Sentința civilă nr. 292/2013. Contencios. Acțiune în constatare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 292/2013
Ședința publică din data de 08 Martie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. GREFIER I. D. M.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta U.
S. L. B. -N. în contradictoriu cu pârâtul C. J. B. -N., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant avocat Petra V., lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care:
Reprezentantul reclamantei învederează faptul că reprezentantul pârâtului C. J. B.
N. a ridicat un exemplar al răspunsului la întâmpinare, semnând pe verso .
Instanța judecă cererea formulată de reclamantă în ședință publică conform art. XII din Legea 2/2013, aplicabile cu privire la cercetarea procesului. În procedura verificării din oficiu a competenței, în conformitate cu prevederile art. 131 NCPC, instanța se declară competentă în soluționarea cauzei conform art. 95 punct 1 raportat la art. 1, 8 și 10 din Legea 554/2004.
Instanța procedează la estimarea duratei procedurii la una sau două săptămâni conform art.
238 NCPC.
Reprezentantul reclamantei nu are cereri sau excepții de formulat susținând acțiunea așa cum a fost formulată în scris.
În temeiul art. 244 NCPC tribunalul se consideră lămurit și declară cercetarea procesului încheiată, urmând a dispune fixarea termenului pentru dezbaterea fondului.
Reprezentantul reclamantei potrivit noilor dispoziții din codul de procedură civilă este de acord și solicită ca dezbaterea fondului să aibă loc în ședința publică de la acest termen. Instanța constată faptul că pârâtul a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
Având în vedere poziția reprezentantului reclamantei și faptul că s-a solicitat de către reprezentantul pârâtului judecarea cauzei și în lipsă, tribunalul dispune continuarea dezbaterilor fondului în ședința publică de la acest termen, în continuare, conform prevederilor art. 359 și următoarele NCPC. În temeiul art. 392 NCPC, tribunalul deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul în dezbatere în ordinea statornicită de art. 216 NCPC.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris, a se constata refuzul nejustificat al C. ui J. B. -N. de a vota validarea consilierilor supleanți de pe lista Uniunii S. Liberale B. -N. și a pronunța o hotărâre prin care să fie suplinit consimțământul celor 14 consilieri, considerând validați cei patru membrii supleanți de pe lista Uniunii S. Liberale B. -N., respectiv Cîrcu M. M., Lupșan N. G., Puica V. și Szanto Arpad, conform propunerilor comisiei de validare din Raportul IC/1256/_, precizând că urmare a alegerilor locale din luna decembrie, patru consilieri județeni al USL au devenit parlamentari astfel încât numărul celor 31 s-au redus la 27, fiind vacantate cele patru posturi. Pentru ocuparea posturilor de consilieri județeni validarea se face cu votul majorității consilierilor prezenți
, astfel că potrivit art. 89 2 din Legea 215/2001 invalidarea prevede în ce condiții poate fi făcută,
respectiv numai atunci când se încalcă condițiile de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului județean s-a făcut prin fraudă electorală, or s-a întocmit un raport de către comisia de validare care au avizat favorabil cele patru proiecte de hotărâri iar ulterior trei membrii ai comisiei de validare, la ședința din data de_ au refuzat să își mai exprime votul împiedicând astfel cu rea credință luarea hotărârii de validare. În această situație s-a procedat la promovarea unei acțiuni, iar prin sentința Tribunalului nr. 215/2013 pronunțată în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea
formulată de reclamanta USL, a anulat hotărârile de invalidare și a obligat pârâtul la adoptarea hotărârii prin care să valideze c mandatul de consilier județean a celor patru persoane. Mai arată că în realizarea acestei hotărâri la data de 25 februarie 2013 pârâtul a convocat din nou o ședință extraordinară pentru validare, dar de această dată cei 14 consilieri au refuzat să își exprime votul
.Aceștia potrivit obligațiilor de consilieri aveau obligația de a-și exprima votul, față de această situație se pune problema imposibilității validării celor patru consilieri supleanți, dacă există un interes legitim public care să justifice suplinirea voinței celor 14 consilieri și respectiv dacă refuzul lor, este un refuz nejustificat. Potrivit celor constatate rezultă clar caracterul de refuz nejustificat, care este evident din moment ce ei și-au exprimat categoric opoziția chiar de a exprima votul lor or de a se opune validării. Mai arată că există interes public legitim întrucât C. J. este un organ de autoritate care nu poate să-și îndeplinească atribuțiile decât prin consilierii respectivi, refuzul votării creează imposibilitatea realizării atribuțiilor respectiv votarea bugetului, a repartizării veniturilor pentru celelalte comune și a tuturor celorlalte atribuții în lipsa realizării cvorului necesar pentru desfășurarea normală a activității . Față de această împrejurare și având în vedere cele menționate în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, în răspunsul la întâmpinare și având în vedere cele menționate în acțiunea introductivă solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată .
În temeiul art. 394 NCPC, tribunalul dispune închiderea dezbaterilor asupra fondului și reține cauza în pronunțare.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta U. S. L. B. -N. a chemat în judecată pârâtul C. J. B. -N. solicitând să se constate refuzul nejustificat al
C. ui J. B. -N. de a vota validarea consilierilor supleanți de pe lista Uniunii S. Liberale B. -N., urmare a vacantării a patru posturi de consilieri Uniunii S. Liberale B. -
N. și să se pronunțe o hotărâre prin care să suplinească consimțământul celor 14 consilieri, considerând validați cei patru membrii supleanți de pe lista Uniunii S. Liberale B. -N. în persoana d-nei CÎRCU M. -MARJA și a d-nilor LUPȘAN N. -G., PUICA V. și SZANTO ARPAD, conform propunerilor comisiei de validare din Raportul IC/1256/_ .
În motivare, s-a arătat că prin sentința Tribunalului B. -N. nr. 215/2013 pronunțată în Dosarul nr._ la 20 februarie 2013 a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de subscrisa Uniunii S. Liberale B. -N., în contradictoriu cu C. J. B. -
N., și pe cale de consecință: "-se anulează Hotărârile nr. 5/_, nr. 6/_, nr.7/_ și nr.8/_ ale C. ui J. B. -N. privind invalidarea mandatului de consilier județean a domnilor Cîrcu M. -M., Lupșan N. -G., Puica V. și Szanto Arpad și drept urmare obligă
C. J. B. -N. să adopte hotărâri prin care să valideze mandatul de consilier județean a numiților Cîrcu M. -M., Lupșan N. -G., Puica V. și Szanto Arpad, conform propunerilor comisiei de validare din raportul IC/1256/_ ";.
Prin plângerea prealabilă nr. 21/_ a solicitat C. ui J. B. -N. să procedeze la punerea în executare a sentinței Tribunalului B. -N. nr. 215/2013, iar prin adresa răspuns nr. 2202/_ i comunică imposibilitatea punerii ei în executare la ședința extraordinară din_ urmare a refuzului exprimării votului a 14 consilieri județeni prezenți la ședință.
Verificând situația de fapt a constatat că în vederea executării acestei hotărâri și constituirea
C. ui J. B. -N. în plenitudinea sa, respectiv pentru a-și putea vota bugetul și îndeplini celelalte atribuții legale a fost convocată pentru data de 25 februarie 2013 ședința Extraordinară a C. ui J. B. -N. având ca ordine de zi: Proiectul de hotărâre privind modificarea Hotărârii C. ui J. B. -N. nr. 29/2012, privind aprobarea proiectului "Crearea Centrului German din B. prin reabilitarea clădirii istorice Casa Argintarului"
Ordinea de zi a fost completată cu 15 voturi pentru, cu cele patru proiecte de hotărâri de validare a celor patru membrii supleanți avizați favorabil în Comisia de validare în persoana numiților Cîrcu M. -M., Lupșan N. -G., Puica V. și Szanto Arpad.
Din numărul de 27 de consilieri (4 posturi de consilieri din cei 31 fiind vacante) s-au prezentat 27 consilieri, astfel că ședința a fost statutară și completarea ordinii de zi s-a făcut cu votul majoritar.
În urma discuțiilor purtate s-a trecut la votarea proiectelor de hotărâre privind aprobarea proiectului "Crearea Centrului German din B. prin reabilitarea clădirii istorice Casa Argintarului" care a fost votat cu 27 de voturi "pentru", de cei 27 de consilieri prezenți.
În ce privește votarea celor patru proiecte de hotărâri privind validarea mandatelor de consilieri județeni a d-nei Cîrcu M. -M. și a d-nilor Lupșan N. -G., Puica V. și Szanto Arpad s-a constatat că au votat "pentru" 13 consilieri și că un număr de 14 consilieri au refuzat pur și simplu să-și exprime votul, nefiind înregistrată nici o manifestare de voință a acestora, respectiv nici vot "pentru", nici abținere și nici vot împotrivă.
Trebuie remarcat că toate acestea s-au întâmplat după ce înainte cu 5 zile, respectiv la _
, Tribunalul B. -N. s-a pronunțat printr-o hotărâre irevocabilă în sensul obligării C. ui J.
-N. să adopte cele patru proiecte de hotărâre, prin care să valideze cele patru mandate de consilier mai sus arătate.
Prin atașarea pe cale scurtă a dosarului Tribunalului B. -N. nr._, în care s-a pronunțat sentința nr. 215/2012, că Uniunii S. Liberale B. -N. a urmat toate procedurile legale solicitând C. ui J. B. -N. prin adresa nr.39/_ validarea celor patru consilieri supleanți, care au primit aviz favorabil din partea Comisiei de validare, întrunită în_, potrivit Raportului înregistrat sub nr. IC/1256 din_ .
La întocmirea acestui raport de validare s-au avut în vedere dispozițiile art. 99 indice 2 al.4 din Legea nr. 215/2001, republicată, potrivit cărora: "Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier județean numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului județean s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale".
Așa cum deja a arătat, la ședința extraordinară din_ în condițiile în care deja era pronunțată hotărârea judecătorească irevocabilă - sentința 215/2013 - un număr de 14 din cei 27 consilieri județeni au refuzat să-și explice votul cu privire la cele patru proiecte de hotărâre.
Același lucru s-a întâmplat și la ședința C. ui J. B. -N. din_, astfel că se ajunge într-o situație absurdă în care deși dispozițiile legale o impun cei patru consilieri supleanți nu vor putea fi validați niciodată.
Prin urmare se impune analizarea refuzului de validare a celor patru consilieri și dacă există un interes legitim public prin prisma disp. art. 2 lit. "r" din Legea 554/2004 ("interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice"), care să justifice suplinirea consimțământului celor 14 consilieri care au refuzat să voteze pentru a fi îndeplinite dispozițiile art. 18 alin.4 lit. "d" din Legea 554/2004, privind contenciosul administrativ.
În ceea ce privește caracterul nejustificat al refuzului de a-și exprima votul cei 14 consilieri am pleca de la caracterul hotărârilor de validare raportat la natura funcției și obligațiile consilierilor județeni.
Potrivit disp. art. 89 alin.2 al.4 din Legea nr. 215/2001, republicată, "Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier județean numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului județean s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale".
Din lecturarea acestei norme cu caracter imperativ se poate concluziona că invalidarea se va propune numai în două cazuri expres prevăzute de către legiuitor, respectiv în situația încălcării condițiilor de eligibilitate prevăzute în Legea nr. 67/2004, ori dacă alegerea a fost făcută prin fraudă electorală.
Comisia de validare compusă din 5 membri (din care președintele și secretarul erau demisionari) au verificat îndeplinirea condițiilor legale și prin Raportul comisiei de validare nr. 1C/256/_ au avizat favorabil cele patru proiecte de hotărâri. Surprinzător este că cei 3 membrii ai comisiei de validare după ce au ajuns la concluzia că sunt îndeplinite condițiile legale pentru validare la ședința din_ au refuzat să-și mai exprime votul împiedicând astfel cu rea-credință luarea hotărârii de validare.
J. este o autoritate deliberativă și totodată autoritate a administrație publice locale, constituită la nivel județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. C. este compus din consilieri județeni, conform art. 87 din Legea nr. 215/2001 (autoritate prin care, în sensul art. 3 din aceeași lege, se exercită autonomia locală, adică dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii), iar în exercitarea atribuțiilor acestuia se adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.
Prin urmare, numai această autoritate poate fi chemată, evident prin consilierii județeni priviți ca parte a acestei autorități deliberative colegiale, să își exercite una din atribuțiile stabilite de legiuitor, cum este și cea prevăzută de art. 89A2 alin.5 din Legea nr. 215/2001: "Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorității consilierilor județeni prezenți la ședință".
Pe de altă parte, obligațiile consilierilor județeni rezultă și din jurământul pe care îl depun cu ocazia validării lor și prin care sub jurământ se obligă să respecte Constituția și legile țării și să facă cu bună-credință tot ce le stă în putere și pricepere pentru binele locuitorilor județului.
La ședința extraordinară din_ cei 14 consilieri pur și simplu au refuzat să-ți exprime votul (nici"pentru", nici "abținere", nici "împotrivă"), practic boicotând desfășurarea lucrărilor ședinței.
Prin urmare, cei 14 consilieri prin conduita lor și-au încălcat obligațiile reglementate de dispozițiile art. 45 și 46 din Legea nr. 393/2004, în condițiile în care, indiferent de apartenența politică, "aleșii locali, în calitate de reprezentanți ai colectivității locale, au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcțiilor autorităților administrației locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună-credință și fidelitate față de țară și de colectivitatea care i-a ales", iar consilierii județeni sunt obligați să respecte Constituția și legile țării, precum și regulamentul de funcționare a consiliului, neputând fi absolutizat conceptul "libertății de opinie și de acțiuni în exercitarea mandatului alesului local", garantată într-adevăr, cu condiția respectării legilor țării.
Deoarece prin refuzul lor cei 14 consilieri au încălcat ordinea de drept prin neîndeplinirea obligațiilor de consilieri județeni, au încălcat drepturile consilierilor supleanți și au împiedicat realizarea competenței C. ui J. B. -N., astfel că este îndeplinită condiția existenței unui interes legitim public care să justifice suplinirea voinței celor 14 consilieri județeni.
În drept, se invocă disp. art. 1, 2 alin.l lit."c" și "r", art. 2 alin.(2), art. 8, 10 și 18 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, ale Legii nr. 215/2001, ale Legii 393/2004, privind Statul aleșilor locali și ale art. 192, 201 alin. (5) și art. 241 Cod Procedură Civilă.
Pârâtul C. J. B. -N. a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că nu se opune admiterii acțiunii așa cum fost formulată apreciind că este singura modalitate de ieși din impasul în care ne aflăm, urmare a atitudinii obstrucționiste a unui număr de 14 consilieri județeni.
Atât înainte de pronunțarea sentinței nr. 215/2013 cât și după pronunțarea ei a făcut toate demersurile posibile pentru a intra în legalitate și C. J. B. -N. să-și poată îndeplini atribuțiile revenite potrivit competenței sale.
Atitudinea celor 14 consilieri județeni de a refuza să-și exprime votul constituie o abatere gravă de la obligațiile ce le revin și totodată o manifestare explicită și cu exces de putere a voinței de a nu valida mandatele de consilieri județeni a celor 4 consilieri supleanți de pe listele Uniunii S.
L. B. -N. ce nu poate fi calificată decât ca un refuz nejustificat.
Consideră că cei 14 consilieri profită de unele lacune legislative care să soluționeze ipoteza validării mandatelor de consilieri județeni în care se află pârâtul, însă în baza dispozițiilor art. 5 alin.
(2) din Noul Cod de Procedură Civilă, care prevăd că: "nici un judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă" și ale art. 22 alin. (7) din Noul Cod de Procedură Civilă, potrivit cărora "Ori de câte ori legea îi rezervă judecătorului puterea de apreciere sau îi cere să țină seama de toate circumstanțele cauzei judecătorul va ține seama, între altele, de principiile generale ale dreptului, de cerințele echității și de buna-credință", instanța este îndreptățită să suplinească voința celor 14 consilieri și să considere valizi cei 4 consilieri supleanți.
În drept, se invocă disp. art. 205 și următoarele Cod Procedură Civilă, ale Legii nr.
215/2001, ale Legii 393/2004 și ale Legii nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 215 din 20 februarie 2013, irevocabilă, pronunțată în dosar nr._ (f. 36 și urm. dosar), Tribunalul B. -N. a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta U. S. L. (în continuare U.S.L.) în contradictoriu cu pârâtul C.
J. B. -N. (în continuare C.J. B. -N. ), anulând hotărârile nr. 5, 6, 7 și 8 ale pârâtului adoptate în ședința din_, privind invalidarea mandatului de consilier județean a numiților Cîrcu M. -M., Lupșan N. -G., Puica V. și Szanto Arpad (cu privire la care s-a reținut că au candidat ca supleanți pe listele USL și au fost propuși de Comisia de validare din cadrul C. ui
J. B. -N. a fi validați în funcția de consilier județean ca urmare a demisionării a patru consilieri județeni având aceeași apartenență politică).
În consecință, instanța de judecată a obligat C. J. B. -N. să adopte hotărâri prin care să valideze mandatul de consilier județean al celor patru candidați supleanți, conform propunerilor comisiei de validare, în considerentele sentinței subliniindu-se că abținerea de la vot a 15 consilieri județeni din cei 27 consilieri prezenți (în condițiile în care supleanții menționați au fost aleși în condiții de legalitate, fără fraudă electorală), abținere care a determinat adoptarea hotărârilor de invalidare, nu poate fi calificată decât ca o încălcare a obligațiilor reglementate de art. 45 și art. 46 din Legea nr. 393/2004, neputând fi absolutizat conceptul "libertății de opinie și de acțiune în exercitarea mandatului alesului local";.
În executarea acestei sentințe judecătorești, intrată în puterea lucrului judecat, Președintele
C. ui J. B. -N., prin Dispoziția nr. 75 din_, a procedat la convocarea consilierilor județeni în ședința extraordinară din data de_, pe ordinea de zi fiind înscrise (la punctul 2, ca urmare a votării completării acesteia) proiectele de hotărâri privind validarea celor patru supleanți în funcția de consilier județean.
Așa cum rezultă din procesul-verbal al ședinței (f. 23 și urm. dosar), doar 13 voturi au fost exprimate "pentru";, consemnându-se "nici o abținere";, "nici un vot împotrivă";, deși s-a menționat prezența unui număr de 26 de consilieri județeni și a președintelui consiliului, rezultatul votului fiind determinat de lipsa exprimării manifestării de voință a unei părți a consilierilor județeni prezenți în ședință.
Răspunzând plângerii prealabile formulate de reclamanta USL și înregistrată sub nr. I/2204 din_ (f. 10), pârâtul CJ B. -N. a adus la cunoștința acesteia că, urmare a refuzului unui număr de 14 consilieri județeni de a-și exprima votul în ședința extraordinară din data de_, s-a aflat în imposibilitate de a valida mandatele celor patru consilieri (f. 10).
Exprimându-și poziția în cuprinsul întâmpinării formulate în prezenta cauză, CJ B. -N. subliniază că a întreprins toate demersurile posibile în vederea constituirii legale a consiliului județean, însă atitudinea celor 14 consilieri județeni reprezintă o manifestare explicită și cu exces de putere a voinței de a nu valida mandatele celor 4 consilieri supleanți de pe listele USL B. -N., profitându-se astfel de lacunele legislative în privința reglementării procedurii de validare a mandatelor în ipoteza în care se află pârâtul.
Tribunalul reține, în ceea ce privește legitimarea procesuală a reclamantei în prezenta cauză (conform art. 1 al Legii nr. 14/2003 privind partidele politice, acestea fiind persoane de drept public, prevederi aplicabile inclusiv alianțelor politice, cum este cazul reclamantei), că aceasta rezidă în prevederile art. 1 alin. 8 din Legea nr. 554/2004, în condițiile în care se contestă refuzul explicit de a se emite hotărârea de validare în funcția de consilier județean, refuz apreciat de reclamantă ca fiind nejustificat, asimilat actului administrativ unilateral conform prevederilor art. 1 și art. 2 lit. i din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Instanța reține că potrivit prevederilor art. 24 și 87 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, consiliul județean reprezintă autoritatea administrației publice locale pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean, consilierii județeni, în calitate de aleși locali, îndeplinind o funcție de autoritate publică conform art. 25 din aceeași lege.
Hotărârea de validare a mandatului consilierilor județeni (la emiterea căreia a fost obligat pârâtul consiliu județean prin hotărâre judecătorească irevocabilă) este un act administrativ de autoritate cu caracter individual (făcând parte din categoria actelor atributive de statut personal) însă, chiar în condițiile consacrării acestui caracter, o atare hotărâre este deopotrivă de interes
public, întrucât de aceasta depinde constituirea consiliului, ca autoritate deliberativă a autonomiei locale.
Or, obligația respectării și executării unei hotărâri judecătorești (obligație consfințită de art. 124 din Constituție) exprimă cerința respectării principiului legalității și a exigențelor termenului rezonabil în procedura administrativă și în procedura de executare a obligațiilor impuse autorităților publice prin hotărârea judecătorească. În caz contrar, garanția controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice pe calea contenciosului administrativ, consacrată de art. 126 alin. 6 din Constituție, apare ca ineficientă și iluzorie.
În cauză, pârâtul a argumentat refuzul emiterii hotărârilor de validare, cu consecința neexecutării hotărârii judecătorești pronunțată în acest sens, pe considerentul imposibilității adoptării acestora ca o consecință a faptului că autoritatea decizională are caracter colegial, astfel încât, neexistând pârghii la îndemâna președintelui consiliului pentru a determina aleșii locali să exprime un anumit vot, punerea în executare a sentinței judecătorești devine imposibilă.
În atare condiții, nu se poate reține că pârâtul nu a întreprins demersurile necesare punerii în executare a hotărârii judecătorești, ci faptul că aceste demersuri s-au dovedit ineficiente prin mecanismul principiului majorității ce guvernează adoptarea hotărârilor de către consiliul județean (conform art. 97 din Legea nr. 215/2001). Conform prevederilor art. 95 din același act normativ, prezența consilierilor județeni la ședință este obligatorie, însă prin aceasta nu se poate înțelege doar prezența fizică a acestora, ci și participarea activă și efectivă la realizarea atribuțiilor consiliului județean.
De altfel, prin Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali au fost introduse sancțiuni disciplinare specifice consilierilor pentru modul în care își desfășoară activitatea în exercitarea mandatului (de la avertisment, până la retragerea indemnizației de ședință pentru o perioadă determinată), aceștia fiind pasibili deopotrivă de răspundere materială, civilă, administrativă sau penală, după caz.
Principiul legalității este unul dintre principiile fundamentale ale administrației, consacrarea legalității ca dimensiune esențială a statului de drept regăsindu-se în art. 1 alin. 3 al Constituției care proclamă România ca stat de drept și în alin. 5, potrivit cu care "respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie";.
Totodată, respectarea legii și egalitatea tuturor în fața legii (art. 16 din Constituție) sunt principii care guvernează activitatea tuturor autorităților publice și reprezintă o garanție a cetățenilor împotriva excesului de putere, arbitrariului și ineficienței administrației.
În măsura în care administrația dispune de puteri care îi permit să aducă atingere drepturilor și libertăților cetățenești (consiliilor locale și județene, prin plenitudinea de competență de care dispun, recunoscându-li-se, în mod corespunzător, și o largă putere discreționară), ea nu trebuie să uzeze de acestea decât în limita necesară, ele devenind ilegale atunci când sunt excesive în raport cu finalitatea acțiunii administrative. Încălcarea principiului proporționalității consacrat de legea fundamentală a țării - art. 53 alin. 2 - nu este altceva decât depășirea libertății de acțiune lăsată la dispoziția autorității, ceea ce presupune excesul de putere, noțiune ce poate fi definită ca depășirea limitelor dreptului de apreciere aparținând autorităților publice în realizarea scopului propus de legiuitor.
Așadar, puterea discreționară a administrației trebuie exercitată numai în vederea aplicării legii, fiind necesar ca aceasta să aprecieze, în virtutea puterii sale discreționare, valoarea motivelor în raport cu scopul urmărit de legiuitor.
Or, lipsa exprimării votului cu privire la validarea mandatelor consilierilor județeni dispusă de o instanță judecătorească nu poate fi calificată decât ca un exces de putere, o apreciere făcută în mod arbitrar, o folosire abuzivă a prerogativelor conferite aleșilor locali din perspectiva nu doar a drepturilor, dar și a obligațiilor acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 393/2004. Aceasta, întrucât libertatea de apreciere în exprimarea votului cu privire la adoptarea unei hotărâri cu un conținut stabilit prin sentința judecătorească nu poate fi echivalată cu utilizarea acestei puteri discreționare în mod abuziv, fără justificări legale ale opțiunii, acceptarea contrariului însemnând acceptarea excesului de putere fără nici un control al activității administrației, ceea ce nu este permis într-un stat de drept.
Totodată, în analiza excesului de putere nu poate fi ignorată ideea că în raporturile de drept administrativ primează interesul public, interes public a cărui vătămare s-a produs în mod cert prin
refuzul autorității de a emite hotărârile de validare a consilierilor județeni, componente ale constituirii în condiții de legalitate și cu celeritate a consiliului județean astfel încât aleșii locali să aibă îndrituirea de a se ocupa de administrarea treburilor publice în interesul comunității care i-a legitimat prin vot.
Înlăturarea completă a consecințelor vătămătoare ale refuzului astfel exprimat de autoritatea pârâtă impune exercitarea unui control de plină jurisdicție, în care competența instanței nu se limitează la anularea unui act nelegal, ci include posibilitatea ca prin hotărârea judecătorească să se dispună măsuri pentru recunoașterea drepturilor și intereselor legitime, fără ca o atare măsură să constituie o ingerință în activitatea administrației, ci o cale de reparare a vătămării produse reclamantei, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim fiind consacrat de prevederile art. 52 din Constituția României.
Prin urmare, acordând finalitate demersului exercitat de reclamantă în scopul validării mandatelor de consilieri județeni ai celor patru candidați supleanți pe listele USL, instanța este îndrituită, conform textului constituțional, dar și potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 554/2004, să recunoască dreptul pretins de reclamantă, constând în constatarea ca fiind validați în funcția de consilier județean a numiților Cîrcu M. M., Lupșan N. G., Puica V. și Szanto Arpad, prin efectul pronunțării, în mod irevocabil, a sentinței civile nr. 215/2013 pronunțată de Tribunalul
B. -N. în dosar nr._, fără ca recunoașterea drepturilor și intereselor legitime ale reclamantei să fie lăsată din nou la latitudinea administrației (cu mențiunea că dispozițiile art. 18 alin. 4 lit. d care permit suplinirea consimțământului, invocate de reclamantă, sunt incidente doar în cazul în care obiectul acțiunii îl formează un contract administrativ, ceea ce nu este cazul în speță).
De altfel, cu privire la omiterea dintre soluțiile pe care le poate pronunța instanța de contencios administrativ potrivit art. 18 din Legea nr. 554/2004, a celei care vizează recunoașterea dreptului pretins, Curtea Constituțională s-a pronunțat (în cadrul soluționării excepției de neconstituționalitate prin Decizia nr. 1239 din_ ) în sensul că soluțiile ce se pot dispune în baza art. 18 din lege reprezintă, în totalitatea lor, modalități specifice, adaptate obiectului acțiunii judiciare, prin care se recunoaște dreptul pretins sau interesul legitim al persoanei vătămate de o autoritate publică și prin care se realizează efectiv dreptul garantat de art. 52 din Constituție.
Față de cele ce preced, instanța, în temeiul prevederilor legale mai sus relevate, va admite acțiunea formulată de reclamantă și, constatând nelegalitatea refuzului pârâtului C. J. B.
-N. de a valida consilierii supleanți de pe lista Uniunii S. Liberale, va constata ca fiind validați în această funcție cei patru candidați mai sus menționați, conform propunerilor comisiei de validare din Raportul IC/1256/_ .
Având în vedere prevederile art. 174 C.pr.civ și căderea în pretenții a autorității pârâte, instanța va obliga C. J. B. -N. să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1008,30 lei reprezentând onorariu avocațial, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
În cauză se mai impune a se preciza faptul că după închiderea dezbaterilor în fond potrivit art. 394 Noul Cod de procedură civilă, la dosar a fost comunicată o cerere de intervenție în interesul pârâtului (f. 56 dosar), formulată de Grupul consilierilor județeni PDL B. -N., cerere ce nu poate face obiectul analizei instanței în condițiile în care, conform alin. 3 al art. 394 N.C.P.C., după închiderea dezbaterilor, nu se mai pot depune înscrisuri la dosarul cauzei, sub sancțiunea neluării în seamă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta U. S. L. B.
-N.
, prin mandatar P. G. D.
domiciliat în B., str. C., nr. 13/B, jud.B. -N. în contradictoriu cu pârâtul C. J.
B. -N.
, cu sediul în B., P. P. R., nr. 1, jud. B. -N. și, în consecință:
Constată nelegalitatea refuzului C. J. B. -N. de a valida consilierii supleanți de pe lista reclamantei U. S. L. B. -N. și, în consecință, constată ca fiind validați în funcția de consilier județean numiții Cîrcu M. M., Lupșan N. G., Puica V. și Szanto Arpad, conform propunerilor comisiei de validare din Raportul IC/1256/_ .
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 1008,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțare în ședința în publică azi,_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. P. M. I. D. M.
Red/dact: MAP/HVA 1_ / 4 ex
