Sentința civilă nr. 372/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 372/2013
Ședința publică din data de 22 Martie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. GREFIER I. D. M.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată de reclamantul R. N. în contradictoriu cu pârâtul S. D. G. T. N., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul R. N., lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care .
Reclamantul susține acțiunea astfel cum a formulat-o în scris, depune la dosar bilet de ieșire/scrisoare medicală și decizie medicală asupra capacității de muncă nr. 2176/_ .
Tribunalul din oficiu, pune în discuție excepția de necompetentă materială de soluționare a cauzei și trimiterea cauzei la instanța de la sediul reclamantului și al pârâtei.
Reclamantul lasă la aprecierea instanței excepția invocată.
Tribunalul reține cauza în pronunțare asupra excepției de necompetentă materială invocată din oficiu.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul R. N. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul S. D. G. T. N., contestație împotriva conținutului adreselor nr.764/23 martie 2012 și nr.2282/18 septembrie 2012, ambele emise de către S. D. G. T. N.
, solicitând anularea acestora ca fiind nelegale și netemeinice, iar pe fond să fie exonerat de la plata sumei de 809,341ei, reprezentând cheltuieli de spitalizare și taxe poștale.
În subsidiar, a solicitat să fie obligat doar la suma de 3051ei reprezentând cheltuieli de spitalizare întrucât a achitat la data de 16 mai 2011 în contul S. ui Orășenesc D. G. T. suma de l00 lei cu chitanța nr.24514 reprezentând parte din cheltuielile de spitalizare, despre care S.
N. face vorbire .
În motivare, s-a arătat în esență că în urma loviturilor primite de la numitul R. Gheorghe, în cadrul unui incident petrecut la data de_, reclamantul a fost internat în S. orașului N. în perioada 20-_, secția chirurgie.
După externare a formulat plângere penală împotriva numitului R. Gheorghe pentru săvârșirea infracțiunii de lovire.
In faza de urmărire penală ca urmare al împăcării sale cu învinuitul R. Gheorghe, la data de_, a cerut organelor de urmărire penală să ia act de împăcarea intervenită, și să dispună încetarea procesului penal, lucru ce s-a și întâmplat, astfel ca prin rezoluția din data de 9 iunie 2011 procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de R. Gheorghe pentru infracțiunea de lovire ca urmare a intervenirii împăcării.
Din adresa S. ui N. cu nr.770/21 martie 2011 rezultă că cheltuielile ocazionate de spitalizare a sa se ridică la suma de 809,341ei.
În fața organelor de urmărire penală ambele părți, respectiv reclamantul si numitul R. Gheorghe s-au obligat să plătească fiecare 1/2 din suma de 809,341ei reprezentând cheltuieli de spitalizare.
Reclamantul a achitat suma de l00 lei cu titlul cheltuielii de spitalizare conform chitanței menționate mai sus rămânându-i de plată suma de 3051ei, întrucât printre condițiile de împăcare intervenite între reclamant și numitul R. Gheorghe a fost și această clauză de a suporta fiecare jumătate din cheltuielile de spitalizare.
1
Din adresele mai sus menționate și pe care le contestă, rezultă că reclamantul trebuie să plătească întreaga sumă rămasă neachitată, respectiv suma de 712,841ei, și nu suma de 4051ei și această clauză rezultă clar din declarațiile existente la dosarul nr.218/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud, filele 3-4.
Cu toate că s-a obligat să achite 1/2 din cheltuielile de spitalizare consideră că nu trebuie să achite nicio sumă de bani cu titlul de cheltuieli de spitalizare către S. orașului N., pentru că reclamantul este asigurat medical așa cum rezultă din cuponul de pensie nr.0. emis de Casa de pensii Bistrița-N. .
Ca atare, fiind asigurat consideră că deși a beneficiat de spitalizare nu ar trebui să suporte cheltuielile de spitalizare care au fost provocate de către numitul R. Gheorghe.
In cazul în care instanța va considera că aceste cheltuieli trebuiesc a fi suportate și de către reclamant, solicită ca acest lucru să se facă doar în cotă de 1/2 la care s-a obligat în fața organelor de cercetare penală și din suma ce i se cuvenea să plătească de 4051ei.
Consideră că numitul R. Gheorghe trebuie să suporte întreaga sumă privind cheltuielile de spitalizare deoarece din vina lui s-au produs aceste cheltuieli.
La termenul de judecată din data de_, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale în soluționarea cererii formulate de reclamant.
Analizând actele dosarului prin prisma excepției invocate,analizată cu prioritate conform prevederilor art. 137 C.pr.civ., instanța reține următoarele:
Chestiunea de drept supusă analizei în raport de excepția invocată din oficiu vizează stabilirea instanței competente material și teritorial să soluționeze acțiunea prin care reclamantul solicită a fi exonerat de plata sumei de 712.84 lei menționată în cuprinsul adreselor nr. 764 din_ și respectiv 2282/_ reprezentând cheltuieli de spitalizare și cheltuieli poștale (f. 5 și 6 dosar).
Or, în ceea ce privește incidența în cauză a prevederilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, tribunalul remarcă faptul că în cauză nu se poate reține existența unui act administrativ în accepțiunea pe care o conferă acestei noțiuni art. 2 alin. 1 lit. c din menționatul act normativ, aceasta întrucât adresele al căror conținut reclamantul înțelege a le contesta reprezintă notificări care vizează punerea în întârziere a reclamantului cu privire la obligația achitării cheltuielilor de spitalizare, aspect ce rezultă neîndoios din adresa nr. 764/2012, în cuprinsul căreia se menționează expres faptul că în caz de neachitare, se va proceda la recuperarea sumei prin promovarea unei acțiuni civile împotriva reclamantului.
Prin urmare, acțiunea formulată de reclamant este grefată pe normele dreptului comun, neintrând în sfera de jurisdicție a contenciosului administrativ, fiind o acțiune patrimonială având un obiect evaluabil în bani, competența de soluționare în primă instanță a unei astfel de cereri fiind supusă dispozițiilor generale cuprinse în Cartea I Titlul I - Competenta după materie și Titlul II Competența teritorială din codul de procedură civilă în vigoare la data înregistrării cererii.
Prin urmare, față de aceste aprecieri, în temeiul prevederilor art. 1 pct .1 C.pr.civ., competența soluționării în primă instanță revine Judecătoriei N., astfel încât, în conformitate cu prevederile art. 158 și art. 159 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ., urmează să se admită excepția necompetenței materiale invocate din oficiu, cu consecința declinării competenței de soluționare a cauzei în favoarea menționatei instanțe, în circumscripția căreia se situează domiciliul ambelor părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei, invocată din oficiu și, în consecință:
Declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei N., obiectul dosarului fiind reprezentat de cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul R. N., domiciliat în N., str. M. E., nr. 35, jud. Bistrița-N., în contradictoriu cu pârâtul S. Orășenesc G.
T. N.
, cu sediul în N., str. T., V., nr. 1, jud. Bistrița-N. . Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi,_ .
2
PREȘEDINTE, | GREFIER, | ||
A. P. M. | I. | D. | M. |
Red/dact: MAP/HVA
_ /4ex
3
