Sentința civilă nr. 576/2013. Contencios. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR.576
Ședința publică din 30 Ianuarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. P. -judecător
GREFIER V. G. S.
Pe rol fiind pronunțarea soluției în cauza privind pe reclamanta R. M.
I., cu domiciliu în T. de Sus, str.V., nr.36 în contradictoriu cu pârâta A.
J. PENTRU P. SI I. S., cu sediul în B. M. P-ța P., nr.10, având ca obiect pretenții.
Se constată că dezbaterea cauzei a fost consemnată în încheierea ședinței din data de 16 ianuarie 2013, încheiere care face parte integrantă din hotărâre. Pronunțarea soluției a fost amânată pentru data de 23 ianuarie 2013 și apoi pentru data de azi, când instanța a pronunțat următoarea hotărâre.
T.
Asupra cauzei de față,
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus reclamanta R. M. I., în contradictoriu cu pârâta A. J. pentru P. și I. S. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata indemnizației lunare pentru creșterea unui copil născut dintr-o sarcină gemelară, în sumă totală de 16.600 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale reclamanta a arătat că până la împlinirea vârstei de doi ani a gemenilor a primit indemnizația pentru creșterea unui singur copil. Deoarece unul din copii avea un handicap, reclamanta a mai beneficiat de indemnizație de 600 lei /luna până la împlinirea vârstei de trei ani a acestuia. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr.26/2011 a stabilit că indemnizația lunară pentru creșterea copilului prev. de art.1 alin.1 din OUG 148/2005 se acordă pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți.
În drept s-au invocat prev. OUG 148/2005, Legea 239/2009.
Prin întâmpinarea depusă la filele 27-29 pârâta A. J. pentru P. și I. S. M. a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pentru neparcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art.7 din Legea nr.554/2009 și excepția prescripției dreptului la acțiune, apreciind că dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului are natura juridică a unui drept de creanță, prescriptibil potrivit Decretului nr.167/1958.
Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității, instanța reține următoarele:
La data de 3 februarie 2006, în urma unei sarcini gemelare, reclamanta a dat naștere a doi copii.
La_, Direcția de Muncă, Solidaritate S. și Familială M., răspunzând solicitării reclamantei, a emis Decizia nr.5578/_ prin care acesteia i se recunoaște calitatea de titular al dreptului la indemnizație pentru creșterea copilului în cuantum de 800 lei.
Aceasta decizie nu s-a dovedit a fi fost supusă recursului administrativ în termenul prevăzut de art.7 din Legea nr.554/2004.
De asemenea nu există la dosarul cauzei o cerere ulterior formulată prin care reclamanta să adreseze autorității publice competente solicitarea formulată în cuprinsul acțiunii înaintate instanței de judecată.
Una dintre condițiile acțiunii în contencios administrativ este aceea a îndeplinirii procedurii administrative prealabile. Această procedură, astfel cum este ea reglementată de art.7 din Legea nr.554/2004, are caracter obligatoriu.
Există și situații în care procedura prealabilă nu este obligatorie, și anume în cazul acțiunilor introduse de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, A. Națională a Funcționarilor Publici, de cei vătămați prin ordonanțe sau dispoz6iții din ordonanțe declarate neconstituționale, în cazul excepției de nelegalitate și a actului administrativ asimilat sub forma refuzului nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
În speță nu ne aflăm în niciuna dintre situațiile de excepție.
OUG 148/2005 nu a fost declarată neconstituțională, neputând fi asimilate efectele juridice produse de o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii cu o decizie în declararea neconstituționalității. Or, din coroborarea dispozițiilor art.7 alin.5 cu cele ale art.1 alin.7 din Legea nr.554/2004 rezultă că exceptarea de la parcurgerea procedurii prealabile privește doar persoanele vătămate prin ordonanțe sau dispoziții de ordonanțe declarate neconstituționale.
De asemenea nu ne aflăm în prezența unui act administrativ asimilat sub forma refuzului nejustificat de soluționare a unei cereri sau sub forma refuzului nejustificat de soluționare a unei cereri sau sub forma tăcerii administrației, atâta timp cât cererii reclamantei i s-a răspuns prin decizia emisă în 2006, iar o altă cerere ulterioară, nu a mai fost formulată.
În sfera condițiilor de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ se înscrie și condiția referitoare la obiectul cererii, respectiv aceea a atacării unui act administrativ, fie în formă tipică, fie în formă asimilată.
Lipsa unui act administrativ sau lipsa unei cereri cu privire la care autoritatea administrativă să-și fi manifestat refuzul de soluționare, conduce la respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția inadmisibilității, cu consecința respingerii cererii reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității și, în consecință:
Respinge acțiunea formulată de către reclamanta R. M. I., domiciliată în T. de Sus, str.V., nr.36 în contradictoriu cu pârâta A. J. pentru P. și I. S. M., cu sediul în B. M., P-ța P., nr.10.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de azi 30 Ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
V. P. | V. | G. -S. |
Red.V.P./_
T.red.C.C.-_
4 ex.
