Sentința civilă nr. 2762/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2762/2013
Ședința publică din 30 Mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: Ț. D. B.
Grefier: S. I.
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul P. V. R. cu domiciliul în J., str. B., nr.19, jud. Sălaj, în contradictoriu cu pârâtele, A.
F. P. J.
, cu sediul în J., str. 1 D. 1918, nr. 4, județul SĂLAJ și A.
F. pentru M. - Ministerul M. lui
, cu sediul în B., S. I., nr. 294, Corp A, sector 6, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, ocazie cu care se învederează instanței că, procedura de citare este legal îndeplinită, acțiunea este legal timbrată, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit prevederilor art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă.
Pe baza probelor administrate, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare cu privire la excepțiile invocate și pe fond.
T R I B U N A L U L,
Prin acțiunea sa, reclamantul P. V. R. , a chemat în judecată pârâtele A.
F. P. J. și A. F. pentru M. - Ministerul M. lui, solicitând anularea actului administrativ fiscal, respectiv decizia de calcul nr.8179/_ și a chitanței seria TS3A nr.7420234/_ și restituirea sumei de 2952 lei achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare.
În motivare, reclamantul a arătat că în data de_ a achitat taxa de primă înmatriculare în sumă de 5389 lei, în vederea înmatriculării autoturismului său achiziționat din Franța, din această sumă i-a fost restituită ulterior suma de 2437 lei, suma de 2952 fiindu-i reținută cu titlu de taxă de poluare.
Arată reclamantul că a solicitat pârâtei și restituirea acestei sume, apreciind că legislația care o prevede nu este conformă cu art. 110 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, dar cererea de restituire i-a fost respinsă.
Reclamantul a invocat prevederea constituțională care reglementează prioritatea dispozițiilor dreptului comunitar în raport cu dispozițiile legislației interne, precum și incompatibilitatea taxei achitate cu dreptul la libera circulație a mărfurilor în comunitate si cu dreptul la o concurența loială.
Prin întâmpinarea depusă în nume propriu și în numele Administrației F.
P. J., Direcția Generală a F. P. Sălaj a invocat excepția inadmisibilității cererii de anulare a chitanței seria TS3A nr.7420234/_ . Pe fondul cauzei a solicitat respingerea ca nefondată a cererii, întrucât faptul că inițial taxa a fost definită ca taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și ulterior a fost definită drept taxă pe poluare nu poate acredita ideea că se instituie taxa pe poluare pentru trecut, câtă vreme taxa fusese deja plătită, iar art. 11 din Ordonanța de urgență vizează numai restituirea sumei plătite în plus față de cuantumul datorat, nu și situația în care, prin noua reglementare, cuantumul taxei s-ar fi majorat. De asemenea, nici faptul că veniturile realizate prin plata acestei taxe sunt afectate unui fond sau altul nu este motiv de a se susține că legiuitorul a reglementat două taxe distincte din moment ce ambele reglementări normative vizează o taxă pe poluare. Astfel, natura juridică a taxei a rămas nealterată - taxa pe poluare - ceea ce s-a modificat a fost doar modalitatea de calcul a acesteia și, pe cale de consecință cuantumul ei.
La termenul din data de_, instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii de anulare a Deciziei de calcul a taxei de primă înmatriculare nr. 8179/_ .
Potrivit prevederilor art.137 C.proc. civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Astfel, deliberând cu prioritate asupra excepțiilor invocate în cauză, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește cererea de anulare a deciziei nr. 8179/_, instanța o va respinge, pentru următoarele considerente:potrivit art. 205 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii. Este îndreptățit la contestație numai cel care consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia. Baza de impunere și impozitul, taxa sau contribuția stabilite prin decizie de impunere se contestă numai împreună. Potrivit art. 207 al 1 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală,contestația se va depune în termen de
30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii. Ori, reclamantul nu a formulat vreo contestație împotriva deciziei de calcul al taxei de poluare, ci a solicitat AFP Z. restituirea sumei reprezentând taxa de poluare.
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii în ceea ce privește anularea chitanței seria TS3 A 7420234/_, se rețin următoarele: contenciosul administrativ a fost definit, în literatura juridică, drept o specie a contenciosului administrativ desemnând ansamblul căilor de atac împotriva actelor de impunere prin care se solicită diminuarea sau anularea impozitelor, taxelor, contribuțiilor la fondurile speciale, a majorărilor de întârziere sau a penalităților și a altor sume constatate și aplicate de către organele fiscale centrale și locale, abilitate, potrivit legii, să efectueze acte de control sau de impunere, care se soluționează după o procedură specială, de către organe administrative și/sau instanțe judecătorești.
Obiectul acțiunii în cazul contenciosului administrativ este reprezentat de orice act administrativ de autoritate adoptat sau emis cu nesocotirea prevederilor legii, pe când în cazul contenciosului administrativ fiscal, obiectul acțiunii este un act de autoritate cu caracter special, denumit generic act administrativ-fiscal. Cum chitanța nr. TS3A/7420234 nu constituie act administrativ fiscal astfel cum a fost definit acesta în art.2 lit. c din Legea nr_ ,nefiind generator de efecte juridice, ci face dovada pății taxei de poluare, necuprinzând dispoziții ce urmează a fi aduse la îndeplinire, excepția privind inadmisibilitatea acțiunii de anulare a chitanței este întemeiată.
Asupra fondului cauzei, instanța reține următoarele:
Reclamantul a achitat în contul Trezoreriei J. suma de 5389 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto, aspect dovedit cu chitanța seria TS3A, nr.7420234 din_ ulterior fiindu-i restituită suma de 2437 lei, suma de 2952 fiindu-i reținută cu titlu de taxă de poluare.
Reclamantul a făcut dovada că a solicitat restituirea sumei, deoarece plata s-a făcut contrar reglementărilor, însă prin Decizia de restituire emisă de A.
F. P. J., suma aprobată pentru restituire este zero.
Potrivit O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România [art. 4 lit. a)], fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand. Deoarece O.U.G. nr. 50/2008 a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 [art. 14 alin. (1)], rezultă că taxa de poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă [art. 5 alin. (1)].Așa după cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea de programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile de limită prevăzute de legislația comunitară în domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Rezultă, așadar, că diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din Uniunea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România.
Drept urmare, trebuie observat că taxa instituită prin O.U.G. nr. 50/2008 contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate, întrucât, conform art. 90 paragraf 1 din Tratatul Constitutiv al Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură,mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Conform hotărârii C.J.C.E. în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
Rostul acestor reglementări comunitare este tocmai acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.
În acest context, organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, în timp ce reclamantul susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
Prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-402/09 (Cauza Tatu-hotărârea din 7 aprilie 2011), referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial, partea a I, nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, respectiv cu dispozițiile art. 110 din TFUE, s-a concluzionat astfel:";Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.";
Curtea a mai reținut, statuând asupra caracterului discriminator al prevederilor O.G. nr. 50/2008, că, deși statele membre păstrează, în materie fiscală, competențe extinse care le permit să adopte o mare varietate de măsuri, acestea trebuie totuși să respecte interdicția prevăzută la articolul 110 TFUE. Din dosarul prezentat rezultă fără echivoc că reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr.50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Mai mult, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cauza C-263/10, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare în procedura privind pe reclamantul I. Nisipeanu, a făcut trimitere la jurisprudența sa anterioară în materie ( inclusiv la cauza Tatu), arătând următoarele: "din dosarul cauzei rezultă că toate versiunile de modificare a OUG 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o asemenea sarcină fiscală. Pe de altă parte, cu ocazia ședinței, care a avut loc după pronunțarea Hotărârii Tatu ,citată anterior, guvernul român nu a susținut că ar exista o diferență relevantă, în scopul examinării compatibilității cu articolul 110 TFUE a unei taxe precum cea reglementată de OUG 50/2008, între versiunea inițială a OUG 50/2008 și versiunile ulterioare acesteia";.
Față de cele expuse, instanța constată că, într-adevăr, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, după cum rezultă fără echivoc din art. 148 din Constituția României,
republicată și Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană.
Pentru aceste considerente, tribunalul constată întemeiată acțiunea de față, pe care o va admite în parte și va obliga pârâta să restituie reclamantului suma solicitată.
Având în vedere că suma achitată de reclamant nu a fost virată în contul Administrației F. pentru M. B., acțiunea îndreptată împotriva acestei pârâte va fi respinsă.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite excepția tardivității cererii de anulare a Deciziei de calcul al taxei de primă înmatriculare nr. 8179/_, invocată din oficiu, precum și excepția inadmisibilității cererii de anulare a chitanței seria TS3 A 7420234/_ invocată de Direcția Generală a F. P. Sălaj și respinge în consecință cererea formulată de reclamant în acest sens.
Admite în parte acțiunea formulată de P. V. R. cu domiciliul în J., str.
B., nr.19, jud. Sălaj, în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. J. cu sediul în J., str. 1 decembrie 1918, nr.4, județul Sălaj și, în consecință, obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 2952 lei, reprezentând taxă de primă înmatriculare.
Respinge cererea formulată în contradictoriu cu A. F. pentru M.
B. .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din _ | , la sediul Tribunalului Sălaj. | |
Președinte | Grefier | |
Ț. | D. B. | S. I. |
Red.Ț.D.B./_
Dact.S.I./ _
Ex.5/com.3ex./_
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
