Sentința civilă nr. 477/2013. Suspendare executare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 477/2013
Ședința publică de la 01 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. -I. I.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - cererea de suspendare formulată de reclamanta SC AC H. P. SRL în contradictoriu cu pârâta C. N. DE A. DE S., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 27 septembrie 2013, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
C U R T E A :
Prin cererea înregistrată la data de_, reclamanta S.C. AC H. P. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta C. N. DE A. DE S., a solicitat instanței suspendarea executării notificării nr. MS/FD/2381/_ și a deciziei nr. MS/FD/2634/_, privind contribuție clawback aferentă trimestrului III al anului 2012, emisă de pârâta C. N. DE A. DE S. în temeiul Legii 95/2006 privind reforma în sănătate și OUG 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțare a unor cheltuieli în domeniul sănătății (taxa de clawback), modificată prin OUG 110/2011 aferentă TRIMESTRULUI III 2012 pana la soluționarea irevocabilă a fondului cauzei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că notificarea mai sus amintită, obiect al Dosarului nr._, cu termen de judecata la_, contravine prevederilor OUG 77/2011 modificată prin OUG nr. 110/2011 și ale art. 87 din C.pr.fiscală rap. la art. 43 din Codul fiscal, fiind întrunite cerințele prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004 în vederea suspendării executării actului administrativ unilateral.
Sub acest aspect, reclamanta apreciază că prima condiție, referitoare la existența unui caz bine justificat, poate fi reținută deoarece din împrejurările cauzei rezulta o îndoială puternică si evidentă asupra legalității actului administrativ si anume, cuprinde date a căror acuratețe nu poate fi verificata existând neconcordanțe între datele deținătorului de Autorizație de Punere pe Piață (DAPP) și datele transmise de către CNAS prin prezenta notificare.
Astfel, conform buletinului de analiză nr. 1860 medicamentul Ketoproxin cu seria nr. 8310508, pe care îl produce, a avut ca dată de expirare luna mai 2011, însă acest produs este cuprins în anexa la notificarea care i-a fost emisă ca fiind în consum în trimestrul III 2012, ceea ce constituie o dată eronată transmisă programului informatic al CNAS. Acesta este doar un exemplu dintre cele enunțate în precizările atașate.
reclamanta susține că a evidențiat erorile ce au condus la modificarea valorii taxei de clawback datorată în cadrul precizărilor transmise instanței de fond la acțiunea introductivă.
O altă critică se referă la faptul că notificarea nr. MS/FD/2381/_ nu are atașată documentația și modul de calcul al contribuției.
Deși în cadrul dosarului de fond nr._ instanța a pus în vedere
intimatei CNAS să depună la dosarul cauzei documentația care stă la baza emiterii notificării prin care i-a fost impusă taxa de clawback, CNAS a depus doar raportări informatice ce conțin erorile de sistem informatic ce le-am evidențiat la pct. 1.
De asemenea valorile comunicate prin notificarea de mai sus conțin și TVA de 9% la care s-a calculat această contribuție și adaosul comercial al distribuitorului de 14 % și adaosul comercial al farmaciei de 24 %, ceea ce contravine în mod flagrant principiului așezării juste a sarcinilor fiscale. In același sens se pronunță Curtea Constituțională prin decizia din_, decizie ce constată neconstituționalitatea parțială a taxei de clawback, decizie ce este general obligatorie.
Reclamanta arată că a formulat plângere prealabilă, în temeiul art. 7 din Legea nr.554/2004 la care pârâta CNAS a răspuns prin decizia nr. MS/FD/ 2634/_ . fară a răspunde în mod concret aspectelor pe care le-a contestat.
Reclamanta apreciază că și existența unei pagube iminente este mai mult decât dovedită în condițiile în care notificarea nr. MS/FD/2381/_ și decizia nr. MS/FD/2634/_ constituie titluri executorii și pot fi puse oricând în executare silită. De asemenea, suma de plată aferentă Trimestrului III 2012 fiind de 635.016,83 lei, prin executarea acestei sume ar ajunge în incapacitate de plată în mod indubitabil. Se mai arată că este iminentă luarea unor măsuri de sechestru și executare, deoarece contestația formulată nu suspendă de drept aceste proceduri, fiind expuși unei pagube iminente, care poate duce inclusiv la desfacerea contractelor individuale de muncă ale celor aproximativ 130 de angajați, societatea fiind unul dintre producătorii autohtoni de medicamente generice.
Apoi, societatea ar fi grav prejudiciată prin paralizarea întregii activități economice a acesteia, imposibilitatea onorării contractelor încheiate cu spitale, farmacii si alte unități sanitare, precum și cu furnizorii interni și externi de natură să conducă și la acordarea de penalități și să aducă atingere securității sănătății cetățeanului simplu care poate rămâne fară medicamente generice produse în România. Prejudiciul care ar fi adus societății are caracter cert, el este atât actual cât și viitor societatea aflându-se în situația de a fi executată silit în temeiul unui act administrativ al cărei legalitate o contestă.
În drept, s-au invocat prev. art. 14 din Legea nr. 554/2005.
Pârâta, C. N. DE A. DE S. a depus întâmpinare
prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de suspendare a executării Notificării nr. MS/FD/2381/_ transmise de către CNAS referitoare la valoarea vânzărilor individuale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul M. ui Sănătății pentru trimestrul III al anului 2012.(f.43)
În susținerea poziției sale, pârâta arată că reclamanta a invocat mai multe aspecte pe care le consideră ca fiind motive de nelegalitate ale actului administrativ atacat, însă niciunul din motivele invocate nu poate fi apreciat ca o
împrejurare legată de starea de drept sau de fapt de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității actului, astfel că în cauză nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condiția cazului bine justificat și cea a pagubei iminente expres prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În sprijinul susținerilor sale, pârâta a invocat o serie de decizii ale Î.C.C.J, ale Curții Constituționale, ale Curții de Apel B., subliniind că prin decizia nr.
1007/2012 a Curții Constituționale s-a respins excepția de neconstituționalitate a disp. O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Referitor la existența cazului bine justificat, invocat de reclamantă prin faptul că există "neconcordantă între datele deținătorului de Autorizație de Punere pe Piață (DAPP) si datele transmise de CNAS" {nedovedite însă) cu privire la calculul taxei claw back, pârâta invocă dispozițiile art. 1 din OUG nr. 77/2011, potrivit cărora deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personala, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul M. ui Sănătății, o contribuție trimestrială calculată potrivit acestei ordonanțe, iar prin art. 31alin. (1) din același act normativ, se precizează modul de calcul al contribuției începând cu trimestrul I al anului 2012, în speță și pentru trimestrul IV 2012. Totodată, potrivit dispozițiile art. 5, alin, (4) și (5) din OUG nr. 77/2011, consumul total trimestrial de medicamente (CTt) suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul M. ui Sănătății, se calculează pe baza datelor raportate de casele de asigurări de sănătate și centralizate de la farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi si centrele de dializă,
De asemenea, conform Ordinului președintelui CNAS nr. 927/2011 pentru aprobarea machetei de raportare de către casele de asigurări de sănătate la C.
N. de A. de S. a consumului centralizat de medicamente, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 829 din 23 noiembrie 2011 prevede la art. 1 faptul că pentru calculul contribuției trimestriale aprobate prin O.U.G. nr. 77/2011, casele de asigurări de sănătate au obligația validării consumului de medicamente, raportat de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora, pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu ori fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc, și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă în condițiile Ordinului ministrului sănătății si ai președintelui Casei Naționale de A. de S. nr., 1._ pentru aprobarea formularului de raportare a consumului de medicamente, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 791 din 8 noiembrie 2011.
Pe cale de consecință, urmare a raportărilor electronice transmise de furnizori caselor de asigurări de sănătate în sistemul informatic unic integrat prin Ordinul președintelui CNAS nr. 736/_, la art. 1 alin. (1) s-a aprobat valoarea vânzărilor trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate si din bugetul M. ui Sănătății pentru trimestrul III al anului 2012, în sumă de 1.837.855.928,71 lei.
Cu privire la susținerile referitoare la faptul că între datele transmise de CNAS și datele DAPP sunt neconcordanțe, pârâta a învederat faptul că a procedat la transmiterea către reclamantă a datelor privind valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUASS și din bugetul MS pentru trimestrul (VTt) pentru trimestrul III 2012 precum și a datelor privind valoarea vânzărilor individuale din trimestrul III 2012, conform declarației reclamantei. Pentru trimestru III 2012, valoarea vânzărilor totale în sistemul de asigurări sociale de sănătate a fost în sumă de 1,837.855.928,71 lei.
În acest sens, pârâta a precizat că, având în vedere datele transmise prin Notificare, valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință (Vitr) se putea determina de către însăși reclamanta.
Totodată, consumul de medicamente înregistrat conform prevederilor art. 5 alin. (4) și (6) din OUG nr. 77 / 2011, s-a determinat de CNAS în baza datelor raportate de casele de asigurări de sănătate privind consumul centralizat al raportărilor făcute de farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă.
Pentru aceste considerente, datele transmise de CNAS sunt conforme cu realitatea.
Reclamanta arată că valorile comunicate prin notificare conțin TVA de 9 %, precum și adaosul comercial al distribuitorului de 14 % și adausul comercial al
farmaciei de 24 % fapt ce contravine principiului așezării juste a sarcinilor fiscale. Considerentele pentru care reclamanta apreciază că notificarea emisă de
CNAS ar fi nelegală se întemeiază pe dispozițiile statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 39/2013, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (5) al OUG nr. 77/2011, astfel cum a fost completată prin O.U.G. nr. 110/2011, și a statuat că sintagma "care include și taxa pe valoarea adăugată" din cuprinsul prevederilor mai sus menționate, este neconstituțională.
În acest sens, pârâta a precizat că, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională produc efecte generale și obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
Prin O.U.G. nr. 110/2011 s-a introdus in OUG nr. 77/2011, art. 31, care prevede, printre altele, la alin. (5) faptul că prin valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate șt din bugetul M. ui Sănătății, se înțelege si taxa pe valoarea adăugata.
În sprijinul susținerilor sale, pârâta a invocat și dispozițiile art. 7 din O.G. nr. 17/2012 care prevăd în mod explicit faptul că începând cu trimestrul IV 2012 calculul contribuției trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu completările ulterioare, unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată.
Astfel, din coroborarea textelor legislative menționate anterior, reiese făptul că taxa pe valoare adăugată la stabilirea contribuției claw back, s-a aplicat exclusiv pentru trimestrele I - III ale anului 2012, și începând cu trimestrul IV al anului 2012, urmare a adoptării OG nr. 17/2012, aceasta se elimină din modalitatea de calcul a contribuției claw back.
Prin raportare la dispozițiile OUG nr. 77/2011, referitor la modul de calcul al contribuției trimestriale se are în vedere consumul suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate si din bugetul M. ui Sănătății,
În conformitate cu art. 9 din Anexa 30 la Ordinul comun al ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr._ pentru aprobarea Normelor metodologice pentru anul 2011 de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011 - 2012, casele de asigurări de sănătate decontează numai medicamentele cu denumirile comerciale prevăzute în Lista cu medicamente (denumiri comerciale), elaborată ce baza Listei cuprinzând denumirile comune internaționale (DCI) ale medicamentelor din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman de care beneficiază asigurații pe bază de prescripție medicală în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuție personală, aprobată prin hotărâre a Guvernului.
Prevederile mai sus menționate se coroborează în mod corespunzător cu art. 14 alin. (1) din actul normativ invocat anterior, potrivit cărora, lista prețurilor de referință pe unitate terapeutică este aferentă medicamentelor (denumiri comerciale) din catalogul național al prețurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piață (CANAMED), care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și se elaborează de C. N. de A. de S., respectiv Ordinul președintelui CNAS nr. 696/2009,, în care prețul de referință se calculează pornind de la prețul maxim de vânzare cu amănuntul cu TVA, prevăzut în CANAMED.
Prin urmare, consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate este calculat în baza prețului de referință suportate din FNUASS care include și TVA
Prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1275/2011 - Partea l - au fost aprobate listele și prețurile de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și metodologia de calcul al acestora.
Concluzionând față de aspectele mai sus menționate, pârâta precizează că susținerile reclamantei referitoare la includerea TVA-ului în baza de calcul a contribuției trimestriale datorate în baza 0.U.G. nr. 77/2011, sunt neîntemeiate, având în vedere că OUG nr. 77/2011 prevede în mod expres că la calculul consumului total trimestrial de medicamente se iau în considerare prețul medicamentelor decontat din FNUASS și din bugetul M. ui Sănătății (care se decontează de către casele de asigurări de sănătate farmaciilor, de către spitale furnizorilor de medicamente, centrelor de dializă (distribuitori).
A mai precizat pârâta că datele transmise de CNAS pentru trimestrul III 2012 reprezintă consumul decontat în sistemul de asigurări sociale de sănătate suportat din bugetul Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul M. ui Sănătății, în condițiile de mai sus, care cuprinde și TVA, iar stabilirea, calcularea, declararea și plata contribuției se face de către fiecare plătitor de contribuție claw-back. Astfel, stabilirea, calculul si declararea contribuției trimestriale se realizează de către reclamantă, conform art. 5 alin. (3) din OUG nr. 77/2011 si prin urmare, aceasta este singura în măsură să deducă cota de TVA.
Pârâta subliniază și faptul că atribuțiile sale exclusive sunt acelea de a transmite consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, conform art. 5 alin, (7) din OUG nr. 77/2011.
In ceea ce privește cerința privind prevenirea unei pagube iminente, pârâta apreciază faptul că aceasta nu este îndeplinită, întrucât nu s-a făcut dovada că prin măsura dispusă s-a creat o perturbare previzibilă gravă a funcționării activității la nivelul activității reclamantei, în conformitate cu art. 2 alin.(1) lit. (ș) din Legea 554/2004, instituția noastră neprocedând la luarea niciunei măsuri împotriva reclamantei.
Pârâta arată că pentru neplata la scadență a contribuției se calculează și se datorează accesorii în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Veniturile realizate ca urmare a aplicării contribuției trimestriale potrivit OUG nr. 110/2011, respectiv pentru trimestrul III ai anului 2012, constituie venituri la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și sunt folosite pentru medicamente incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală și pentru servicii medicale, potrivit art. 7 din actul normativ mai sus menționat.
De asemenea, susținerile reclamantei potrivit cărora paguba iminenta constă într-un prejudiciu patrimonial cauzat reclamantei ca urmare a existenței obligației de declarare și de plată a contribuției claw back calculată potrivit prevederilor art. 31alin. (1) din OUG nr. 77/20011, pârâta precizează că pentru a putea fi dovedită paguba iminentă este necesară administrarea de dovezi care să evidențieze iminența producerii pagubei invocate, dovezi care nu au fost depuse la dosarul cauzei, fiind lipsite de relevanță afirmațiile legate de lipsa de folosință a unor sume foarte mari de bani și consecințele negative asupra obligațiilor esențiale aferente activității curente a reclamantei.
Pe cale de consecință, susține pârâta, nu este îndeplinită nici condiția pagubei iminente în sensul de prejudiciu material viitor si previzibil, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, a mai precizat pârâta, că măsura de suspendare a Notificării nr. MS/FD/2381/_ transmise de către CNAS referitoare la valoarea vânzărilor individuale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate șt din bugetul M. ui Sănătății pentru trimestrul III al anului 2012, ar duce la crearea unei situații în care numai o parte a medicamentelor scadente la plată ar putea fi decontate, prin neplata acestei contribuții creându-se o situație de îngrădire a accesului la medicamente a asiguraților.
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din OUG 77/2011, persoanele juridice care nu își îndeplinesc obligațiile de plată a contribuției in termen de 180 de zile de la data scadentei, medicamentele pentru care dețin autorizație de punere pe piață se vor exclude, după caz, din;
lista medicamentelor cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate în alte unități sanitare, aprobată prin ordin al președintelui Casei Naționale de A. de S. ;
lista denumirilor comerciale șl a prețurilor de decontare a medicamentelor care se acordă bolnavilor cuprinși în cadrul programelor naționale de sănătate, corespunzătoare denumirilor comune internaționale (DCI) prevăzute în secțiunea C2 a sublistei C din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.
În acest context, s-a precizat că dispozițiile art. 14 din Legea 554/2004 reprezintă transpunerea în dreptul național a prevederilor, cu valoare de principiu, cuprinse în Recomandarea nr. R (89) 8 a Comitetului de Miniștrii al Consiliului Europei.
Împrejurările de fapt și de drept prezentate de reclamantă nu oferă indicii de natură să pună sub semnul întrebării prezumția de legalitate a actului administrativ contestat, întrucât față de susținerile reclamantei, aceasta respinge măsura de plată a contribuției instituită prin lege, respectiv prin OUG nr. 77/2011.
În ceea ce privește îndeplinirea cumulativă în cauza dedusă judecății a condițiilor cazului bine justificat și a pagubei iminente urmare a emiterii actului administrativ, pârâta precizează faptul că acestea nu sunt îndeplinite și nici nu sunt de natură a răsturna, prin ele însele, prezumția de legalitate a actului administrativ contestat.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele
:
Prin notificarea nr. MS/FD/2381 din_, pârâta C. N. DE A. DE S. a comunicat reclamantei S.C. H. P. SRL valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUAS și din Bugetul M. ui Sănătății pentru trimestrul III 2012, înregistrată conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente ca fiind de 1.837.855.928,71 lei. În anexa
ce însoțește această notificare s-au transmis reclamantei datele privind valoarea vânzărilor individuale înregistrate în trimestrul III 2012 suportate din FNUAS și din Bugetul M. ui Sănătății, centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției.
Împotriva acestei notificări reclamanta a formulat contestație prin care a adus în principal critici în ce privește modalitatea de constituire a bazei de impozitare. Contestația a fost soluționată prin Decizia nr. MS/FD/2634/_ a CNAS prin care s-a conchis că datele referitoare la consumul centralizat de medicamente au fost transmise în conformitate cu prevederile art.5 alin. 6 și 7 și art. 6 alin. 3 din OUG nr. 77/2011, pe baza informațiilor raportate și validate de casele județene de asigurări de sănătate.
În cauza de față, se solicită suspendarea executării notificării nr. MS/FD/2381 din_ și a Deciziei nr. MS/FD/2634/_ ale CNAS, în condițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004.
Curtea reține că în doctrină și jurisprudență s-a conturat ideea potrivit căreia actul administrativ-fiscal se bucură de prezumția de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumția autenticității și veridicității, fiind el însuși titlu executoriu.
Principiul legalității actelor administrative presupune însă, atât ca autoritățile administrative să nu încalce legea, cât și ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. El impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigențe de către autorități să fie în mod efectiv asigurată.
Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat un anumit echilibru, precum și anumite garanții de echitate pentru particulari, întrucât acțiunile autorităților publice nu pot fi discreționare, iar legea trebuie să furnizeze individului o protecție adecvată împotriva arbitrariului.
Tocmai de aceea, suspendarea executării actelor administrative trebuie considerată un instrument procedural eficient, aflat la îndemâna autorității emitente sau a instanței de judecată, pentru a asigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil ca atâta timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acestea să nu-și producă efectele asupra celor vizați.
În considerarea celor două principii incidente în materie - al legalității actului administrativ și al executării acestuia din oficiu - suspendarea executării constituie însă, o situație de excepție, aceasta putând fi dispusă numai în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.
Suspendarea executării actului administrativ poate fi dispusă numai cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege: existența unui caz bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente. Acestor două condiții li
se adaugă o a treia de ordin procedural, dedusă din interpretarea textului art. 15 din Legea nr. 554/2004 și anume condiția ca reclamantul să facă dovada înregistrării la instanța competentă a cererii pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat.
Dacă în privința condiției de ordin procedural nu există dubii cu privire la declanșarea acesteia, respectiv înregistrarea acțiunii în contencios administrativ la Curtea de Apel Cluj ( dosar. nr._ ) după parcurgerea etapei contestației administrative prev. de art. 6 din OUG nr. 77/2011 - filele 5-8, condițiile de ordin substanțial se impun a fi analizate prin raportare la motivele invocate în cererea de suspendare, respectiv actele depuse în probațiune.
Curtea apreciază că și celelalte două condiții, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă, sunt îndeplinite în mod cumulativ în cazul de față.
Astfel, în privința condiției existenței unui caz bine justificat, practica judiciară a stabilit că îi este permisă instanței investită cu soluționarea cererii de
suspendare să procedeze la o analiză sumară a legalității actului de stabilire a creanțelor bugetare, din perspectiva susținerilor părților. Existența cazului bine justificat nu presupune prezentarea unor dovezi de nelegalitate evidentă, căci o asemenea cerință și interpretare ar echivala cu prejudecarea fondului cauzei, statuare la care achiesează inclusiv pârâta prin întâmpinarea formulată.
Instanța consideră că argumentele ample ale reclamantei cu privire la nelegalitatea notificării nr. MS/FD/2381 din_ și a Deciziei nr. MS/FD/2634/_ ale CNAS sunt aparent valabile și justifică măsura suspendării, coroborând aceste susțineri cu materialul probator administrat în cauză.
Astfel, un motiv de aparentă nelegalitate a actului contestat derivă din împrejurarea că prevederile art. 31alin. 5 din OUG nr. 77/2011, în vigoare la momentul emiterii celor două acte contestate, avute în vedere de către pârâta CNAS la stabilirea valorii vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul M. ui Sănătății și a valorii vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 39 din 5 februarie 2013.
Prin această decizie se constată că sintagma "care include și taxa pe valoarea adăugată" din cuprinsul art. 3^1 alin. (5) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, astfel cum a fost completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, este neconstituțională deoarece includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa de clawback este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale.
Efectul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale doar de la momentul publicării în MO, reliefat de pârâtă prin întâmpinare, nu afectează în niciun caz dreptul reclamantei de a se prevala de prevederile art. 9 alin. 5 din Legea nr. 554/2004 care o îndrituiesc să solicite anularea actelor administrative emise în baza unei dispoziții dintr-o ordonanță de guvern, declarată neconstituțională, urmare a unei excepții ridicate în altă cauză.
Eventuala incidență a Deciziei Curții Constituționale nr. 39 din 5 februarie 2013 în cazul reclamantei este de natură a crea îndoială cu privire la legalitatea actului administrativ atacat.
Incidența cazului bine justificat rezidă de asemenea și din argumentele prezentate și sumar probate, aparent valabile, referitoare la posibilele erori și neconcordanțe înregistrate în procedura de centralizare a datelor privind stabilirea valorii vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul M. ui Sănătății și a valorii vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție.
Sub acest aspect, mai trebuie adăugat faptul că judecătorul fondului cauzei a dispus efectuarea unei expertize de specialitate pentru a se verifica temeinicia susținerilor reclamantei privind pretinsele erori strecurate în procesul de raportare a consumului de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Pentru admisibilitatea cererii de suspendare a actului administrativ se impune și îndeplinirea cerinței privind prevenirea unei pagube iminente așa cum a fost aceasta definită în art. 2 alin (1) lit ș din legea nr. 554/2004 respectiv
"un prejudiciu material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea vizibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public";.
Paguba iminentă apare în acest caz ca fiind prejudiciul material efectiv ce decurge din diminuarea lichidităților reclamantei cu o sumă deloc de neglijat în contextul actualității crizei financiare manifeste încă la nivelul tuturor agenților economici. Executarea creanței ar putea afecta circuitul economic al reclamantei și capacitatea acesteia de a face față cheltuielilor de personal, aceasta având 120 de angajați, împrejurări dovedite cu înscrisurile depuse la filele 61-97.
De asemenea, prin neplata contribuției calculate în condițiile art. 3 din OUG nr. 77/2011 reclamanta riscă aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 8 alin. 2 și 3 din același cat normativ care constă în excluderea medicamentelor pentru care dețin autorizație de punere pe piață din: a) lista medicamentelor cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate în alte unități sanitare, aprobată prin ordin al președintelui Casei Naționale de A. de S., elaborată pe baza Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, și din b) lista denumirilor comerciale și a prețurilor de decontare a medicamentelor care se acordă bolnavilor cuprinși în cadrul programelor naționale de sănătate, corespunzătoare denumirilor comune internaționale (DCI) prevăzute în secțiunea C2 a sublistei C din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Așadar, executarea creanței stabilite prin actul administrativ contestat și aplicarea sancțiunii prev. de art. 8 din OUG nr. 77/2011 ar putea conduce la blocarea activității comerciale a reclamantei, prejudiciu pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat, atât timp cât există argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului contestat.
Față de toate considerentele mai sus expuse, în lumina dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite cererea de suspendare formulată de reclamanta S.C. H. P. SRL în contradictoriu cu pârâta C. N. DE A. DE S., și va suspenda executarea notificării nr. MS/FD/2381 din_ și a Deciziei nr. MS/FD/2634/_ privind contribuția clawback aferentă trimestrului III al anului 2012, emisă de pârâtă, până la soluționarea irevocabilă a fondului cauzei din dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite cererea de suspendare formulată de reclamanta S.C. H. P. SRL, cu sediul în B. M., S. V. B., nr. 50, județul Maramureș, în contradictoriu cu pârâta C. N. DE A. DE S., cu sediul în B., C.
C., nr. 248, bl. S19, sector 3.
Suspendă executarea notificării nr. MS/FD/2381 din_ și a Deciziei nr. MS/FD/2634/_ privind contribuția clawback aferentă trimestrului III al anului 2012, emisă de pârâtă, până la soluționarea irevocabilă a fondului cauzei din dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 1 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. I. I. A. B.
Red.M.I.I./_ .
Dact.H.C./5 ex.
