Sentința civilă nr. 6050/2013. Refuz acordare drepturi protectie sociala
| Comentarii |
|
Dosar nr._ *
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI S.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6050/2013
Ședința publică de la 05 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. T.
GREFIER C. T.
Pe rol fiind judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant C. C. și pe pârât A. J. PENTRU P. S. C.
, pârât M. M., F. SI P. S., pârât A. N. PENTRU P.
S., având ca obiect refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Vescan
reprezentanta reclamantei, lipsa fiind reclamanta și pârâtii. Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, parata A. J. pentru Plăți și I. Socială a depus prin registratura instanței în data de_ raspuns la adresa instanței din care reiese că reclamanta a beneficiat de dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului până la data de_ conform Deciziei nr.1. din_ emisă de directorul executiv al
A.J.P.I.S. C. . Anexat s-a depus în copie certificată Decizia nr.1. din_ .
Reprezentanta reclamantei depune note scrise, răspunsul de la Banca Transilvia la solicitarea reclamantei înregistrat sub nr.6076/_ și copia Deciziei civile nr. 1032/2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._ .
Reprezentanta reclamantei arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune și solicită acordarea cuvântului pe fond.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Prin cererea formulată de reclamanta C. C. în contradictoriu cu pârâții A. J. PENTRU P. S. C., M. M., F. SI P.
și pârât A. N. PENTRU P. S. s-a solicitat instanței să constate că în mod unilateral pârâții au rețineri din drepturile cuvenite reclamantei un procent de 15% și să dispună obligarea pârâților la plata diferenței dintre suma ce reprezintă indemnizația cuvenită si stabilită potrivit Deciziei nr.1263545546780/2010 si sumele plătite efectiv începând cu data de_ .
S-a mai solicitat instanței să dispună sistarea măsurii retinerii ilegale a procentului de 15% din indemnizația cuvenită si să dispună sistarea măsurii reținerii ilegale a procentului de 10% astfel cum a fost prevăzut în art. 30 din OUG nr. 111/2010 din indemnizația cuvenită. În plus, a solicitat ca sumele cuvenite reclamantei să fie actualizate cu rata inflației de la data scadentei fiecăreia si până la plata efectivă a sumelor datorate.
În motivare, reclamanta a arătat că este beneficiara unei indemnizații pentru creșterea copilului până la doi ani, astfel cum reiese din Decizia nr. 1263545546780/2010.
În luna august 2010 reclamanta a constatat că în contul bancar deschis pentru încasarea indemnizației, suma reprezentând indemnizația aferentă lunii iulie a fost diminuată cu un procent de 15%.
Reducerea indemnizației cu 15% s-a făcut în temeiul dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 18/2010 si al OUG 111/2010 privind măsurile necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, însă aplicarea acestor dispoziții legale s-a făcut în mod greșit.
Inițial, reclamanta a arătat că dispozițiile legale care au făcut posibilă diminuarea indemnizației sunt neconstituționale si contravin convențiilor internaționale la care România este parte, însă ulterior pe parcursul judecării cauzei reclamanta si-a schimbat fundamentarea acțiunii, precizând că în cauză nu au fost emise si comunicate decizii care să constate diminuarea indemnizației, astfel diminuarea cu un procent de 15% si ulterior de 10% a indemnizației cuvenite reclamantei este nelegală.
A arătat reclamanta că dreptul administrativ este unul formalist guvernat de principiul formalismului actelor funcționând pa baza actelor administrative emise cu respectarea condițiilor de fond si de formă.
Având în vedere că nu au fost emise în cauză decizii de diminuare a indemnizației, rezultă că pârâții au procedat nelegal încălcând principiul formalismului actelor administrative, astfel încât încercarea reclamantei de recuperarea sumelor diminuate nelegal este legală si temeinică.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1, 8 din Legea nr.
554/2004 și OUG nr. 111/2010.
Prin întâmpinările formulate, pârâții au solicitat respingerea cererii, în principal pe baza excepțiilor de lipsa procedurii prealabile si de lipsă a calității procesuale pasive iar pe fond ca neîntemeiate.
Sub aspectul fondului, s-a arătat că diminuarea indemnizației s-a făcut în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 118/2010 pentru restabilirea echilibrului bugetar și ulterior în temeiul OG nr. 111/2010.
Atâta timp cât diminuarea indemnizației a fost prevăzută de lege, în cauză nu se poate constata existența unui prejudiciu.
Analizând cererea formulată pe baza probelor administrate, instanța reține că aceasta este întemeiată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, instanța retine că aceasta este întemeiată față de pârâții M. M., F. si P. S. și A. N. pentru P. S. acești pârâți nefiind părți în raportul juridic dedus judecății, nefiind emitenți de acte administrative atacate în cauză sau gestionari ai fondurilor din care se plătesc indemnizațiile reclamantei.
În sensul art. 16 din Statutul de organizare si funcționare a AGENȚIEI NAȚI. ALE PENTRU P. S. aprobat prin HG nr. 115/2012, agențiile județene pentru prestații sociale ca servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică au ca scop gestionarea prestațiilor sociale pentru județe. Ca urmare, A. J. pentru Plăti si I. Socială C. face
calculul si plata drepturilor prevăzute de OUG nr. 148/2005, prin urmare, doar această din urmă parte are calitate procesuală pasivă în cauză.
Cu privire la excepția lipsei procedurii prealabile, instanța reține că în cauză nu s-a solicitat anularea unui act administrativ ci obligarea pârâților la efectuarea unei plăți neacordate, în sensul art. 8 teza finală din Legea nr. 554/2004.
Astfel, instanta retine că nu era necesară urmarea unei proceduri administrative în cauză.
Cu privire la fondul cauzei, instanța retine că reclamanta a fost beneficiara la indemnizații de creștere a copilului cuvenită în baza OUG nr. 148/2005.
În acest sens s-a emis Decizia nr. 1263545546780/2010.
Începând cu luna iulie 2010, indemnizația reclamantei a fost redusă inițial cu 15% si ulterior cu 10% în baza Legii nr.118/2010 si a OUG nr. 111/2010, fără ca decizia emisă inițial să fie modificată, fără emiterea si comunicarea altor decizii.
Instanța reține că dreptul administrativ este un drept formalist guvernat de principiul formalismului actelor funcționând pe baza actelor administrative emise cu respectarea condițiilor de formă si de fond prevăzute de lege.
În acest sens, practica judiciară a reținut că actul administrativ impune exigente de ordin formal pentru existența sa valabilă. Dacă în dreptul privat forma nu este o condiție de valabilitate decât în mod excepțional, fiind dominant principiul consensualismului, în dreptul public forma este esențială, fiind urmată unei proceduri de emitere a cărei nerespectare atrage sancțiuni pentru actul emis.
Comportamentul autorității publice trebuie să fie consacrat de anumite tipare predefinite de lege, pentru a nu exista ingerințe nepermise din punct de vedere legal.
Astfel, formalismul este necesar deoarece clarifică totalitatea elementelor conținute într-un act administrativ fiscal precum si procedura de emitere a actelor administrative în vederea aduceri la cunoștința particularului a conținutului actelor, a temeiurilor de fapt si de drept, a posibilității de apreciere a legalității sau de atacare în justiție a actului.
Cum în cauză nu s-au emis noi decizii de stabilire a cuantumului indemnizației, rezultă că în mod nelegal aceasta a fost diminuată cu 15% si ulterior cu 10%, chiar dacă sub aspectul fondului exist un temei legal să permită diminuarea.
Emiterea unei noi decizii a fost consacrată si de dispozițiile art. 30 alin.3 din OUG nr. 111/2010.
Prin urmare, retinând ca în cauză diminuarea indemnizației reclamantei s-a făcut fără emiterea unei noi decizii de calcul comunicate reclamantei, rezultă că diminuarea este nelegală, astfel încât reclamanta este îndreptățită la plata indemnizației stabilite potrivit Deciziei nr. 1263545546780/2010.
Astfel, în baza art. 1,art. 8 din Legea nr. 554/2004, instanța va admite acțiunea formulată si va obliga pârâta A. J. pentru Plăți si I. Socială C. la plata în favoarea reclamantei a diferenței dintre indemnizația stabilită potrivit Deciziei nr.1263545546780/2010 și indemnizația efectiv achitată, actualizată cu rata inflației.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților M.
M., F. SI P. S. și A. N. PENTRU P. S. și respinge cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu acești pârâți.
Respinge celelalte excepții invocate.
Admite cererea formulată de către reclamanta C. C., dom. în C.
-N., str. F. de Z. nr. 12, ap.14, jud.C. în contradictoriu cu pârâta A.
J. PENTRU PLĂȚI SI I. SOCIALĂ C., cu sediul în C. -N., str. G.
C. nr. 2, jud.C. și în consecință:
Obliga pârâta A. J. pentru Plăți si I. Socială C. la plata în favoarea reclamantei a diferenței dintre indemnizația stabilită potrivit Deciziei nr.1263545546780/2010 și indemnizația efectiv achitată, actualizată cu rata inflației.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la_ .
Președinte,
M. T.
Grefier,
C. T.
Red.MT Tehnored.VAM 5 ex./_
