Sentința civilă nr. 612/2013. Suspendare executare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVIL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 612/2013
Ședința publică din 06 Februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ț. D. B.
Grefier: I. S.
Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta S. E. F. S. B. cu sediul în B., sector 1, șoseaua Ș. cel M., nr.1A, în contradictoriu cu pârâtul C. Local al municipiului Z. , cu sediul în Z., p-ța I. M., nr.3, Sălaj având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantei c.j. D. Coman și reprezentantul pârâtului c.j. Opriș Traian.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Reprezentanta reclamantei depune la dosar note de ședință, la care sunt anexate înscrisuri în probațiune, înscrisuri care sunt comunicate și reprezentantului pârâtului.
Reprezentantul pârâtului depune la dosar copie contract de vânzare - cumpărare, prin care se arată că s-a perfectat vânzarea imobilului din prezentul litigiu.
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantei arată că s-a formulat prezenta acțiune în temeiul art.14 din legea nr. 554/2004, conform cărora persoana vătămată poate să solicite suspendarea executării unui act administrativ unilateral, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente. În speță, sunt îndeplinite condițiile prevăzute în actul normativ, fiind explicate pe larg în notele scrise depuse la dosar. Legat de existența unui caz bine justificat, arată că pârâta a aprobat efectuarea demersurilor necesare în vederea vânzării prin licitație publică a imobilului în litigiu, iar timp de trei ani aceasta nu a întreprins nici un demers în acest sens. Etapele prealabile adoptării HCL nr.231/2012, constând în avizele comisiilor de specialitate sunt formale, fără a se ține seama de principiul priorității interesului public, iar raportul comisiei juridice nu este semnat de către președintele comisiei. Potrivit extrasului CF, proprietarul imobilului este Statul Român, nefăcându-se mențiunea expresă că imobilul este în administrarea directă a C. ui local. În aceste condiții, nu se cunoaște exact dacă imobilul aparține domeniului public sau
privat al statului. Admițând că imobilul ar aparține domeniului privat al statului, aflat în administrarea C. ui Local, vânzarea trebuia să aibă loc conform prev. Legii 550/2002, privind vânzarea spațiilor comerciale aflate în proprietatea privată a statului și a celor de prestări servicii aflate în administrarea consiliilor locale. În ceea ce privește necesitatea prevenirii unei pagube iminente, reprezentanta reclamantei, arată că a depus la dosarul cauzei documente din care rezultă că peste 55% din volumul de activitate cu clienții se desfășoară la nivelul Oficiului Comercial Z., aflat în incinta acestui imobil. Deși există și alte metode de plată, clienții preferă să achite facturile în acest loc, deoarece aici pot fi vizualizate și facturile anterioare, existând cazuri în care consumatorul, omițând plata unei facturi anterioare, a fost deconectat pentru neplata acestor sume restante, fiind obligat pentru reconectare la plata unor taxe suplimentare. Restrângerea acestor activități de relații cu publicul ar crea perturbări în activitatea de furnizare a energiei electrice și un disconfort social, demersurile întreprinse de societatea reclamantă au avut ca motivație îmbunătățirea calității serviciilor de furnizare a energiei electrice prestate. Solicită admiterea cererii de suspendare a executării Hotărârii C. ui Local nr.231/_ .
Reprezentantul pârâtului solicită respingerea cererii, în cauză nu poate fi vorba despre un caz bine justificat și nici de o pagubă iminentă, motivele indicate de către reclamantă neputând constitui argumente suficiente pentru a proba aparența de nelegalitate a actului administrativ, nu au caracterul unor indicii care să răstoarne prezumția de legalitate a actului administrativ încât să se impună suspendarea executării acestuia. S-a făcut referire la neexistența rapoartelor de specialitate, aceste rapoarte sunt întocmite și depuse la dosar. Cu privire la aplicabilitatea în cauză a Legii nr.550/2002, arată că prevederile acestei legi nu pot fi aplicate în speță. Reclamanta trebuia să depună o ofertă de cumpărare în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Legea nr. 550/2002, invocată de către reclamantă prevede că, nu poate fi cumpărător o persoană juridică de drept public sau o societate comercială la care statul român sau o unitate administrativ teritorială este acționar majoritar. Solicită respingerea cererii formulate de către
reclamantă.
T R I B U N A L U L ,
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj la data de_, sub nr._ și precizată la data de_, reclamanta SC E. F. SA a solicitat, în contradictoriu cu C. Local al M. Z., suspendarea executării HCL nr. 231/_, prin care a fost aprobată dezlipirea apartamentului din Municipiul Z., Bd. Mihai Viteazul, bl. IJGCL, sc. C, parter, nr. 27 și vânzarea acestuia prin licitație publică cu strigare.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că HCL nr. 231/_ a fost luată cu neobservarea dispozițiilor legale imperative aplicabile,motiv pentru care SC E.
F. SA a formulat plângere prealabilă, solicitând revocarea în parte a actului administrativ ce face obiectul prezentei cereri. În esență, HCL nr. 231/_ a fost
criticată sub aspectul legalității, deoarece, raportat la prevederile art. 44 al. 1 și art. 54 al. 1 și 4 din Legea nr. 215/2001, compartimentul de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului avea obligația să întocmească un raport de specialitate care să conțină date cu privire la vânzător,titlul juridic în baza căruia este deținut bunul care face obiectul vânzării, motivele care justifică vânzarea, precizarea tipului de licitație prin care se va face vânzarea.
Din analiza acestor elemente, susține reclamanta, se poate observa, fără a intra pe fondul problemei că, vânzarea apartamentului nr. 27, identificat în CF col nr. 5349, cadastral nr. 51642-C1-U9, proprietatea privată a Statului Roman, este guvernată de prevederile Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări servicii, aflate în administrarea consiliilor locale, și nu de prevederile Legii nr. 215/2001 a administrației publice, lege cu caracter general.
Ori, este de principiu cunoscut că legea generală se aplică în orice materie și în toate cazurile, mai puțin în acelea în care legiuitorul stabilește un regim special și derogatoriu, instituind reglementări speciale.
Astfel cum a arătat, reclamanta a procedat la sesizarea autorității publice în temeiul prevederilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, solicitând revocarea parțială a HCL nr. 231/2012, în sensul modificării și completării acesteia în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv Legea nr. 550/2002 și anularea tuturor actelor subsecvente acesteia.
Referitor la îndeplinirea condiției ca suspendarea executării actului să se întemeieze pe necesitatea prevenirii unei pagube iminente, s-a subliniat faptul că, în prezent, S. E. F. S. desfășoară în prezent activități de prestări servicii în imobilul ce face obiectul Hotărârii C. ui Local Z. .
Mai mult, s-a învederat instanței faptul că suspendarea executării Hotărârii nr. 213/_ a C. ui Local al M. Z. nu prejudiciază nici o parte implicată în procesul de vânzare a imobilului ce face obiectul hotărârii, deoarece apartamentul a făcut obiectul unor contracte succesive de închiriere încheiate între reclamantă și Primăria M. Z. .
Spațiul situat în Municipiul Z., Bd-ul Mihai Viteazul, nr. 21, bl. IJGCL sc. C, ap. 27, identificat în CF col nr. 5349, cadastral nr. 51642-C1-U9, proprietatea privată a Statului Român, în administrarea C. ui Local al M. Z. a făcut, începând cu anul 1996 și până în prezent obiectul unor contracte succesive de închiriere încheiate între Municipiul Z. și reclamantă.
Destinația imobilului este aceea de activități de prestări servicii, Oficiu Comercial - Casierie și Relații cu publicul - S. E. F. S. .
S-a menționat faptul că Oficiul Comercial - Casierie și Relații cu publicul gestionează 38.593 contracte cu consumatorii casnici și 2.936 contracte cu micii consumatori.
La ghișeele casieriei se încasează lunar aproximativ 24.000 facturi de energie electrică și aproximativ 100 de facturi de deconectare/reconectare și se acorda consiliere de specialitate clienților.
În aceste condiții, pagubele iminente constau în:
restrângerea spațiului destinat relațiilor cu clienții;
disconfortul produs consumatorilor din municipiul Z. și pierderea clientelei;
reducerea numărului de ghișee cu publicul;
reducerea personalului de specialitate;
reducerea gradului de încasare a facturilor de energie electrică:
diminuarea posibilității de a acorda asistență și consiliere de specialitate clienților.
Din împrejurările cauzei rezultă o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate a HCL nr. 231/2012 și a actelor subsecvente acesteia, iar pagubele înregistrate de reclamantă sunt iminente și cu efecte ireversibile asupra activității comerciale desfășurate.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 554/2004, Legea nr.
550/2002, Codul de procedură civilă.
În probațiune, au fost depuse la dosar înscrisuri ( f.44-80).
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând,în fapt,că prin HCL nr. 231 din 19 noiembrie 2012 privind aprobarea dezlipirii unui apartament și vânzarea prin licitație publică cu strigare a construcției
- Apartament nr. 27 în suprafață utilă de 57,74 mp, situate în Municipiul Z., b- dul Mihai Viteazul, nr. 21, bl. IJGCL, sc. C, parter, compus din hol și birou, identificat sub cadastral nr. 51642-C1-U9, s-a aprobat dezlipirea și vânzarea prin licitație publică cu strigare a apartamentului nr. 27 în suprafață utilă de 57,74 mp, situate în Municipiul Z., b-dul Mihai Viteazul, nr. 21, bl. IJGCL, sc. C, parter, compus din hol și birou, identificat sub cadastral nr. 51642-C1-U9 .
Acțiunea petentei este întemeiată pe dispozițiile art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004.
Ori, în speța de față nu poate fi vorba de un caz bine justificat și nici de o pagubă iminentă, atâta timp cât, în momentul de față există nenumărate posibilități de plată a facturilor la energie electrică (bancă, card, locații paypoint,etc.), societatea petentă având și posibilitatea să își achiziționeze altă locație ori chiar să închirieze o locație unde să își desfășoare activitatea de încasare a facturilor și de gestionare a contractelor.
Prin urmare, motivele indicate de către reclamantă nu pot constitui argumente suficiente pentru a proba aparența de nelegalitate a actului administrativ, rezultând că motivele invocate de reclamantă nu au caracterul unor indicii care să răstoarne prezumția de legalitate a actului administrativ, astfel încât să se impună suspendarea acestuia.
În ce privește condiția privind iminența producerii unei pagube, pârâtul consideră că nu s-a făcut dovada producerii unei pagube materiale greu sau imposibil de înlăturat, întrucât simplele susțineri ale reclamantei nu sunt de natură a înlocui probele necesare cu privire la perturbarea gravă a activității societății, astfel încât să fie amenințată funcționarea acesteia.
Totodată, pârâtul a menționat că petenta a participat la licitația organizată de
C. Local Z. și, la momentul respectiv, hotărârea consiliului local era legală și emisă în condițiile legii, dar pentru faptul că apartamentul în speță nu s-a adjudecat în favoarea petentei, aceasta încearcă la momentul de față tergiversarea sub orice formă a perfectării contractului de vânzare-cumpărare .
Referitor la afirmațiile petentei, cum că aparatul de specialitate al primarului avea obligația să întocmească rapoarte de specialitate,s-a menționat că acestea au fost întocmite și au fost depuse în probațiune.
Cu privire la aplicabilitatea Legii nr. 550/2002, s-a menționat că în_ ,
C. Local al M. Z. a aprobat lista cuprinzând spațiile comerciale sau de prestări servicii care urmează a fi vândute potrivit dispozițiilor Legii 550/2002 iar spațiul comercial din b-dul Mihai Viteazul, nr. 21, bl. IJGCL, sc. C., parter, nu se află cuprins pe această listă. Conform prevederilor art . 17 din Legea 550/2002 alin.1: în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele prevăzute la art. k) (articol la care petenta consideră că se încadrează) vor depune o solicitare scrisă de cumpărare la sediul vânzătorului, iar alin. 2 din același articol prevede: După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), spațiile comerciale pentru care nu s-a depus solicitarea de cumpărare se vor vinde prin licitație publică cu strigare, în condițiile prezentei legi.
Mai mult, Legea 550/2002, lege invocată de petentă, prevede în mod expres la art. 4 lit. b: cumpărător - orice persoană fizică sau juridică, română ori străină, care are calitatea de comerciant sau prestator de servicii, potrivit legii. Cumpărător nu poate fi o persoană juridică română de drept public sau o societate comercială la care statul român ori o unitate administrativ-teritorială este acționar majoritar;
În consecință, S.C E. F. S.A nu putea avea calitatea de cumpărător potrivit dispozițiilor Legii 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local.
S-a mai precizat faptul că în caietul de sarcini aprobat prin HCL 231/2012 se menționează, la capitolul III punctul 3.4, faptul că " în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la data adjudecării,, se va încheia contractul în formă autentică și se va proceda la notarea dreptului de proprietate în favoarea cumpărătorului iar cheltuielile ocazionale vor fi suportate de către cumpărător.", drept urmare Statul Român, prin Municipiul Z., a încheiat contractul de vânzare cumpărare cu domnul Neag Mihai, a apartamentului nr. 27 în suprafață utilă de 57,74 mp, situat în Municipiul Z., b-dul Mihai Viteazu nr. 21, bl. IJGCL, sc. C, parter, compus din hol și birou, identificat sub cadastral nr. 51642-C1-U9, dreptul de proprietate fiind transmis la această dată în favoarea domnului Neag Mihai .
Totodată, petenta, în cererea de suspendare a executării, invocă anumite articole inexistente în legea contenciosului administrativ ( Legea 554/2004) și anume: art. 44 alin. 1 și art. 54 alin. 1 și alin. 4.
În drept, au fost invocate HCL nr. 231/_, Legea nr. 215/2001, Legea nr.
554/2004, Legea nr. 550/2002.
În probațiune, au fost depuse la dosar înscrisuri ( f.14-36).
Cu privire la cererea de suspendare a executării HCL Z. nr. 231/_, în urma examinării lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Acțiunea reclamantei în prezenta cauză, se întemeiază pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, întrucât prin cererea adresată instanței nu s-a solicitat și anularea actului atacat.
Potrivit prevederilor art. 14 al.1 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nici o formalitate. Din dispozițiile legale citate rezultă că trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, existența cazului bine justificat, prevenirea producerii unei pagube iminente și urgența măsurii suspendării
actului administrativ.
Aceste cerințe prevăzute de lege nu sunt îndeplinite în prezenta cauză, deoarece reclamanta nu a făcut dovad a îndeplinirii procedurii prealabile impusă
de art. 14 din Legea nr. 554/2004, nedepunând la dosar copia contestației adresate
emitentului actului.
În aprecierea condițiilor privind cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube, instanța reține că măsura suspendării s-ar putea justifica prin existența unor împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actelor administrative fiscale atacate, iar prin executarea acestora s-ar crea o perturbare previzibilă gravă a funcționării societății, raportat la faptul că prin executarea HCL nr.231/_ s-ar crea prejudicii societății reclamante.
Conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 modificată, cazurile bine justificate presupun împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Prin urmare, condiția existenței unui caz bine justificat este îndeplinită în situația în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu. Altfel spus, pentru a interveni suspendarea judiciară a executării unui act administrativ trebuie să existe un indiciu temeinic de nelegalitate.
Existența unui caz bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.
Instanța are numai posibilitatea să efectueze o cercetare sumară a aparenței dreptului, întrucât, în cadrul procedurii prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ, nu poate fi prejudecat fondul litigiului.
Potrivit prevederilor art.44 al.1 din Legea nr. 215/2001, invocate de reclamantă în susținerea cereri sale, proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi a ședinței consiliului local nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoțite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care este elaborat in termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, precum și
de raportul comisiei de specialitate a consiliului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 39 alin. (2) si (4)
.
Potrivit prevederilor art.44 al.2 din Legea nr. 215/2001, dacă rapoartele prevăzute la alin. (1) nu sunt întocmite în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, acestea se consideră implicit favorabile.
De asemeni, potrivit prevederilor art.54 din Legea nr. 215/2001
După constituire, consiliul local își organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.
Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.
Comisiile de specialitate își aleg câte un președinte și un secretar.
Comisiile de specialitate analizează și avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate.
Comisiile de specialitate lucrează în plen și iau hotărâri cu votul majorității membrilor lor.
Organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare si funcționare a consiliului local, respectându-se configurația politică rezultată în urma alegerilor locale.
Consiliile locale pot organiza, din proprie inițiativă sau la inițiativa primarului, după caz, comisii speciale de analiză și verificare, pe perioadă determinată. Componența comisiei speciale de analiză și verificare, obiectivele și perioada de desfășurare a activităților acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiei acționează în limitele stabilite prin hotărâre.
Din analiza documentației existente la dosar rezultă că proiectul de hotărâre privind aprobarea dezlipirii unui imobil și vânzarea prin licitație publică cu strigare a imobilului Apartament nr. 27, în suprafață utilă de 54,74 mp,situat în Municipiul
Z., Bd. Mihai Viteazul, nr. 21, bl. IJGCL, sc. C, parter, compus din hol și birou, identificat sub nr. cadastral 51642-C1-U9, au fost însoțite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului (f. 17-21), fiind respectate dispozițiile art. 44 al. 1 și art. 54 al. 1 și 4 din Legea nr. 215/2001.
Potrivit prevederilor art. 16 din Legea nr. 550/2002, invocate de reclamantă, Vânzarea spațiilor comerciale, de prestări de servicii și de producție către comercianții, respectiv prestatorii de servicii persoane fizice sau juridice, care le folosesc în baza unui contract de închiriere, concesiune, locație de gestiune, asociere în participațiune sau leasing, încheiat în condițiile legii și valabil la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face la solicitarea acestora, prin metoda negocierii directe. Nu beneficiază de aceste prevederi persoanele fizice sau juridice care au înregistrat restanțe la plata chiriei cel puțin 6 luni consecutive din momentul încheierii contractului cu vânzătorul, persoanele care nu au respectat prevederile contractului cu vânzătorul (subînchirieri nepermise, divizare în scopul unor asocieri nepermise), precum și persoanele fizice sau juridice care au obligații neachitate față de stat la data vânzării spațiului.
Potrivit prevederilor art. 17 din Legea nr. 550/2002,(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele prevăzute la ar t. 16
vor depune o solicitare scrisă de cumpărare la sediul vânzătorului.
(2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1) spațiile comerciale pentru care nu s-a depus solicitarea de cumpărare se vor vinde prin licitație publică cu strigare, în condițiile prezentei legi.
La dosar nu există dovada faptului că s-a solicitat, în acord cu dispozițiile art. 17 din Legea nr. 550/2002, de către reclamantă, în calitate de chiriaș al imobilului, solicitarea scrisă de cumpărare a spațiului existent în Municipiul Z., Bd. Mihai Viteazu, nr. 21, bl. IJGCL, sc. C, parter.
Se constată că motivele de nelegalitate ale actului administrativ atacat invocate de reclamantă nu confirmă existența unor împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actelor administrative fiscale atacate. Pe de altă parte,instanța nu a avut nici posibilitatea de a analiza solicitarea adresată pârâtului, în cadrul procedurii prealabile prev. de art. 7 din Legea nr. 554/2004, prin care s-a solicitat anularea parțială a HCL nr.231/_ .
Prin urmare, raportat la motivele invocate în acțiunea formulată, cererea reclamantei privind suspendarea executării HCL nr.231/_ apare ca neîntemeiată.
Cât privește condiție pagubei iminente, instanța apreciază că reclamanta a adus argumente pertinente în susținerea cererii de suspendare a executării HCL nr.231/_, însă nefiind întrunite condițiile dovedirii sesizării prealabile a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare și existența cazului bine justificat, instanța va respinge cererea formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de SC E. F. SA,cu sediul în B., Șos. Ș. cel M. nr.1A, sectorul 1, în contradictoriu cu C. Local al M. Z., cu sediul în Z., Piața I. M. nr.3, jud. Sălaj, cerere privind suspendarea executării HCL nr.231/_ .
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din_, la sediul Tribunalului Sălaj. Președinte Grefier
Ț. D. B. S. I.
Red. Ț.D.B./ _
Dact. S.I../_
Ex.4/com.2 ex./
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
