Sentința civilă nr. 4461/2013. Contestație act administrativ fiscal

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Operator date 2516

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4461

Ședința publică din 10 octombrie 2013 Instanța este constituită din:

Președinte: P. R. M., judecător

Grefier: O. Ana

S-a luat în examinare, pentru pronunțare, acțiunea formulată de reclamanta

N. D., domiciliată în Z., str. P., nr.4, jud. S. în contradictoriu cu pârâta

C. DE A. DE SS, cu sediul în Z. str. U., nr.20, jud. S., având ca obiect anulare decizie .

Procedura este legal îndeplinită. Acțiunea este timbrată.

Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L

Prin cererea formulată de reclamanta N. D. în contradictoriu cu pârâta

C. DE A. DE SS a solicitat a se dispune anularea deciziilor _

/20112 și 119/2012 - constatându-se că obligarea lor la plata sumei de 3415 lei este nelegală.

În considerente se menționează că a înființat un birou de arhitectură în 2006 și pentru perioada 2006-2010 a achitat toate cotele legate de plata contribuției la asigurările de sănătate .

Cu toate acestea începând cu anul 2010 împotriva sa au fost emise decizii prin care au fost calculate majorări de întârziere. Prin toate aceste decizii i se imputa plata sumei de 3415 lei majorări de întârziere.

Deși a contestat aceste decizii în contradictoriu i-a fost admisă și în prezent figurează cu debit restant.

Consideră că obligarea sa la plata acestor sume este ilegală deoarece nu are încheiat nici un contract de asigurare cu pârâta și prin urmare nu se pune problema aplicării prevederilor art. 257 din L.95/2006.

Conform art.211 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății -actualizată - persoana în cauză (asiguratul) încheie un contract de asigurare cu casele de asigurări de sănătate, direct sau prin angajator, contract al cărui model se stabilește prin ordin al președintelui CNAS cu avizul consiliului de administrație.

Așa cum s-a statuat și în practica judiciară, în lipsa unui contract între casa de asigurări și asigurat nu se pot emite titluri executorii cu privire la contribuții anterioare emiterii deciziei impunere.

1

În cazul persoanelor fizice care au obligații de plată proprii, declarațiile fiscale depuse pot fi asimilate unei decizii de impunere. Prin urmare, în cazul acestora, atât obligațiile sociale principale, cât și obligațiile fiscale accesorii nu puteau și nu pot fi în mod legal stabilite decât prin decizii de impunere emise de "organe fiscale" în sensul art. 17 alin. 5 Cod proc. fisc. Or, obligația sa de plată a contribuției la fondul național unic de asigurări sociale de sănătate nu a fost niciodată cuprinsă într-o decizie de impunere sau altă formă de înștiințare a existenței obligației de plată.

Astfel, nu se pot calcula majorări de întârziere dat fiind că suma nu era scadentă, prima înștiințare cu privire la obligația de plată fiind prin Decizia de impunere nr. 64 in_ .

Calcularea unor majorări de întârziere pentru neplata obligațiilor bugetare poate să fie aplicată unei creanțe fiscale numai după scadența acesteia. Or, este obligatorie ducerea la cunoștința contribuabilului obligativitatea sa de plată cu privire la contribuția la asigurările sociale de sănătate, scadența acestei obligații de plată - moment de la care, în cazul achitării, începe calculul unor eventuale penalități/majorări de întârziere. Termenul legal de plată începe să curgă de la data scadenței așa cum a fost comunicată contribuabilului.

Conform art. 44 Cod proc. fiscală actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat, prin remiterea acestuia contribuabilului /împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal sau în poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Conform art. 45 Cod proc. fiscală, actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului.

Punerea în aplicare a articolului 7 prin Norma metodologică de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală prevede că înștiințarea contribuabililor asupra drepturilor și obligațiilor în cadrul procedurii în desfășurare se face verbal sau în scris.

Astfel, există obligativitatea organului fiscal să aducă la cunoștința contribuabilului asigurat atât creanța fiscală cât și termenul de scadență al acesteia.

Modalitatea în care a înțeles să funcționeze C. DE A. DE SS în relația cu contestatoarea afectează dreptul său de proprietate și contravine art.44 din Constituția României.

Consideră că a fost de bună credință când și-a achitat CAS-ul în momentul în care i s-a adus la cunoștință obligația sa de plată și prin urmare, nu este de acord să suporte cheltuielile suplimentare atâta vreme cât vina aparține pârâtei care a făcut o aplicare incorectă a legii.

Pârâta depune o întâmpinare solicitând respingerea contestației ca fiind lipsită de interes. Contestația se îndreaptă împotriva deciziei de soluționare a contestației 119/2012 prin care a fost soluționată contestația 9018/2012 împotriva Deciziei 3844/2012.

Prin decizia de soluționare a contestației a fost realizat interesul contestatorului în sensul că s-a stabilit că decizia de calcul accesorie emisă în programul informatic al asiguraților conțin aceleași obligații ca în Decizia 64/2010.

2

Apoi sunt invocate prevederile L.95/2006 potrivit cărora se sancționează neplata contribuțiilor la asigurările sociale precum și plata cu întârziere a acestora.

Asupra cauzei de față instanța reține următoarele:

Prin Decizia de impunere 64/_ emisă de C. de A. de SS s- a stabilit în sarcina petentei obligația de plată a sumei de 3415 lei reprezentând majorări de întârziere ca urmare a neachitării în termen a CAS-ului pe anii 2004- 2010 (f.8).

Această obligație a fost modificată prin Decizia 10/_ emisă de pârâtă prin care se anula o obligație de plată a accesoriilor calculate(f.58-60).

În data de_ aceeași parte a emis Decizia 3844 prin care în sarcina reclamantei se reține o obligație de plată a unor majorări / dobânzi de întârziere de 3415 lei (f.11).

Prin Decizia 119/20012 s-a admis contestația reclamantei și s-a desființat Decizia 3844/2012 emisă de CAS S. (f.28-30).

Așa fiind, urmărind evoluția deciziilor emise de CAS S. precum și modul în care au fost soluționate contestațiile petentei nu rezultă prejudiciul suferit de aceasta.

In explicațiile formulate de pârâtă reiese că deciziile 64 și 76 au fost emise între o perioadă în care programul informativ de lucru al unității nu a permis emiterea lor prin acest program. Ele au fost emise din alt program informatic astfel încât acesta este motivul pentru care pentru aceeași sumă au fost emise mai multe decizii .

Instanța reține că actele administrative a căror anulare se cere nu au produs efecte juridice care să afecteze situația reclamantei și prin urmare cererea sa urmează a fi respinsă ca nefondată.

Pentru aceste motive,

În numele L E G I I H O T Ă R Ă Ș T E :

Respinge ca nefondată cererea formulată de reclamanta N. D., domiciliată în Z., str. P., nr.4, jud. S. în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE SS, cu sediul în Z. str. U., nr.20, jud. S. privind anularea Deciziilor_ /2012 și 119/2012.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE, GREFIER,

P. R. M. O. ANA

Red.PRM/_

Dact.OA/_ /4EX

3

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 4461/2013. Contestație act administrativ fiscal