Sentința civilă nr. 5569/2013. Suspendare executare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR.5569
Ședința publică din 09 Octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. P.
G. ier M. -O. O.
Pe rol este soluționarea cererii formulată de reclamantul Ț. V. -V.
,, cu domiciliul procesual ales în B. M., str. N. Iorga, nr.6/47 în contradictoriu cu pârâtul M. A. și D. R., cu sediul în B., Bd. C. I, nr.2-4, sector 3, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantul
T. V. -V., avocat Fericean Florin, lipsă fiind pârâtul. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care :
Se constată că s-a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, la data de_, din partea pârâtului întâmpinare.
Reprezentantul reclamantului T. V. -V., avocat Fericean Florin nu solicită termen pentru studiul întâmpinării.
T. procedând la verificarea competenței potrivit art. 131 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, constată că întemeiat pe dispozițiile art. 10 alin 1 din Legea nr. 554/2007 este competent general, material și teritorial în a soluționa prezenta cauză.
Instanța, având în vedere actele și lucrările aflate la dosar, precum și faptul că nu sunt alte cereri de formulat, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra cererii.
Reprezentantul reclamantului T. V. -V., avocat Fericean Florin solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, suspendarea Ordinului nr.733 din 31 iulie 2013 emis de M. A. și D. R., până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii în anularea acestui act administrativ, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamantului T. V. -V., avocat Fericean Florin arată că în speță sunt incidente dispozițiile art.14 alin.1 din Legea 554/2004 potrivit cărora în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, persoana vătămată poate să ceară instanței să dispună suspendarea
executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În speță s-a emis un ordin nr. 733/_ prin care s-a dispus absolut nejustificat detașarea reclamantului pe o perioadă de cel mult 6 luni la D.A. Suceava pe funcție publică similară, cu menținerea drepturilor salariale. Modul, condițiile și perioadele pentru care se poate dispune în mod legal detașarea funcționarului public sunt reglementate de art. 89 din Legea 188/1999, însă în cazul de față consideră că această cerință a legalității nu este îndeplinită întrucât nu se specifică perioada de timp pentru care se dispune detașarea, termenul de "cel mult 6 luni"; este unul echivoc.
De asemenea potrivit art. 89 alin.3 din Legea 188/1999 se poate refuza detașarea dispusă de instituția publică în măsura în care acesta îl poate afecta pe funcționarul public. Or, în speță reclamantul și soția acestuia și-au asumat în mod notarial obligația de a asigura întreținerea viageră părinților săi, aspect dovedit prin Contractul de întreținere autentificat sub nr.687/_ . Starea de nevoie a întreținuților ce a condus la încheierea contractului de întreținere, a fost una justificată atât la momentul încheierii contractului cât și în timp, în prezent tatăl fiind decedat, iar mama suferă de hemiplagie dreaptă post A.V.C. nefiind deplasabilă, reclamantul fiind singura persoană în măsură a se ocupa de întreținerea zilnică a mamei sale.
Mama reclamantului nu locuiește și nu se gospodărește împreună cu familia acestuia pentru a se putea afirma că obligația este una lesne de executat.
Reclamantul are și doi copii minori în întreținere, care urmează cursuri gimnaziale, respectiv liceale în Seini, respectiv în B. M., prin urmare impunându-se cu necesitate prezența ambilor părinți la domiciliu, se exclude în mod absolut posibilitatea de a se da curs Ordinului de detașare emis.
Astfel după cum s-a opinat în practica judiciară-Curtea de Apel Craiova, prin Decizia nr.961/2005 a arătat că posibilitatea producerii unei pagube este o chestiune de fapt lăsată la aprecierea judecătorului. Actele administrative sunt executorii din oficiu și dacă judecătorul constată că executarea ar putea provoca o pagubă celui căruia i se adresează actul este în drept să-l suspende. Măsura suspendării are caracter de protecție împotriva eventualelor abuzuri sau excesului de putere pe care îl pot săvârși autoritățile în raport cu particularii.
T.
Analizând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamantul Ț. V. -
V., în contradictoriu cu pârâtul M. A. și D. R. a solicitat instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună suspendarea executării Ordinului nr.733/31 iulie 2013 emis de pârât.
În motivarea cererii sale reclamantul a arătat că reclamantul a respectat condiția prealabilă impusa de prevederile legale și prin înscrisul atașat în
copie, însoțit de dovada înaintării acestuia către autoritatea pârâtă, justifică a fi sesizată autoritatea emitentă cu o plângere împotriva actului administrativ, apreciind netemeinicia și nelegalitatea actului administrativ unilateral individual prin care s-a dispus detașarea acestuia pentru o perioadă de cel mult 6 luni la o altă instituție publică, înaintând la data de 2 august 2013 M. ui
A. și D. R. o PLÂNGERE PREALABILĂ prin care a solicitat REVOCAREA ÎN TOT A ORDINULUI pentru motive de netemeinicie și nelegalitate, obligație impusă de prevederile art.7 alin.1 din Legea nr. 554/2004.
În al doilea rând, pe baza înscrisurilor atașate cererii de față, în limitele permise de natura specială a procedurii instituite de art. 14 din Legea nr. 554/2004, instanța va putea constata pe deplin îndeplinită cerința legală a cazului bine justificat.
Prin Ordinul nr.733/_ înregistrat la D.A.D.R. M. sub nr.1851 din 1 august 2013, având în vedere Referatul Direcției Generale Managementul Resurselor Umane și Juridic nr.267203/2013 - necomunicat -Ministrul A. și D. R. a dispus ca începând cu data emiterii Ordinului - respectiv _
- reclamantul, Director executiv gradul II clasa de salarizare 80 în cadrul D.A. a Județului M. se detașează pentru o perioadă de cel mult 6 luni la D.A. a Județului Suceava pe funcție publică similară, cu menținerea drepturilor salariale.
Apoi, însuși legiuitorul a prevăzut în cuprinsul alin.3 al art.89 din Legea nr.188/1999 și dreptul funcționarului public vizat nemijlocit prin ordinul de detașare de a refuza măsura dispusă de instituția publică, în condițiile în care se află într-una din situațiile enumerate expres și limitativ în cuprinsul textului legal iar funcționarul public este în măsura a face o atare dovadă.
În speță, situația personală în care se găsește în prezent reclamantul se circumscrie pe deplin celei reglementate de prevederile art.89 alin.3 lit.f din Legea nr.188/1999 - care dă dreptul funcționarului public să refuze detașarea, condiții în care, invocând prevederile legale susmenționate, reclamantul Ț. V.
V. și-a exprimat prin plângerea prealabilă refuzul justificat de a da curs Ordinului de detașare, concomitent cu solicitarea acestuia de revocare a actului administrativ individual ce îl vizează, pentru mai multe motive obiective, circumscrise strict situației reglementate de prevederile art. 89 alin. 3 lit.f din Legea nr. 188/1999.
Prin Contractul autentic de întreținere nr.687/_ - încheiat de B.N.P.
I. M. u - între Ț. Petru și Ț. Ana, părinții reclamantului - pe de o parte, în calitate de întreținuți și Ț. V. V. și Ț. Terezia pe de altă parte, în calitate de întreținători, reclamantul și soția acestuia și-au asumat notarial obligația de a asigura întreținerea viageră constând din "asigurare hrană, îmbrăcăminte, iluminat, încălzit, spălat, curățenie, tratament medical în caz de nevoie, etc ..." în schimbul cedării către aceștia a dreptului de proprietate al
întreținuților asupra imobilelor casă, anexe gospodărești și terenul aferent în suprafață de 1 ha. 896 m.p. situate în Seini str.Someș nr.29 jud.M. .
Starea de nevoie a întreținuților ce a condus la încheierea Contractului de întreținere susprecizat, nu doar că a fost una justificată la momentul încheierii actului ci, în timp s-a accentuat în ce o privește pe numita Ț. Ana - beneficiara întreținerii și mama reclamantului, aflată în stare de nevoie, tatăl reclamantului decedând între timp.
Tot astfel, cu copiile certificatelor de naștere alăturate prezentei se face dovada că reclamantul și soția acestuia mai au în întreținere doi copii minori
Ț. Iulia M., născută în 28 ianuarie 1998 și
Ț. Vlad V., născut în 15 decembrie 1999 care urmează cursurile liceale și respectiv gimnaziale în localitatea B. M. - respectiv în localitatea Seini, de domiciliu, necesitatea ca reclamantul și soția acestuia să vegheze îndeaproape asupra situației celor doi copii impunând cu necesitate prezența acestora la domiciliu și excluzând la modul absolut posibilitatea de a da curs Ordinului de detașare emis.
Nu în ultimul rând este Ordinul nr.733/_ prin care se dispune în ce îl privește pe reclamant detașarea acestuia "pentru o perioadă de cel mult 6 luni la D.A.D.R. Suceava ..." în condițiile în care nu prevede în mod expres și neechivoc perioada vizată de această măsură, neindicându-se TERMENUL pentru care instituția publică a înțeles a dispune detașarea reclamantului.
Mențiunea potrivit căreia în cuprinsul Ordinului a fost indicată perioada maximă pentru care poate fi dispusă detașarea nu vine să întrunească condiția de legalitate vizând indicarea concretă a duratei detașării dispuse, incertitudinea pe care o lasă mențiunea ambiguă, echivocă din cuprinsul Ordinului atacat nefiind acceptată de legiuitor la momentul edictării normei juridice incidente care prevede expres că detașarea se poate dispune pentru o perioadă de CEL MULT 6 luni, termen care nu reprezintă altceva decât durata maximă a detașării pe care o poate dispune autoritatea publică, termenul urmând a fi concret precizat de către aceasta în limitele termenului maxim reglementat de legiuitor.
Deopotrivă, cererea de suspendare a executării Ordinului nr.733 din 31 iulie 2013 până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii de anulare a actului administrativ este întemeiată și pentru considerentul prevenirii unei pagube iminente, astfel cum termenul de pagubă iminentă a fost definit în art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 respectiv "un prejudiciu material viitor si previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau unui serviciu public. "
În drept s-au invocat prevederile art.14 alin.1 cu referire la art.2 alin.1 lit.ș și t din Legea nr.554/2004 .
Prin întâmpinarea depusă la filele 52-55, pârâtul M. A. și D.
R. a solicitat respingerea cererii de suspendare. S-a arătat că nu ne aflăm
într-o situație în care se poate vorbi despre o posibila refuzare a detașării, pentru următoarele considerente:
Ordinul nr. 733/_ privind detașarea domnului T. V. director executiv gradul 11 clasa de salarizare 80 de ta Direcția pentru Agricultură a Județului M. la Direcția pentru Agricultură a Județului Suceava pe funcția de director executiv gradul II clasa de salarizare 80 întrunește condițiile de legalitate cu privire la detașarea funcționarilor publici.
În susținerea legalității Ordinului Ministrului A. și D. R. nr. 733/_ privind detașarea domnului T. V. s-au avut în vedere următoarele :
rezultatele analizei efectuate asupra activității desfășurate de directorii executivi de direcții agricole județene;
condițiile în care pentru eliminarea riscurilor cu privire la posibile situații privind conflicte de interese, incompatibilități, subiectivism în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu este necesara crearea unei mobilități în cadrul sistemului managerial existent la nivelul instituțiilor subordonate M. ui A. și D. R., mai ales privitor la funcțiile sensibile și cele de decizie;
recomandările Curții de Conturi a României referitoare la implementarea Codului de control intern cuprinzând Standardele de Management;
prevederile Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 87 alin. (l)și art. 89, alin. (l)si (2);
creșterea gradului de profesionalism în exercitarea funcției publice de conducere și a adaptabilității la situații diferite de muncă, cu păstrarea atribuțiilor, considerent prin care a fost necesar realizarea unei acțiuni de eficientizare a activității manageriale in cadrul direcțiilor agricole județene care să se facă prin detașarea, pentru o perioadă de cel mult 6 luni de zile a directorilor executivi din cadrul direcțiilor agricole județene pe funcții similare în alt județ;
Aceste considerente sunt menționate în referatul Direcției Generale Menegementul Resurselor Umane și Juridice nr. 267203/_ (anexat), care a stat la baza emiterii Ordinului Ministrului A. și D. R. nr. 733/_ ceea ce denotă nu doar legalitatea Ordinului de detașare la care tăcem referire, ci și motivele obiective care au dus la luare acestei măsuri.
În acest context nu se poate vorbi despre o posibilă refuzare a detașării, întrucât potrivit dispozițiilor art. 89 din Legea nr. 188/1999, actualizată: "(1) Detașarea se dispune în interesul autorității sau instituției publice în care urmează să își desfășoare activitatea funcționarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcționar public poate fi detașat mai mult de 6 tuni numai cu acordul său scris. "
Faptul că invocarea de către reclamant a nelegalilății Ordinului de detașare nr. 733/_ și pe motivul că acesta nu prevede în mod expres și neechivoc perioada pentru care este dispusă măsura detașării este o interpretare speculativa din partea reclamantului deoarece legiuitorul a prevăzut in mod expres "... o perioadă de cei mult 6 luni de zile"; ca durată maximă, lăsând posibilitatea angajatorului de a se putea încadra în aceasta perioadă maximă, în funcție de necesitățile instituție angajatoare in vederea bunei desfășurări a activității acesteia, fără a se preciza un termen concret.
Suspendarea executării este o măsură de excepție care se justifică numai dacă actul administrativ conține dispoziții a căror îndeplinire i-ar produce reclamantului un prejudiciu material grav sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului, ori în speța reclamantul fiind detașat doar temporar, astfel încât niciun prejudiciu nu poate fi identificat.
Pe de altă parte, paguba trebuie să fie certă, actuală si exigibilă (cunoscută sub toate aspectele) și trebuie avut în vedere și caracterul iminent al acesteia. Cu privire la acest ultim element pârâtul învederează instanței că o astfel de condiție este îndeplinită doar în momentul în care consecințele pagubei nu pot fi înlăturate prin nici o măsură, condiție care nu este îndeplinită în cauză.
Chiar dacă, prin executarea actului administrativ la care face referire, reclamantul ar suferi o pagubă, nu arbitrară, ci ca urmare a aplicării prevederilor legale, în eventualitatea în care ar fi admisă acțiunea în anulare, acest prejudiciu poate fi recuperat astfel încât nu se justifică suspendarea actului administrativ emis în aplicarea și executarea legii.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Ordinul nr.733/_, M. A. și D. R. a decis cu privire la detașarea reclamantului, începând cu data emiterii actului, pentru o perioadă de cel mult 6 luni, la Direcția pentru Agricultură a Județului Suceava.
În motivarea ordinului se face trimitere la Referatul Direcției Generale Managementul Resurselor Umane și Juridic nr.267203/2013 și se enumeră textele de lege pe care emitentul se întemeiază în drept.
Referatul nr. 267203/2013 cuprinde considerentele avute în vedere la înaintarea propunerii de detașare a reclamantului, acestea fiind formulate în termeni relativ generali, fără indicarea concretă a împrejurărilor specifice raportului de serviciu al reclamantului.
Pentru admisibilitatea unei cereri întemeiate pe prevederilor art. 14 din Legea nr.554/2004 este obligatorie întrunirea următoarelor condiții: parcurgerea procedurii prealabile, existența cazului bine justificat și iminența unei pagube ce se cere a fi prevenită.
Prin înaintarea la data de 2 august a plângerii prealabile către emitentul actului a cărui suspendare se solicită, reclamantul a făcut dovada îndeplinirii condiției prealabile de sesizare a instanței prevăzută de art.7 din Legea 554/2004 la care face trimitere art.14 din același act normativ.
În ceea ce privește condiția cazului bine justificat, astfel cum este acesta definit de prevederile art. 2 lit.t din Legea 554/2004, instanța, în urma analizei sumare a actului atacat, singura permisă de procedură specială reglementată de art. 14, constată că anumite împrejurări ale cauzei conduc la nașterea unei îndoieli serioase în privința legalității ordinului.
Art.87 din Legea nr.188/1999 consacră una dintre dimensiunile statutului juridic al funcționarului public, respectiv mobilitatea personalului, care este recunoscută pentru satisfacerea a trei tipuri de interese: al autorității sau instituției publice, interesul public și interesul funcționarului public.
Chiar și atunci când discutăm despre satisfacerea unui interes public (neinvocat însă de către pârâtă), situație în care regimul juridic este mai restrictiv, legea permite ca excepție de la principiul mobilității în cadrul corpului funcționarilor publici, posibilitatea funcționarului de a refuza măsura care ține de modificarea raportului său de serviciu, în cazul existenței unor motive familiale temeinice.
Cu atât mai mult legiuitorul recunoaște dreptul funcționarului public de a-și exprima refuzul în situația în care interesul care determină luarea măsurii vizează eficientizarea activității autorității sau instituției publice.
Potrivit art. 89 alin.3 lit.f din Legea nr.188/1999, funcționarul public poate refuza detașarea dacă justificarea refuzului său constă în existența unor motive familiale temeinice.
Reclamantul a invocat și a dovedit o stare de fapt care poate justifica o analiză din partea pârâtului a argumentelor aduse de către acesta atunci când a înțeles să refuze detașarea într-un alt județ. Obligația nu doar convențională asumată contractual, ci și legală și morală pe care reclamantul o are față de propria sa mamă aflată într-o situație specială cauzată de vârsta înaintată și bolile severe de care suferă, obliga pârâtul la verificarea acestor susțineri, care odată verificate, puteau conduce la o dezlegare justă a raportului dintre părți.
Însă, după cum reiese din întâmpinarea depusă de către instituția pârâtă, aceasta neagă însuși dreptul reclamantului de a-și exprima refuzul cu privire la detașare, drept pe care, prin prevederile art. 87 și art. 89 din Legea nr.188/1999, legiuitorul îl recunoaște funcționarului public, ca expresie a stabilității în funcție de care acesta se bucură.
Poziția exprimată de către pârâtă naște serioase îndoieli cu privire la legalitatea actului atacat. În aceste condiții, dat fiind faptul că unul dintre fundamentele caracterului executiv al actului administrativ îl constituie prezumția de legalitate, instanța apreciază că există temei pentru suspendarea efectelor actului ce face obiectul prezentului litigiu, dat fiind faptul că și cea de- a treia condiție, cea a pagubei iminente este întrunită în cauză. Consecințele pe care detașarea reclamantului în județul Suceava le-ar produce, prin punerea sa în imposibilitate de a-și îndeplini obligațiile față de mama sa, ar putea fi grave și cu caracter ireparabil.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 14 alin.1 din Legea 554/2004 instanța va admite cererea reclamantului conform dispozitivului prezentei hotărâri, reținând că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de către reclamantul Ț. V. -V., cu domiciliul procesual ales în B. M., str. N. Iorga, nr.6/47 în contradictoriu cu pârâtul M. A. și D. R., cu sediul în B., Bd. C. I, nr.2-4, sector 3 și, în consecință:
Dispune suspendarea executării Ordinului nr.733/31 iulie 2013 emis de
M. A. și D. R., până la pronunțarea instanței de fond. Executorie
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de azi, _
PREȘEDINTE | GREFIER | |
V. P. | M. | -O. O. |
Red.P.V. / _
Tred. O.M.O. /_ - 4 ex
