Sentința civilă nr. 5518/2013. Contencios. Acțiune în constatare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5518
Ședința publică din data de 5 D. 2013 Instanța este constituită din:
Președinte:P. R. M., judecător
O. Ana, grefier
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul R. | A. | , domiciliat în P. , |
nr.31, jud. S. în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. | P. | S. și A. F. |
P. ȘIMLEU S. și chemata în garanție A. | F. | PENTRU M. - |
MINISTERUL M. LUI
, cu sediul în B., sector 6, S. I., nr. 294, Corp A, Județul Ilfov, având ca obiect restituire taxă poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu prevederile art. 85
Cod procedură civilă.
Acțiunea este timbrată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, ocazie cu care se învederează instanței că, procedura de citare este legal îndeplinită, acțiunea este legal timbrată, iar părțile litigante au solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit prevederilor art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă.
Instanța pe baza actelor de la dosar reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea sa, reclamantul R. A. a chemat în judecată pârâtele D. G. A F. P. S. și A. F. P. ȘIMLEU S., solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună restituirea sumei de 2338 lei reprezentând taxă de poluare, cu dobânda legală.
În motivare reclamantul arată că a achiziționat un autoturism second hand și în vederea înmatriculării în România a achitat această taxă. Susține că acest autoturism pentru care s-a achitat taxa de poluare a fost înmatriculat inițial într-un stat membru al Uniunii Europene.
Referindu-se la nelegalitatea perceperii acestei taxe, reclamanta invocă și dezvoltă pe larg aspecte privind prioritatea dreptului comunitar față de prevederile naționale, respectiv tratamentul discriminatoriu al taxei speciale de poluare.
Prin întâmpinare D. G. A F. P. S. invocă excepția inadmisibilității acțiunii, susținând că reclamantul nu a urmat procedura administrativ jurisdicțională prevăzută de Codul de procedură fiscală și nici nu atacă un act administrativ în înțelesul L.554/2004.
Deliberând cu prioritate asupra excepției inadmisibilității, tribunalul reține
următoarele:
Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se
consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată
.
Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal.
Potrivit art. 205 alin. (1) Cod procedură civilă, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
1
Prin urmare, raportat la faptul că reclamanta a inițiat procedura prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, iar pârâta a comunicat refuzul său după cum menționează prin întâmpinare, cererea reclamantei se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004.
În speță, reclamantul nu contestă cuantumul taxei de poluare, modul de calcul al acesteia, ci invocă, după cum deja s-a arătat, caracterul său discriminator. Prin urmare, refuzul de a i se restitui această taxă se constituie într-un act administrativ de natură să vatăme interesul său, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004, iar nu decizia de calcul, care nu face decât să exprime cuantumul taxei de poluare pentru autovehiculul achiziționat de reclamant.
Pârâta a formulat și o cerere de chemare în garanție împotriva Administrației F. Pentru M., solicitând ca în cazul admiterii acțiunii, chemata în garanție să fie obligată la restituirea sumei reprezentând taxă de poluare.
Asupra cauzei pe fond:
În vederea efectuării primei înmatriculări în România a autovehiculului achiziționat dintr-un stat membru UE, reclamantul a solicitat pârâtei A. F. P. Ș.
S. calcularea taxei de poluare. Cererea sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul pentru autovehicule prin care s-a stabilit pentru plată suma de 2338 lei .
Reclamantul a achitat la Trezoreria din cadrul Administrației F. P. Ș.
S. suma de 2338 lei, cu titlu de taxă pe poluare, conform chitanței seria TS5 nr. 1964840/_ (fila 7).
Potrivit O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România [art. 4 lit. a)], fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand. Deoarece O.U.G. nr. 50/2008 a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 [art. 14 alin. (1)], rezultă că taxa de poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă [art. 5 alin. (1)].
Rezultă așadar că diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din Uniunea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România.
Drept urmare, trebuie observat că taxa instituită prin O.U.G. nr. 50/2008 contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate. Astfel, conform art. 90 par. 1 din Tratatul Constitutiv al Comunității Europene nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
De asemenea, conform hotărârii C.J.C.E. în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
Așadar, rostul acestei reglementări comunitare este tocmai acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.
În acest context, organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, în timp ce reclamantul susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
Astfel fiind, instanța constată că într-adevăr în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate față de dreptul național, după cum rezultă fără echivoc din art. 148 din Constituția României, republicată și Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană.
Sub acest aspect, s-a pronunțat și C.J.U.E. în sensul că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior (cauza Costa/Enel-1964), iar judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta
2
eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei proceduri constituționale (cauza Simmenthal-1976).
Tribunalul subliniază, în final, că prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-402/09 (Cauza Tatu), referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial, partea a I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, respectiv cu dispozițiile art. 110 din TFUE, s-a concluzionat astfel:
Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea a mai reținut, statuând asupra caracterului discriminator al prevederilor
O.G. nr. 50/2008, că deși statele membre păstrează, în materie fiscală, competențe extinse care le permit să adopte o mare varietate de măsuri, acestea trebuie totuși să respecte interdicția prevăzută la articolul 110 TFUE.
După cum CJUE a stabilit în cauza Benedetti c. Munari (C 52/76) hotărârea preliminară este obligatorie pentru instanța națională: "scopul hotărârii preliminare este de a decide asupra dreptului, iar această hotărâre este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea prevederii comunitare și a actului comunitar în cauză";.
Cu aceste argumente, tribunalul constată că taxa percepută de organul fiscal este nelegală, sens în care se va dispune restituirea sa.
Dobânda legală solicitată urmează a fi acordată de la data achitării sumei, în baza art.3 alin.1 din O.G.13/2011 .
În privința cererii de chemare în garanție:
Raportat la prevederile H.G. 686/2008 privind normele metodologice de aplicare a
O.G. 50/2008 taxa de poluare se achită la unitățile Trezoreriei Statului, însă ulterior este transferată și administrată de către A. F. de M., astfel că în baza art. 60 Cod procedură civilă, din considerentele menționate pentru admiterea acțiunii principale, instanța va admite cererea de chemare în garanție astfel cum a fost formulată.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii.
Admite acțiunea reclamantului(ei) R. A. , domiciliat în P., nr.31, jud. S. formulată împotriva pârâtelor A. F. P. ȘIMLEU S. - SERVICIUL FISCAL ORĂȘENESC ȘIMLEU S., D. G. A F. P. S. - D. G. REGIONALĂ
A F. P. C. NAPOCA, și obligă pârâtele să restituie reclamantei(lui) suma de 2338 lei, reprezentând taxă poluare cu dobânda legală aferentă de la data achitării până la restituirea efectivă.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU M. și obligă chemata în garanție să avanseze pârâtei sumele necesare efectuării plății.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi,5 decembrie 2013.
Președinte, Grefier,
P. R. M. O. Ana
Red.PRM/OA/_ 6EX
3
