Sentința civilă nr. 5678/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Operator date 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR.5678
Ședința publică din 12 Decembrie 2013 Instanța este constituită din: Președinte: H. I. -D., judecător
Grefier: Ț. V.
S-a luat în examinare cererea formulată de reclamantul A. I., domiciliat în Z., str.R., nr.24, jud. S., în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F.
P. S., cu sediul în Z., P. I. M., nr.15, Jud.S., A. F. P.
Z. , cu sediul în Z., P. I. M., nr.15, Jud.S. și chemata în garanție A.
F. PENTRU M. - M. M. B., sector 6, S. I., nr.294 Corp A, având ca obiect, obligația de a face - restituire taxă auto.
La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este timbrată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că dosarul se află la al II-lea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, acțiunea este legal timbrată, iar părțile litigante au solicitat judecarea în lipsă, în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 Cod procedură civilă, dosarul se află în stare de judecată.
Instanța invocă din oficiu lipsa calității procesuale pasive a pârâtei D. G. a F. P. S., unește excepția invocată cu fondul cauzei și reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L :
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul
A. I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. Z. și D.
G. a F. P. S., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule nr. 47601/_ și a actului administrativ fiscal nr. 1798461, obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 2792 lei, reprezentând contravaloarea taxei de poluare achitată în data de_ și dobânda calculată la această sumă, începând de la data achitării taxei și pană la restituirea integrală, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat, în esență, că a achitat la Trezoreria
Z. suma de 2792 lei, cu titlu de taxa de poluare, conform chitanței seria TS6 nr.1798461 din data de_ .
Reclamantul a apreciat că pretinderea și încasarea acestei taxe este ilegală și discriminatorie în raport cu dispozițiile art. 110 din Tratatul Comunității Europene, făcând referire la jurisprudența CJCE în această materie.
În drept, acțiunea a fost întemeiata pe dispozițiile art. 110 din TFUE, art. 148 Constituția României.
Prin întâmpinare, pârâta A.F.P. Z. - prin DGFP S. a invocat excepția inadmisibilității acțiunii deoarece reclamantul nu a parcurs procedura administrativ fiscală prevăzută de art. 218 Cod procedură fiscală și nu a atacat un act administrativ în înțelesul Legii nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii deoarece dispozițiile OUG nr. 50/2008, în baza căreia a fost percepută taxa de poluare, nu contravine legislației comunitare, ci dimpotrivă respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene.
Cu aceeași ocazie pârâta a formulat și depus cerere de chemare in garanție a Administrației F. pentru M., solicitând ca, în cazul admiterii acțiunii, să fie admisă și cererea de chemare în garanție. În susținere s-a arătat că taxa pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de A. F. pentru M. .
Chemata în garanție nu a depus întâmpinare.
Cu privire la denumirea pârâtelor, tribunalul constată că, potrivit art.13 alin.1 raportat la art. 23 din HG nr.520/2013, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se înființează direcțiile generale regionale ale finanțelor publice care au preluat prin fuziune prin absorbție activitatea și competențele tuturor direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, iar administrațiile finanțelor publice municipale constituite la nivelul municipiilor reședință de județ, administrațiile finanțelor publice municipale (altele decât cele reședință de județ), administrațiile finanțelor publice orășenești și administrațiile finanțelor publice comunale din subordinea direcțiilor generale ale finanțelor publice județene se reorganizează în administrații județene ale finanțelor publice, servicii fiscale municipale, servicii fiscale orășenești și respectiv birouri fiscale comunale.
Având în vedere, aceste prevederi legale, pârâta AFP Z. a fost citată în
proces sub noua denumire A. | J. | a F. | P. | S., iar în locul DGFP | |
S., a fost citată D. G. | R. | a F. | P. | C. -N. | . |
La termenul de judecată din data de 12 decembrie 2013, din oficiu, instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D.G.F.P. S. - transformată în D. G. R. a F. P. C. -N. .
Asupra cauzei de față, analizând înscrisurile depuse în probațiune și susținerile părților, instanța reține următoarele:
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinare, motivată pe neexercitarea de către reclamant a căii administrative de atac prevăzute de art. 7 din OUG nr. 50/2008 coroborat cu art. 205 și urm. din OG nr. 92/2003, instanța o apreciază ca întemeiată, în privința primului capăt de cerere, privind anularea Deciziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr. 47601/_ și a Chitanței seria TS6 nr.1798461 din_, având în vedere că, potrivit art.11 al. 1 ș 2 din Legea nr. 554/2004, cererile prin care se solicită
anularea unui act administrativ individual se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă, de la data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii, de la data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv de la data expirării termenului legal de soluționare a cererii, de la data expirării termenului de 30 de zile prevăzut de art. 2 al. 1 lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile. Pentru motive temeinice, cererea poate fi introdusă în termen de 1 an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului verbal de conciliere, după caz. Or, în cauza de față, reclamantul nu a contestat decizia de calcul anterior formulării prezentei acțiuni, ci s-a adresat pârâtei doar cu o cerere de restituire a sumei achitate cu titlu de taxă pe poluare.
Pe de altă parte, Chitanța seria TS6 nr.1798461 din_ nu reprezintă un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, fiind documentul care atestă efectuarea plății taxei.
În ce privește capătul de cerere ce vizează restituirea sumei achitate cu titlu de taxă pe poluare, Tribunalul reține că prin decizia Î. nr. 24/_ de admitere a recursului în interesul legii s-a statuat că sunt admisibile acțiunile prin care se solicită restituirea taxei de poluare în lipsa parcurgerii procedurii prevăzute de art. 205-218 din OUG nr. 92/2003. În cuprinsul acestei hotărâri a fost expusă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care recunoaște contribuabilului dreptul de a solicita rambursarea unei taxe plătite cu încălcarea dreptului european, independent de orice contestare a actului administrativ prin care această taxă a fost stabilită (jurisprudența Metallgesellshaft și Hoechst).
Tribunalul reține că introducerea prezentei acțiuni este întemeiată pe refuzul nejustificat de soluționare a cererii de restituire, refuz care rezultă din practica administrativă a pârâtei anterioară introducerii acțiunii, din poziția procesuală a acesteia și din răspunsul comunicat reclamantului în acest sens. Pe cale de consecință, tribunalul va respinge excepția inadmisibilității cererii de restituire invocată de pârâtă.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. G.
a F. P. C. -N., invocată din oficiu, tribunalul reține că reclamantul a solicitat restituirea taxei de poluare achitată în urma emiterii deciziei de calcul a taxei emisă de AFP Z., în calitate de autoritate fiscală competentă, aspect care reiese din copia chitanței depusă la dosar, fără a exista un raport juridic creat direct între reclamantă și fosta DGFP S., care să îndreptățească formularea acțiunii împotriva acestei instituții în calitate de pârâtă. Calitatea procesuală pasivă constă în identitatea dintre persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul dedus judecății, care în prezenta cauză nu este DRGFP C. -N.
, ci AFP Z. -reorganizată în A. J. a F. P. S. . Din aceste motive, tribunalul va admite excepția lipsei calității procesuale pasive și pe cale de consecință va respinge acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtei DGFP
- transformată în D.R.G.F.P C., ca fiind introdusă față de o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Asupra fondului acțiunii, din actele si lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de_ reclamantul a achitat la Trezoreria Z. suma de 2792 lei cu titlu de taxa de poluare pentru un autoturism. achiziționat dintr-un stat membru UE.
Tribunalul constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. Tatu c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse
- în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, s-a reținut că reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
CJUE s-a pronunțat și în cauza Nisipeanu c. României din 7 iulie 2011, arătând că aceleași considerații (privind incompatibilitatea taxei cu art. 110 TFUE) se impun în ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut de OUG nr. 50/2008, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 208/2008, OUG nr. 218/2008, OUG nr. 7/2009 și, respectiv, OUG nr. 117/2009. S-a apreciat de către Curte că toate versiunile de modificare a OUG nr. 50/2008, inclusiv versiunea în baza căreia s-a achitat taxa de către reclamant în prezenta cauză, mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
Tribunalul reține că hotărârile pronunțate de Curtea Europeană de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza care a generat sesizarea, ci în toate cauzele similare deduse judecății și produc efecte retroactive. În acest sens sunt dispozițiile art. 267 TFUE potrivit cărora interpretarea pe care Curtea o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci în prezenta cauză, încă de la data de_, data intrării în vigoare a OUG nr. 50/2008.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare achitată de reclamant în data de_ a fost percepută cu încălcarea
prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care acțiunea reclamantei va fi admisă, pârâta AJFP S. urmând a fi obligată să-i restituie taxa de poluare achitată necuvenit, în sumă de 2792 lei, împreună cu dobânda legală aferentă, de la data plății și până la data restituirii integrale.
Conform prevederilor art. 21 alin 4 din Codul de procedura fiscală, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții si alte venituri ale bugetului general consolidat a fost efectuată fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Apoi, principiul răspunderii patrimoniale presupune reparația in natură si integrală a prejudiciului, iar o justă reparație a prejudiciului suferit de contribuabil ca urmare a încasării și folosirii de către pârâtă a unei sume, fără temei legal, presupune restituirea nu numai a acestei sume, ci și a dobânzii legale calculate pentru perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil.
În privința cererii de chemare în garanție, în temeiul art. 60 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 1 din OUG nr. 50/2008, având în vedere că sumele achitate cu titlu de taxă pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru
M. și se gestionează de către chemata in garanție, Tribunalul va admite cererea de chemare in garanție și va obliga A. F. pentru M. să achite în favoarea pârâtei A. J. a F. P. S. suma de 2792 lei, reprezentând taxă pe poluare restituită reclamantului, cu dobânda legală începând cu data de_ și până la data plății efective.
În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, la solicitarea reclamantului, pârâta A. J. a F. P. S., va fi obligată, în calitate de parte căzută în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 39,3 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și valoare timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității cererii de anulare a actului administrativ nr. 1798461 și Deciziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr. 47601/_ emisă de A.F.P.Z., excepție invocată de pârâta A.F.P. Z. - reorganizată în A.
J. a F. P. S., prin D.G.F.P. S. - tranformată în D.G.R.F.P. C. și respinge cererea formulată în acest sens de către reclamant.
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii de restituire a sumei achitate cu titlu de taxă de poluare, invocată de pârâta A.F.P. Z. - reorganizată în A.
J. a F. P. S., prin D.G.F.P. S. - tranformată în D.G.R.F.P. C. . Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. G. a F.
P. S. (tranformată în D.G.R.F.P. C. ), invocată din oficiu și, în consecință, respinge acțiunea formulată de reclamant împotriva acestui pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite acțiunea formulată de reclamantul A. I., domiciliat în Z., str.R., nr.24, jud. S., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. Z. - reorganizată în A. J. a F. P. S., cu sediul în Z., P. I. M.
, nr.15, Jud.S. și, în consecință, obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 2792 lei, încasată cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule, cu dobânda legală de la data de_ și până la data restituirii efective.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva chematei în garanție A. F. pentru M. și, în consecință, obligă chemata în garanție să achite în favoarea pârâtei A. F. P. Z. - reorganizată în A. J. a F. P. S. suma de 2792 lei, reprezentând taxă pe poluare pentru autovehicule restituită reclamantului, cu dobânda legală de la data de_ și până la data restituirii efective.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 39,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică în data de 12 decembrie 2013.
Președinte, Grefier,
H. I. D. Ț. V.
Red: HID/_ .
Dact: ȚV/_ /6 ex.
