este emis de către organul fiscal competent cu scopul stabilirii, modificării sau stingerii drepturilor și obligațiilor fiscale, fiind doar expresia materială a refuzului autorității administrativ-fiscale de a recunoaște un drept legitim al reclamantului.
Pe cale de consecință, față de soluția adoptată referitor la acțiunea principală și dispozițiile art. 60 C.pr.civ., art. 1 alin. 1 și art. 5 alin.1 din OUG nr.50/2008 care dispun că "prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul fondului pentru mediu si se gestionează de
A. F. pentru M.
, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului";, taxă care se calculează de autoritatea fiscală competentă, conform art. 7 din același act normativ "stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, realizându-se de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală";, rezultă că cel ce încasează taxa de poluare este organul fiscal teritorial competent din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, potrivit dispozițiilor OG nr. 92/2003, însă destinatarul sumelor încasate cu titlu de taxa de poluare este A. F. pentru M.,
fapt ce reiese și din dispozițiile art. 5 alin. 4 din OUG nr. 50/2008, "taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru M. ";, tribunalul va admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F. P., conform dispozitivului prezentei sentințe.
Referitor la cererea de chemare în garanție formulată de către pârâta A.
F. P. B., tribunalul constată că aceasta este nefondată, având în vedere că această pârâtă nu a fost obligată la restituirea sumelor arătate mai sus, astfel că ipoteza normei legale instituită de legiuitor prin art.60 alin.1 C.pr.civ. nu este întrunită în speță - această parte nu a căzut în pretenții.
În temeiul art. 274 Cod proc. civilă, instanța va obliga pârâta A. F.
P. B. și chemata în garanție A. F. pentru M. să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 39,30 lei, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F.
P. B.
, cu sediul în loc. B., str. T., nr. 2A, jud. B. Năsăud și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamantul C. C.
, domiciliat în com. Ciceu Giurgești, sat Ciceu Giurgești, nr. 252, jud. B. Năsăud având
domiciliul procesual ales în B., str. Decebal, nr. 18, sc.A, ap.5, jud. B. Năsăud, față de această pârâtă, ca fiind introdusă față de o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul C. C., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. B. , cu sediul în loc. B., str. 1 D. nr. 6-8, jud. B. Năsăud și în consecință:
- respinge cererea de anulare a adresei nr. 17.330/_, emisă de A.
F. P. B. ca fiind inadmisibilă;
- obligă pe pârâta A. F. P. B. să restituie reclamantului suma de 3.411 lei reprezentând taxă de poluare și să plătească reclamantului dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data achitării acesteia până la restituirea efectivă.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F.
P. B. împotriva A. F. pentru M. cu sediul în București, str. Splaiul Independenței, nr. 294, Corp A, sector 6, cod poștal 0., ca fiind neîntemeiată.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de A. F. P.
B. împotriva chematei în garanție A. F. pentru M., și obligă chemata în garanție să restituie reclamantului suma de 3.411 lei reprezentând taxă de poluare și să plătească acesteia dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data achitării acesteia până la restituirea efectivă.
Fără cheltuieli de judecată
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 4 iulie 2012.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. A. R. M.
