Sentința civilă nr. 7468/2013. Suspendare executare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7468
Ședința publică din 23 Decembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. G. - judecător
G. ier: A. O.
Pe rol fiind judecarea acțiunii, având ca obiect suspendare executare act administrativ, formulată de reclamanta SC P. -A. SA cu sediul în B. M., str. P-ța Izvoarelor nr. 1, județul M., J_, CUI RO-10214710 în contradictoriu cu pârâtul C. LOCAL AL M. B. M. cu sediul în B.
, str. Gheorghe Ș., nr. 37, județul M. .
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din_, concluziile și susținerile reprezentanților fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta, pronunțarea soluției s-a amânat la data de azi când, în urma deliberării s-a pronunțat hotărârea de mai jos:
T.
Constată că prin cererea înregistrată la data de_, sub nr. dosar _
, reclamanta S.C. P. -A. S.A.,
cu sediul în B. M., str. P-ța Izvoarelor nr.l, jud. M., J_, CUI RO-10214710, reprezentată de ec. M. Constantin, în calitate de Președinte al consiliului de administrație, prin av. Hojda Ion, cu sediul profesional în B. M., bld. Republicii nr.2, jud. M., cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat Hojda Ion, B. M., bld. Republicii nr.2, jud. M. ,a solicitat în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, în contradictoriu cu pârâtul C. LOCAL AL M. B. M.
, având biroul permanent în B. M., str. Gheorghe Ș. nr. 37 etaj II, camera 20, jud. M., suspendarea executării Hotărârii C. ui Local nr. 290/07 august 2013 și a Hotărârii C. ui Local nr. 292/07 august 2013, până la pronunțarea instanței de fond asupra anulării celor două acte atacate.
În motivarea cererii s-a arătat că la data de_ s-a introdus la Tribunalul Maramureș acțiune în contencios, solicitând anularea celor două hotărâri ale consiliului local, dosar înregistrat sub nr._ .
Prin plângerea prealabilă a fost solicitat consiliului revocarea celor două hotărâri și încheierea contractului de concesiune. În ședința din_ C. a respins plângerea în tot, fără a fi comunicată hotărârea.
Se învederează următorea stare de fapt, temeiul acțiunii și motivele de nelegalitate a celor două hotărâri ale consiliului:
înființarea societății și statutul acesteia de societate privatizată.
S.C. P. -A. S.A. este o societate comercială înființată în anul 1991 în temeiul Deciziei Prefectului Județului M. nr. 284/ 17 mai 1991.Aceasta s-a înființat la data de 01 iunie 1991 ca societate pe acțiuni prin transformarea "Administrației pieții B. M. ", care s-a desființat pe aceeași dată (art.l. din Decizia nr. 284/_ ). Activele societății au fost dobândite de la fosta Administrație a pieții B. M. în temeiul art. 5 din Decizia nr. 284/_ emisă de Prefectura Maramureș, act administrativ individual. Actul administrativ constă într-o manifestare de voință unilaterală și formală a administrației făcută cu scopul de a produce efecte juridice. A fost încheiat Protocol de predare-primire activ și pasiv la 01 iunie 1991. Protocolul de predare-primire activ și pasiv, încheiat la 01 iunie 1991, face dovada transmiterii posesiei asupra activului, (inclusiv imobilele și construcțiile speciale, de orice fel) a cărui drept de proprietate a fost transmis prin art. 5 din Decizia nr. 284/_ .
Înființarea societății comerciale a fost cenzurată pe cale judecătorească, fiind pronunțate următoarele hotărâri judecătorești:
Sentința civilă nr. 93/_ a T. ui M. ,
Decizia civilă nr. 40/_ a Curții de Apel C., prin care schimbă în întregime Sentința civilă nr.93/_ a T. ui M. ,
Decizia Curții Supreme de Justiție nr. 401/_, decizie care menține Decizia civilă nr. 40/_ a Curții de Apel C. .
Urmare pronunțării Deciziei civile nr. 40/_ a Curții de Apel C., prin art.l din H.C.L. nr. 212/1997, C. ui local a hotărât că, începând cu _
, societatea reclamantă să funcționeze ca societate comercială pe acțiuni de sine stătătoare, așa cum a fost înființată prin Decizia Prefecturii M. nr. 284/_
. În executarea H.C.L. nr. 212/1997, la_, s-a încheiat un nou protocol de predare-primire activ și pasiv, pe baza balanțelor de verificare și a conturilor analitice anexate protocolului, între R.A.P.S. URBIS R.A. și S.C. P. -A. S.A. Se arată că înscrisurile evocate mai sus sunt opozabile autorității locale, de la emitere ori semnare.
Pentru unele construcții, dreptul de proprietate al reclamantei a fost înscris în C.F. cu nr. 24060 B. M., pentru opozabilitate față de terți, iar pentru altele, există autorizație de construire și proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor, acte emise de Municipiul B. M. .
La înființare, acționarul unic al societății a fost Statul Român. Capitalul social deținut la societate de către Statul Român prin Ministerul Finanțelor, a fost transmis Fondului Proprietății de Stat, în două etape: în prima etapă s-a transmis 30% din capitalul social iar în a doua, 70% din acesta. Ulterior, societatea comercială a fost supusă privatizării . La data de_ Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana a vândut toate acțiunile deținute la S.C. P.
-A. S.A. B. M., în baza Contractului de vânzare cumpărare de acțiuni nr. N-12/_ .
Folosirea terenurilor aferente celor două piețe agroalimentare.
Reclamanta a folosit, de la înființare (01 iunie 1991), mai multe suprafețe de teren aparținând domeniului public al unității administrativ-teritoriale, pe care erau amenajate "piețe", de către fosta Administrație a pieții B. M. . Printre terenurile pe care le folosește societatea de la înființare, și pe care a amenajat "piețe", se regăsește și terenul în suprafață de 10157 mp, identificat prin CF nr.24060 B. M., situat în Mun. B. M., str. M. Eminescu (P-țâ Izvoare) și cel în suprafață de 1039 mp, identificat prin CF nr.24057 B. M., situat în Mun. B. M., str. Al. Odobescu (P-ța A. ina),
folosință exercitată în limitele împrejmuirii acestuia, împrejmuire existentă de la înființarea societății.
Terenurile folosite de societatea noastră, cerute de desfășurarea normală a activității potrivit obiectului său de activitate, au făcut obiectul contractului de închiriere nr. 426/_, contract ajuns la termen la data de_ .
După ajungerea contractului de închiriere nr. 426/_ la termen, societatea a început demersurile de concesiune a suprafețelor de teren amenajate ca piețe agroalimentare.
În acest sens, C. Local al M. B. M. a hotărât, prin H.C.L. nr. 364/2006, aprobarea concesionării terenurilor -piețe-, care fac parte din domeniul public, respectiv suprafața de 10.157 m.p.-P. Izvoare, suprafața de 335 m.p.-P. Bilașcu și suprafața de 1.039 m.p.-P. A. ina, pe o perioadă de 10 ani.
În perioada 2006-2012, C. local numește mai multe comisii de negociere a contractului de concesiune.
Negocierile pentru încheierea contractului de concesiune.
Negocierile pentru încheierea contractului de concesiune s-au încheiat la_, dovadă fiind Procesul verbal nr.30.923/_ încheiat de comisia de negociere numită prin H.C.L. nr. 217/2012. În urma finalizării negocierilor a fost adoptată H.C.L. nr. 442/_, având două anexe. La_ are loc o ultimă negociere a condițiilor contractului de concesiune: "dl Primar C. Cherecheș arată că întâlnirea are ca scop discutarea punct cu punct a contractului de concesiune" (proces verbal nr.3970/_, pag.2).
Ședința ordinară a C. ui Local B. M. din 31 ianuarie 2013.
După finalizarea negocierilor {proces verbal nr.3970/_ ) a fost întocmit borderoul proiectelor de hotărâri al ședinței ordinare a C. ui Local
M. din 31 ianuarie 2013.
La pct. 23 și pct. 24 din borderoul ședinței figurează și proiect de hotărâre,
de aprobare a concesionării terenurilor aferente piețelor agroalimentare Izvoare și A. ina în favoarea S.C. P. -A. S.A., în condițiile
negociate de către Comisia numită prin H.C.L. nr. 217/2012, conform proceselor verbale de negociere, anexă 1,2,3,4, și
de aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a Pieței Izvoare și P. A. ina.
Din procesul verbal al ședinței ordinare a C. ui Local B. M. din 31 ianuarie 2013 rezultă că ordinea de zi a fost aprobată în unanimitatea celor 20 de consilieri prezenți. În momentul discutării proiectului de hotărâre nr. 23 și nr.24, Primarul a retras de pe ordinea de zi a ședinței cele două proiecte, cu precizarea că începând cu săptămâna viitoare să continue negocierile.
După acest moment, reprezentații societății nu au mai fost convocați la negocieri, ca până în luna februarie 2013 să se finalizeze cele două proiecte de hotărâri: concesiune și regulamentul de organizare și funcționare, așa cum a susținut primarul în ședință.
5. H.C.L. nr. 183/_ .
La 29 mai 2013 se adoptă H.C.L. nr. 183/2013 prin care se hotărăște întocmirea documentației în vederea atribuirii Contractului de delegare a gestiunii serviciilor serviciilor de modernizare, întreținere, administrare și exploatare a piețelor agroalimentare "Izvoarele" și "A. ina", contract care urma a fi încheiat cu societatea noastră.
Împotriva H.C.L. nr. 183/2013 a formulat plângere prealabilă, prevăzută de art.7 din Legea nr. 554/2004, prin care a invocat nelegalitatea delegării gestiunii serviciilor în bunurile proprietate privată a societății, activitatea de exploatare a piețelor constituind-o tocmai activitatea desfășurată de societatea noastră de la înființare, neîntrerupt. A arătat consiliului că, prin H.C.L. nr. 183/2013, se încalcă dreptul de proprietate al reclamantei, garantat prin art. 44 alin. (2) din Constituția României, potrivit căruia "Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular".
Comisia numită prin H.C.L. nr. 217/2012 are de negociat concesiunea aprobată prin H.C.L. nr. 364/2006 și nu întocmirea de documentații și negocierea de clauze ale contractului de delegare a gestiunii serviciilor de modernizare, întreținere, administrare și exploatare a piețelor agroalimentare "Izvoarele" și "A. ina".
Modernizarea, întreținerea și administrarea clădirilor (halele) și construcțiilor speciale (platforme betonate/asfaltate, împrejmuiri, rețele apă și canalizare, rețea de iluminat, etc.) este atributul proprietarului (societatea comercială și nu autoritatea locală).
În aceste condiții, Concedentul C. Local al M. B. M. are de adoptat o hotărâre prin care să hotărască concesionarea acestor terenuri, în temeiul disp. art. 32A1 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 88/1997 și a art. 130 din
H.G. nr. 577/2002 și în condițiile art. 132, art. 135 lit.c) și art. 136 din norme, și nu delegarea gestiunii serviciilor de modernizare, întreținere, administrare și exploatare a piețelor agroalimentare "Izvoarele" și "A. ina".
Cum societatea comercială are în proprietate clădirile (halele) și construcțiile speciale (platforme betonate/asfaltate, împrejmuiri, rețele apă și canalizare, rețea de iluminat, etc), acestea nu pot face obiectul "delegării". Pot face obiectul delegării de gestiune bunurile aflate în proprietatea autorității (ex.
P. amenajată în Centrala termică Bilașcu) și nu cele aflate în proprietatea noastră.
C. local nu putea delega gestiunea bunurilor altuia ! Societății comerciale nu-i sunt incidente disp. O.G. nr. 71/2002. S-a remarcat faptul că în
H.C.L. nr. 183/2013, pe lângă O.G. nr. 71/2002 au fost avute în vedere și prevederile O.U.G. nr. 88/1997 și cele ale H.G. nr. 577/2002 care reglementează concesiunea și nu delegarea !
Urmare acestui demers, consiliul local a adoptat H.C.L. nr. 289/07 august 2013 prin care a fost revocată H.C.L. nr. 183/2013.
Adoptarea hotărârilor atacate.
În ședința în care a fost revocată H.C.L. nr. 183/2013, se adoptă însă alte trei hotărâri vizând (având țintă) cele două piețe:
- H.C.L. nr. 290/07 august 2013 prin care se aprobă -"realizarea serviciilor de administrare și exploatare a piețelor agoalimentare "Izvoarele" și "A. ina", aparținând domeniului public al M. B. M., prin gestiune directă de către Serviciul Public Ambient Urban" și - "darea în administrare la Serviciul Public Ambient Urban a obiectivului P. Agroalimentară "Izvoare" și a obiectivului P. Agroalimentară "A. ina",
- H.C.L. nr. 292/07 august 2013 prin care se hotărăște încetarea efectelor
H.C.L. nr. 364/2006, privind concesionarea terenurilor aferente piețelor ce urmează a fi administrate de S.C. P. -A. S.A., și
- H.C.L. nr. 291/07 august 2013 prin care se hotărăște aprobarea regulamentului de funcționare a Piețelor din Municipiul B. M. administrate de către Serviciul Public Ambient Urban B. M., Izvoare și A. ina.
Alte demersuri ale primarului ori înscrisuri emise de acesta.
La_ reclamanta primește Notificările înregistrate sub nr. 20927 și sub nr. 20929/_ prin care Primarul C. Cherecheș o somează ca până la 20 august 2013 să procedeze la eliberarea terenului proprietate publică a M.
B. M., situat în P. Izvoarelor nr. 1 și în str. Al. Odobescu nr. 1, susținând că îl ocupă în mod abuziv. Ulterior, Primarul C. Cherecheș comunică notificările nr. 20929/ 2013, care nu cuprind data emiterii acestora, având doar mențiunea "expediat la_ ",
Urmare primirii celor două rânduri de notificări, reclamanta a solicitat Primarului sub nr. 21249/_ și sub nr. 23127/_ să indice temeiul de drept al acestora, atât în ce privește temeiul emiterii notificărilor cât și al temeiului conținutului acestora (eliberarea terenului).
S-a solicitat Primarului aceasta văzând disp. art. 68 din Legea nr.
215/2001, potrivit cărora:
(1) în exercitarea atribuțiilor sale primarul emite dispoziții cu caracter
normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la
cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după
caz.
(2) Prevederile art. 48 și ale art. 49 alin. (2) se aplică în mod
corespunzător.
Notificările nu întrunesc condițiile de formă și de fond ale unei dispoziții cu caracter individual, în sensul dispozițiilor art. 68 alin.(l) și (2), art. 48 și ale art. 49 alin. (2) din Legea nr. 215/2001. Notificările nu îndeplinesc condițiile unui act administrativ; ele nu cuprind motivarea eliberării terenurilor și nici temeiul de drept al eliberării. Notificările nu sunt contrasemnate de către secretar. În aceste condiții, cele două notificări nu sunt susceptibile a produce efecte juridice.
Cu privire la "abuzul" invocat în cele două notificări i-a arătat Primarului temeiul de drept în baza căruia societatea comercială folosește cele două suprafețe de teren. S-a arătat faptul că dreptul de folosință al societății comerciale asupra terenurilor aferente piețelor agroalimentare este conferit de lege, în condițiile art. 32A1 alin.(l) și alin. (3) din O.U.G. nr. 88/1997, condiții îndeplinite de societatea reclamantă.
Societatea comercială: deține terenurile, fiind ocupate de construcțiile dobândite de la autoritatea locală (clădiri, mese din beton, platforme betonate și asfaltate, împrejmuiri din piatră și beton, etc), iar acestea sunt necesare pentru desfășurarea activității în conformitate cu obiectul de activitate.
În aceste condiții, terenurile rămân în folosința societății comerciale privatizate, în temeiul art. 32A1 alin. (3) din O.U.G. nr. 88/1997 și se atribuie societății (dispoziție legală imperativă) direct, printr-un contract de concesiune, potrivit disp. art. 130 din H.G. nr. 577/2002.
Se învederează și temeiurile de drept, astfel:
1. Dreptul societății la folosința terenurilor aferente celor două piețe agroalimentare.
Dreptul societății la concesiune.
Dreptul de folosință al societății comerciale asupra terenurilor aferente piețelor agroalimentare este conferit de lege, în condițiile art. 32A1 alin.(l) și alin. (3) din O.U.G. nr. 88/1997, condiții îndeplinite de reclamantă care este o societate privatizată aplicându-i-se dispozițiile speciale în materie.
OUG nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale ART. 32*1
Societățile comerciale care dețin terenuri ce sunt necesare pentru desfășurarea activității in conformitate cu obiectul lor de activitate și al căror regim juridic urmează sa fie clarificat vor continua sa folosească aceste terenuri pana la clarificarea regimului lor juridic.
Societățile comerciale se privatizează fără a include în capitalul social valoarea terenului prevăzut la alin. (1).
După clarificarea regimului juridic terenurile clasificate ca aparținând domeniului public al . statului ori al unităților administrativ-teritoriale, după caz, rămân în folosința societăților comerciale privatizate sau care urmează a fi privatizate, pe baza unei concesiuni acordate de autoritatea competenta, pentru perioada maxima prevăzută de lege. Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, metoda, procedura și documentația necesare pentru acordarea concesiunilor vor fi prevăzute în • normele metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgenta. Terenurile clasificate ca aparținând domeniului privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, după caz, pot fi concesionate în condițiile prevăzute mai sus, î nchiriate sau o f e r i t e s ocietății comercial e spr e a f i cumpărat e .
Rezultă indubitabil că societatea este în drept să folosească cele două terenuri (rămân în folosința societăților comerciale privatizate), aferente celor două piețe, în care desfășoară aceeași activitate de la înființare și până în prezent, neîntrerupt.
Societatea comercială: deține terenurile, fiind ocupate de construcțiile dobândite de la autoritatea locală (clădiri, mese din beton, platforme betonate și asfaltate, împrejmuiri din piatră și beton, etc), iar acestea sunt necesare pentru desfășurarea activității în conformitate cu obiectul de activitate.
În aceste condiții, terenurile rămân în folosința societății comerciale privatizate, în temeiul art. 32A1 alin. (3) din O.U.G. nr. 88/1997.
Potrivit art. 136 alin.(4) din Constituția României, bunurile proprietate publică, în condițiile legii, pot fi concesionate.
În situația de față, "condițiile legii" sunt cele prevăzute de art. 32A1 alin.
(3) din O.U.G. nr. 88/1997 și de cele ale art. 130 din H.G. nr. 577/2002.
2. Obligația C. ui Local al M. B. M. de a încheia contractul de concesiune și nu facultatea.
Comisia numită prin H.C.L. nr. 217/2012 a negociat condițiile contractului, fiind aprobate cu 8 voturi din 10, așa cum rezultă din Procesul verbal nr.30.923/_, pag.7., fiind îndeplinită singura cerință prealabilă încheierii contractului, prevăzută de art. 130 din H.G. nr. 577/2002.
În aceste condiții, C. local trebuie să atribuie direct societății comerciale privatizată, cele două suprafețe de teren, prin contract de concesiune, potrivit disp. art. 130 din H.G. nr. 577/2002.
Art. 130 din H.G. nr. 577/2002:
Terenurile care alcătuiesc domeniul public al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale, potrivit Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica și regimul juridic al acesteia, se atribuie direct, printr-un contract de concesiune, societăților comerciale " privatizate sau care vor fi privatizate, care dețin astfel" de terenuri și dacă acestea sunt strict necesare în vederea realizării obiectului lor de activitate. Concesiunea se face fără întocmirea unui studiu de
oportunitate sau caiet de sarcini și fără nici o forma de publicitate, prin negociere directa între concedent și concesionar.
3. Nelegalitatea hotărârilor atacate.
În aceste condiții, Concedentul C. Local al M. B. M. are de adoptat o hotărâre prin care să hotărască încheierea contractului de concesiune a acestor terenuri, în temeiul disp. art. 32A1 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 88/1997 și a art. 130 din H.G. nr. 577/2002, în condițiile art. 132, art. 135 lit.c) și art. 136 din norme, și nu:
-"realizarea serviciilor de administrare și exploatare a piețelor agoalimentare "Izvoarele" și "A. ina", aparținând domeniului public al M.
B. M., prin gestiune directă de către Serviciul Public Ambient Urban" și
-"darea în administrare la Serviciul Public Ambient Urban a obiectivului
P. Agroalimentară "Izvoare" și a obiectivului P. Agroalimentară "A. ina", "obiective" ce aparțin S.C. P. A. S.A. (societatea comercială are un
drept de proprietate privată asupra activelor și un drept de folosință asupra terenului).
Prevederile art. 32A1 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 88/1997 au făcut obiectul excepției de neconstinaționalitate, excepția fiind respinsă prin Decizia
nr. 566/2004.
Societatea comercială are in proprietate imobilele (clădirile) și construcțiile speciale (platforme betonate/asfaltate, împrejmuiri, rețele apă și canalizare, rețea de iluminat,etc), drept dobândit prin Decizia Prefecturii M. nr. 284 din_, act administrativ individual neatacat în justiție, care produce efecte juridice. Imobilele reclamantei nu pot face obiectul "realizării serviciilor de administrare și exploatare și dării în administrare" de către Serviciul Public Ambient Urban. Pot face obiectul administrării bunurile aflate în proprietatea consiliului (ex. P. amenajată în Centrala termică Bilașcu) și nu cele aflate în proprietatea privată a societății comerciale.
Este ilegală hotărârea privind "realizarea serviciilor de administrare și exploatare și darea în administrare" către Serviciul Public Ambient Urban, a imobilelor proprietatea societății noastre, proprietate dobândită în procesul de privatizare și protejată de lege !
Prin Hotărârea C. ui Local nr. 290/07 august 2013 se încalcă dreptul de proprietate al societății, garantat prin art. 44 alin. (2) din Constituția României, potrivit căruia " Proprietatea privată este garantată ș i ocrotită în mod egal de lege, indiferent de t i tular". Se încalcă dreptul societății șă desfășoare singura activitate comercială, avută de la înființare și continuată după privatizare neîntrerupt până azi, cauzând astfel societății prejudicii grave.
Demersul reclamantei vizează apărarea dreptului de proprietate privată și dreptul de realizare/exercitare a obiectului de activitate al societății.
Prin cele două hotărâri se concretizează încercările și manevrele primarului de etatizare a bunurilor societății, demersuri prin care sunt:
încălcate cele mai elementare dispoziții legale care apără proprietatea particularului (Constituția României)
încălcate drepturile societății prevăzute de legi speciale (art. 32Al alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 88/1997 și art. 130 din H.G. nr. 577/2002),
încălcate, atât drepturile societății cât și cele a acționarilor acesteia.
Hotărârile C. ui Local nr. 290 și nr. 292/07 august 2013 sunt date în contra disp. art. 130 din H.G. nr. 577/2002, prin care consiliul local este obligat să atribuie direct terenurile, printr-un contract de concesiune, societății comerciale privatizate, care deține astfel de terenuri și acestea sunt strict necesare în vederea realizării obiectului de activitate.
Prin Hotărârea nr. 292/07 august 2013, C. Local nu revocă H.C.L. nr. 364/2006 ci hotărârște "încetarea aplicabilității" acesteia; cu alte cuvinte nu se constată nelegalitatea acesteia ci, pur și simplu, consiliul refuză să mai aplice dispozițiile speciale ale O.U.G. nr. 88/1997 și cele ale H.G. nr. 577/2002. Prin plângerea prealabilă a solicitat consiliului revocarea celor două hotărâri și încheierea contractului de concesiune a celor două terenuri. C. a respins plângerea în tot, ceea ce echivalează cu refuzul acestuia de a încheia
contractul.
Toate înscrisurile emise de C. local, Primar, Comisia de negociere ori Secretar atestă dreptul
societății la concesiunea celor două suprafețe de teren în temeiul O.U.G. nr. 88/1997 și cele ale H.G. nr. 577/2002.
Prin aceste înscrisuri, autoritatea locală recunoaște dreptul societății la folosința terenului și la concesiunea acestuia, însă nu-1 respectă și nu-1 aplică, eludând dispozițiile legale speciale care prevăd aceste drepturi în beneficiul reclamantei.
Având în vedere faptul că, la data acțiunii, Secretarul M. B. M. nu a comunicat societății actele care au stat la baza adoptării hotărârilor atacate, invocă nelegalitatea acestora și din perspectiva disp. art.44 raportat la cele ale art. 39 alin. (3) și (4). din Legea nr." 215/2001. Cele două hotărâri au fost adoptate cu încălcarea art. 39 alin. (3) și (4) din Legea nr. 215/2001, respectiv:
convocarea nu a fost făcută în scris cu cel puțin 3 zile înainte de ședința extraordinară;
nu suntem în caz de maximă urgență, pentru a justifica convocarea de îndată a consiliului,
ordinea de zi nu a fost adusă la cunoștința locuitorilor municipiului prin mass-media sau prin orice mijloc de publicitate.
Va critica raportul comisiilor de specialitate (dacă sunt, pentru că n-au fost reținute în procesul verbal de ședință) și avizul secretarului după comunicarea acestora la dosarul cauzei.
Aceste două hotărâri, discreționar votate în C. Local, reprezintă un abuz de putere a administrației locale. Anularea actelor emise de autoritățile
publice poate fi realizată urmare a încălcării a unor dispoziții legale, așa cum am dovedit mai sus, cererea societății privind un drept recunoscut de lege. Scopul emiterii actului administrativ este executarea sau organizarea executării legii și nu abuzul de putere a consiliului ori primarului, care acționează în regim de putere publică.
"în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie" (art. 1 alin. (5) din Constituția României).
"Nimeni nu este mai presus de lege" (art.16 alin. (2) din Constituția României).
Sub aspectul admisibilității acțiunii în contencios, se arată că potrivit art.l alin.(l) din Legea nr. 554/2004,"Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim- și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, .cât și public. ", ori reclamanta, este o persoană titulară a unui drept și a unui interes legitim privat, vătămată de autoritatea publică prin cele două acte administrative.
Dreptul, interesul legitim precum și vătămarea produsă prin cele două acte administrative au fost arătate în cuprinsul acțiunii.
Se mai arată că primarul a recurs la acțiuni abuzive, în condițiile în care, în ziua de sâmbătă 26 octombrie 2013, ora 1500dispune verbal fără să prezinte un înscris în acest sens (fiind personal în cele două piețe) ocuparea bunurilor societății (mese din beton, încorporate în sol) de către lucrători ai Serviciului Public Ambient Urban ori ridicarea altor bunuri (mese din tablă, fixate în beton). Toate aceste bunuri sunt proprietatea societății comerciale. Acțiunea abuzivă a primarului este făcută în spatele și sub masca "regimului de putere
publică". Or, Hotărârea C. ui Local nr. 290/07 august 2013 nu aprobă:preluarea bunurilor societății de către consiliul local/autoritatea locală, evacuarea societății, interzicerea activității societății în piețe. Hotărârea C. ui Local nr. 290/07 august 2013 nu constituie "titlu executoriu" pentru evacuarea societății din propriile bunuri. Primarul nu este organ de executare în materie de evacuare.
Sub aspectul condițiilor de admisibilitate, prevăzute de art. 14 alin. ( 1 ) din Legea nr. 554/2004 se arată următoarele.
-Paguba iminentă.Reclamanta desfășoară o singură activitate comercială, cea specifică unei piețe agroalimentare.
Activitatea de piață este desfășurată în B. M., P. Izvoarelor nr. 1 (P. Izvoare) și în str. Al. Odobescu nr. 1 (P. A. ina). Executarea celor două
hotărâri ale consiliului, are drept consecință încetarea activității reclamantei. Aceste consecințe se produc de la data_, ora 1500, dată la care Primarul
M. a dispus verbal, fără să prezinte un înscris în acest sens, (fiind personal în cele două piețe) ocuparea bunurilor societății (mese din beton, încorporate în sol) de către lucrători ai Serviciului Public Ambient Urban și ridicarea altor bunuri (mese din tablă, fixate în beton). De la această dată reclamanta este oprită de la exercitarea singurei activități care se poate desfășura în piață și lipsită total de veniturile periodice, prejudiciu consumat, în condițiile în care, din aceste venituri iși asigură întreținerea mai multe familii (societatea are 24 angajați).
Paguba iminentă, așa cum este definită de art.2 alin.(l) lit.s) din Legea contenciosului administrativ presupune existența în cuprinsul actului vizat a unor dispoziții care, prin aducerea la îndeplinire, i-ar produce reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului (I.C.C.J., Sentință conte.administrativ și fiscal, Dec.nr3316/2007)
- Cazul bine justificat. Împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ atacat.
Prin acțiunea de fond se invocă nulitatea absolută a H.C.L.nr. 290 și nr.
292/_ .
Prin cele două hotărâri se încalcă dreptul de proprietate al societății asupra patrimoniului acesteia, imobilele (clădirile) și construcțiile speciale (platforme betonate/asfaltate, împrejmuiri, rețele apă și canalizare, rețea de iluminat,etc.) și dreptul societății să desfășoare singura activitate comercială, avută de la înființare și continuată după privatizare neîntrerupt până azi, cauzând astfel societății prejudicii grave. Demersul reclamantei vizează apărarea dreptului de proprietate privată și dreptul de realizare/exercitare a obiectului de activitate al societății. Prin cele două hotărâri se concretizează încercările și manevrele primarului de etatizare a bunurilor societății, demersuri prin care sunt: încălcate cele mai elementare dispoziții legale care
apără proprietatea particularului (Constituția României); încălcate drepturile societății prevăzute de legi speciale (art. 32A1 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 88/1997 și art. 130 din H.G. nr. 577/2002),încălcate, atât drepturile societății cât și cele a acționarilor acesteia.
Pârâtul refuză să mai aplice dispozițiile speciale ale O.U.G. nr. 88/ 1997 și cele ale H.G. nr. 577/2002, adoptând cele două acte în frauda legii. Prin acțiunea pârâtului este oprită activitatea societății și perturbată activitatea de piață, societatea oferind servicii populației.
În aceste împrejurări, apreciem că se impune adoptarea acestei măsuri conservatorii, menite să asigure realizarea efectivă a dreptului subiectiv dedus judecății în cea din urmă procedură judiciară.
Măsura solicitată de către reclamantă este menită să-i conserve dreptul de a-și realiza, cu concursul organului jurisdicțional, dreptul subiectiv ce i-a
fost încălcat de către pârât și să-i limiteze prejudiciile ce ar rezulta din executarea hotărârilor atacate.
Având în vedere aceste împrejurări, apreciază că în cauza sunt îndeplinite condițiile referitoare la existența cazului bine justificat si a iminenței producerii unei pagube prin executarea actelor administrative atacate.
Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 121/ 1996 "... nu pot trece fără plată în proprietatea publică a statului a unor imobile intrate legal, pe calea privatizării, în proprietatea exclusivă a unor persoane juridice de drept privat".
Solicită verificarea împrejurărilor legate de fapt și de drept care prin natura lor creează o îndoială serioasă referitoare la legalitatea celor două acte administrative.
Au fost anexate cererii: Decizia nr. 284/_ emisă de Prefectura Maramureș Protocolul de predare-primire activ și pasiv, din 01 iunie 1991, Sentința civilă nr. 93/_ a T. ui M., Decizia civilă nr. 40/_ a Curții de Apel C., Decizia Curții Supreme de Justiție nr. 401/_, H.C.L. nr. 212/1997, protocol predare-primire activ și pasiv nr. 2747/1998, CF nr. 1. B.
M., provenit din conversia de pe hârtie a CF nr.24060 B. M., Protocoale de transmitere a capitalului social de la Statul Román la F.P.S., Contract de vânzare cumpărare acțiuni nr. 12/ 1999, H.C.L. nr. 364/2006, Adresă Primar nr._ 7/_, H.C.L. nr. 442/2012, Proiect de tranzacție, Borderoul proiectelor de hotărâri al ședinței ordinare a C. ui Local B. M. din 31 ianuarie 2013, Procesul verbal al ședinței ordinare a C. ui Local B. M. din 31 ianuarie 2013 Adresa Secretarului M. B. M. nr. 28977/_ ,
,H.C.L. nr. 183/2013, Borderoul proiectelor de hotărâri al ședinței extraordinare a C. ui Local B. M. din 07 august 2013, H.C.L. nr. 289/07 august 2013, H.C.L. nr. 290/07 august 2013, H.C.L. nr. 292/07 august 2013, Notificările Primarului înregistrate sub nr. 20927 și sub nr. 20929/_, Răspunsul societății adresat Primarului sub nr. 21249/_, Plângerea prealabilă înregistrată sub nr. 21244/_, Răspuns la plângerea prealabilă înregistrată sub nr. 21244/_, Cerere comunicare înscrisuri nr. 24495/_
, Răspuns nr. 24495/_ .
În drept s-au invocat: art.14 din Legea nr. 554/2004, art. 32A1 alin. (1) și
(3) din O.U.G. nr. 88/1997, art. 130, art. 132, art. 135 lit.c), art. 136 din.H.G. nr. 577/2002, art.44 raportat la cele"ale art. 39 alin. (3) și (4) din Legea nr. 215/2001. art. 1, art. 44 alin.(2), art. 136 alin.(4) din Constituția României, art. 148-151, art. 192-194 și urm., art. 249, art.254-255, art.258, art. 265 și urm., art. 292-293, art.295, art.298, art. 453 Cod procedură civilă;
C. Local al M. B. M. - Autoritate a Administrației Publice Locale, cu sediul în B. M., Str. Gheorghe S., prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii de suspendare.
În motivare se arată că nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.14 alin (l)din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv
existența unui caz bine justificat și necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat.
Astfel, cu privire la condiția cazului bine justificat, Înalta Curte a statuat că pentru constatarea îndeplinirii acestei condiții, instanța nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea de anulare a actului administrativ, ci, trebuie să-și limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt și/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ. In acest sens, poate constitui un caz temeinic jusitifcat: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depășirea competenței, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziții legale declarate neconstituționale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ. Ori, actele autorității administrației publice locale a căror suspendare se cere, au fost emise de către
C. Local al M. B. M. în virtutea competenței oferite de Legea 215/2001 - a administrației publice locale, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (l)C. Local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local De asemenea la alin. ( 2 ) Ut. c) și d) se stipuează:
C. Local exercită următoarele categorii de atribuții:(c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului; d)atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni; ( . . . ) Potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr.554/2004, cazul bine justificat este definit de legiuitor ca fiind constituit din acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt în măsură să producă instanței o îndoială serioasă în privința actului administrativ atacat. In cazul de față nu ne aflăm în situația de a se fi creat o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ atacat. Prin urmare, reclamanta nu probează existența cazului temeinic justificat pentru care solicită suspendarea actelor administrative.
Paguba iminentă constă în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, astfel cum se prevede prin art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004. Reclamanta nu face dovada existenței unei pagube iminente în sensul celor de mai sus, singurele critici fiind mai degrabă îndreptate către fondul cauzei, afirmațiile referitoare la o pagubă iminentă nu sunt probate de înscrisurile anexate cererii.
Pe fondul cauzei se arătă următoarele.
În ceea ce privește starea de fapt evocată de reclamantă: Terenul aferent celor două piețe (Izvoare și A. ina) aparține domeniului public al M. B.
M., fapt dovedit cu CF nr. 24060 B. M., nr. cadastral 10875 și CF. Nr.24057 număr cadastral 10822 B. M., H.C.L. nr. 310/2001 și H.G. 934/2002 privind atestarea domeniului public al M. B. M., in cadrul anexei 2, poz. 235, având destinația de piață agroalimentară. Potrivit extraselor CF, precum și datelor și informațiilor noastre, pe cele două terenuri există o
singură construcție "Aprozar" în suprafață de 194 mp, acest fapt fiind recunoscut și de reclamantă când afirmă "pentru unele construcții, dreptul de proprietate al societății noastre a fost înscris în CF. cu nr. 24060, pentru opozabilitate față de terți..",, cu toate că scopul înscrierii în CF. a dreptului de proprietate nu este numai opozabilitatea față de terți ci, reprezintă și un drept de dispoziție care atestă o înscriere valabilă și relevantă. Construcțiile, asupra cărora petenta susține că are drept de proprietate, nu sunt înscrise în CF și petenta nu prezintă vreo dovadă a dreptului pretins, cu excepția construcției
"Aprozar", în suprafață de 194 mp, amplasată pe terenul cu suprafață totală de 10157 mp, identificat prin CF nr. 24060 B. M., nr. cadastral 10875. În ceea ce privește înființarea SC. P. A. S.A. prin Decizia Prefectului Județului M. nr. 284/17 mai 1991, precizăm că cele două acte administrative, H.C.L nr.290/2013 și H.C.L 292/2013, nu aduc atingere actelor de înființare ale societății și nu fac referire la acest aspect.
Hotărârile atacate reglementează modalitatea de gestiune a serviciilor de interes public și de administrare a domeniului public, în conformitate cu legile speciale care stabilesc cadrul și limitele desfășurării serviciilor publice de administrare a domeniului public, în ceea ce privește hotărârile judecătorești ale T. ui M., ale Curții de Apel C. și ale Curții Supreme de Justiție, acestea privesc actul de înființare al Societății, fără a face trimitere sau a dispune cu privire la desfășurarea serviciilor publice de administrare și exploatare a piețelor.
În ceea ce privește folosirea terenurilor aferente celor două piețe agr o alimentare, se arată că în perioada 2006-2013, S.C. P. A. S.A. a folosit cele două suprafețe de teren fără niciun titlu, fără existența unui contract și fără să achite la bugetul local vreo sumă, însă, în această perioadă au fost numeroase încercări de a negocia și semna un contract de concesionare a terenurilor către societate, pentru a duce la îndeplinire prevederile H.C.L. 364/2006. Această hotărâre nu a produs efecte, nu s-a materializat în sensul încheierii unui contract între cele două părți.
Cu privire la negocierile pentru încheierea unui contract de concesiune se arată că nicăieri în cuprinsul procesului verbal nr. 30923/_ nu se specifică și nu se atestă încheierea negocierilor pentru contractul de concesiune. H.C.L. nr. 442/_ privește condițiile de stingere a litigiilor între S.C. P. A. S.a. și Municipiul B. M. precum și aprobarea încheierii unei tranzacții judiciare între acestea, fără nicio referire la încheierea unui contract de concesiune. Oportunitatea și decizia încheierii unui contract de concesiune sunt competența exclusivă a Consiliui Local, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (5) din Legea 215/2001 - a administrației publice locale, republicată. Documentele întocmite de Comisia numită prin H.C.L. 217/2012 nu au valoarea unor acte administrative, ci reprezintă acte premergătoare încheierii acestora.
Cu privire la Ședința ordinară a C. ui Local B. M. din 31 ianuarie 2013se învederează că ședința ordinară a C. ui Local B. M., din data de
31 ianuarie 2013, a fost convocată de către Primarul M. B. M. în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, ordinea de zi a fost întocmită de către Primarul M. B. M., iar retragerea celor două proiecte de hotărâre, pct. 23 și pct. 24, de pe Borderoul de ședință s-a făcut de către inițiatorul acestora - în speță de către Primar, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. din Legea nr. 215/2001- a administrației publice locale.
H.C.L. 183/_ - a fost adoptată în scopul reglementării exprese (în conformitate cu prevederile OG 71/2002) a modalității de administrare a domeniului public al M. B. M. cu destinația de piețe, motivat de faptul că serviciile de piață sunt atributul și de competența exclusivă a autorității locale care poate dispune, fie delegarea gestiunii către un operator, fie realizarea serviciilor de piață prin gestiune directă. În conformitate cu prevederile O.G. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local -autoritatea locală are competențe exclusive în ceea ce privește înființarea, organizarea, coordonarea și reglementarea serviciilor de administrare a domeniului public și privat (art. 7)., așa cum sunt definite de art. 3 din aceeaiași ordonanță. Prin servicii de administrare a domeniului public și privat se înțelege totalitatea acțiunilor și activităților edilitar-gospodărești prin care se asigură administrarea, gestionarea și exploatarea bunurilor din domeniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale. Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. e) din O.G. nr. 71/2002 construirea, modernizarea, întreținerea, administrarea și exploatarea piețelor agroalimentare, a bazarelor, târgurilor și oboarelor reprezintă un serviciu de administrare a domeniului public destinat satisfacerii unor nevoi ale comunităților locale. înființarea, organizarea, coordonarea și reglementarea serviciilor de administrare a domeniului public și privat constituie dreptul exclusiv al autorităților administrației publice locale, iar monitorizarea și controlul funcționării și gestionării acestora intră în atribuțiile și responsabilitatea exclusivă a acestor autorități.
Autoritatea locală a hotărât ca odată cu concesionarea terenului de către
S.C. P. A. S.A. să transmită prin delegare de gestiune - serviciile de administrare și exploatare a piețelor agroalimentare către respectiva societate, sens în care a adoptat H.C.L. 183/2013. S.C. P. A. S.A. a refuzat în mod expres preluarea serviciilor de administrare și exploatare a acestor piețe, formulând plângere prealabilă împotriva H.C.L. 183/2013, precizând că solicită de la autoritatea locală doar concesionarea terenurilor aferente acestor piețe, fără să accepte preluarea responsabilităților în ceea ce privește exploatarea acestora potrivit destinației, respectiv a serviciilor ce se desfășoară pe aceste terenuri.
H.C.L nr. 183/2013 a fost adoptată tocmai în scopul delegării serviciilor de piață către S.C. P. A. S.A. deoarece, contrar afirmațiilor petentei cum că "activitatea de exploatare a piețelor constituind-o tocmai activitatea desfășurată de societatea noastră", pârâta precizează că potrivit clasificației
activităților economice din România (CAEN) nu este permis societăților comerciale prestarea serviciilor de construire, modernizare, întreținere, administrare și exploatare a piețelor agroalimențare, , acest atribut fiind în competența exclusivă a autorității locale (art. 7 din O.G. 71/2002) care poate decide, în virtutea atribuțiilor oferite de lege, delegarea prestării acestor servicii către un operator.
C. Local nu a hotărât delegarea bunurilor ci, a intenționat să realizeze delegarea serviciilor (în conformitate cu prevederile O.G. 71/2002) ce urmează a se realiza pe terenurile aparținând domeniului public al M. B.
M., fapt dovedit cu Extrasele CF. C. Local, prin HCL nr. 183/2013, nu a aprobat modernizarea și administrarea clădirilor ci a aprobat, în conformitate cu prevederile exprese ale O.G nr. 71/2002, "delegarea gestiunii serviciilor de modernizare, întreținere, administrare și exploatare a piețelor agroalimentare".
Referitor la dreptul de proprietate al petentei asupra construcțiilor, până la această dată, aceasta face dovada dreptului de proprietate doar asupra construcției "APROZAR", în suprafață de 194 mp (din totalul de 10157 mp teren din P. Izvoare), însă se subliniază faptul că autoritatea locală nu a făcut referire la construcții în actele adoptate.
C. Local nu a dispus delegarea gestiunii bunurilor altuia, singurul bun la care face referire Hotărârea C. ui Local este terenul identificat prin CF nr. 24060 B. M., nr. cadastral 10875 și CF. Nr.24057 număr cadastral 10822 B. M. .
Hotărârea C. ui Local nr. 183/2013 a fost revocată prin adoptarea
H.C.L. nr. 289/2013.
În ceea ce privește adoptarea hotărârilor atacate, se arată că, urmare a refuzului nejustificat al S.C. P. A. S.A. de a prelua serviciile de exploatare și administrare a celor două piețe, raportat la prevederile art. 10 din O.G. 71/2002, potrivit cărora autoritatea locală are două opțiuni în ceea ce privește gestionarea acestor servicii respectiv: a) gestiune directă prin structurile proprii sau b) gestiune delegată, C. Local al M. baia M. a hotărât că singura soluție legală de administrare a piețelor este gestiunea directă a serviciilor, prin intermediul S.P.A.U. (Serviciul Public Ambient Urban- serviciu aflat în subordinea C. ui Local al M. B. M. ), adoptând astfel hotărârea nr. 290/2013. Hotărârea atacată, respectiv H.C.L. nr. 290/2013, este o măsură corectă și legală a autorității locale privind realizarea serviciilor de exploatare și administrare a piețelor prin gestiune directă, motivat de refuzul
S.C. P. A. S.A. de a prelua gestiunea serviciilor, prin delegare.
Actele normative în vigoare permit desfășurarea serviciilor de administrare și exploatare a piețelor agroalimentare doar prin una din cele două posibilități: delegarea gestiunii către un operator; gestiune directă, prin serviciile proprii.
Raportat la situația creată prin refuzul S.C. P. A. S.A. de a prelua gestiunea serviciilor, urmată de adoptarea HCL 290/2013, privind gestionarea directă a serviciilor de către autoritatea locală, H.C.L 364/2006 nu mai putea fi
pusă în aplicare, fiind imposibil să se realizeze concesionarea terenului către societatea comercială P. A. SA. iar gestiunea serviciilor care se desfășoară pe și în cadrul acestor piețe să fie exercitată de către autoritatea locală. Potrivit prevederilor art. 13, pct. 6, lit. b din O.G. 71/2002, delegarea gestiunii serviciilor de administrare cuprinde, în subsidiar, și concesionarea bunului care urmează să fie exploatat, iar refuzul delegării gestiunii serviciilor atrage imposibilitatea concesionării terenului. Terenul nu poate fi separat de destinația lui reglementată, și nu poate fi privit distinct de aceasta. în acest context, a fost adoptată H.C.L. 292/2013 privind încetarea aplicabilității acesteia. Practic, privind refuzul Petentei de acceptare a preluării delegării gestiunii serviciilor, aceasta a refuzat autorizarea autorității publice locale cu privire la activitatea desfășurată, astfel că acordarea concesionării terenului fără autorizarea prestării serviciilor era nejustificată și nelegală.
Mai mult, în cadrul acțiunii, petenta invocă exercitarea activităților specifice unei piețe însă nu deține și nu are autorizată prin Codificarea CAEN desfășurarea unor astfel de activități, respectiv prestarea acestor servicii. Potrivit Certificatului constatator emis de O.N.R.C. nr. 5983/_ la secțiunea "Sedii si/sau activități autorizate conform art. 15 din Legea nr. 359/2004" S.C.
P. A. S.A. are dreptul de a desfășura la sediul secundar din Municipiul B.
M., P-ța Izvoare nr. 1, jud. M. următoarele activități (CAEN Rev 0) 7020 respectiv, - închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate ,conform Declarației pe proprie răspundere
nr. 26399 din_ .
Potrivit art. 15 din Legea 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice actualizata, orice solicitant are obligația de a depune la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă tribunal o declarație-tip pe proprie răspundere din care să rezulte că persoana juridică în cauză îndeplinește condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și protecției muncii, pentru activitățile nominal precizate în declarația-tip pe proprie răspundere, atât pentru sediul social, cât și pentru sedii secundare/punctele de lucru.
Potrivit opiniei Oficiului Registrului Comerțului, prin autorizarea funcționării, în sensul Legii nr. 359/2011 se înțelege asumarea de către persoana juridică respectivă a responsabilității privitoare la legalitatea desfășurării activităților declarate de această societate în conformitate cu art. 15 din Legea nr. 359/2004 înainte de a începe să desfășoare aceste activități.
Art.171CAEN Revizuit 2 Clasificarea Activităților din Economia
Națională - Note explicative - Ediția a 2-a - Monitorul Oficial al României) din Legea nr. 359/2004 prevede la pct. (1) ca "Biroul unic din cadrul oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal, pe baza declarațiilor-tip prevăzute la art. 15, eliberează solicitanților certificate constatatoare care atestă că: a)s-a
înregistrat declarația-tip pe propria răspundere, din care rezultă că la sediul social sau secundar nu se desfășoară activitățile prevăzute în actul constitutiv sau modificator; b)s-a înregistrat declarația-tip pe propria răspundere, din care rezultă că sunt îndeplinite condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și protecției muncii, pentru activitățile declarate; c)s-a înregistrat declarația-tip pe propria răspundere, din care rezultă modificările intervenite față de declarația-tip anterioară."
Așa cum se deduce din Certificatul Constatator prezentat de operatorul economic acesta a depus declarația tip prevăzută la art. 171din Legea nr. 359/2004, și, așa cum s-a arătat, acesta este autorizat să desfășoare numai activități de închiriere și subînchiriere a bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Mai mult, trebuie ținut cont de faptul că declarația -tip este o declarație pe proprie răspundere sub sancțiunea faptei de fals în declarații, potrivit art. 292 din Codul Penal. Societatea nu are dreptul legal de a desfășura
activități economice de exploatare și administrare de piețe agroalimentare, deși în cuprinsul acțiunii afirmă că desfășoară asemenea activități. Prin urmare, singura concluzie ce se desprinde este că societatea comercială P. A. S.A. a desfășurat activități economice pe care nu avea dreptul de a le desfășura. De asemenea, rezultă și că a Declarat in fals la Oficului National al Registrului Comerțului, faptul că la sediul din P-ța Izvoarelor nr. 1 desfășoară activități de închiriere și subînchiriere bunuri imobile iar în fapt, așa cum chiar societatea recunoaște, aceasta desfășura și activități specifice administrării și exploatării de piețe agroalimentare.
În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 349/2004, privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice, administrarea unei piețe agroalimentare presupune autorizarea și controlul autorității locale în exercitarea acestor forme de activitate.
Acesta este și motivul pentru care clasificarea statistică a activităților economice din România (CAEN) nu clasifică ca activitate economică construirea, modernizarea, exploatarea și administrarea piețelor, fiind atributul unei autorități publice care are facultatea de a alege în gestiunea acestora în mod direct sau delegarea de gestiune unui operator.
Prin urmare, dreptul legal de gestiune a acestor servicii este al autorității publice locale. Serviciul Public nu este numai o activitate organizată de autoritățile administrației publice locale, ci, și o activitate autorizată de aceasta. Înscrierea și recunoașterea unui drept de concesiune exclusivă a terenului fără a include și sfera serviciilor care trebuie gestionate este contrar reglementărilor legale aflate în vigoare și aplicabile autorităților publice. Municipiul B. M. deține asupra terenurilor afectate scopului "piață" un drept incontestabil de proprietate publică (H.G. Nr. 934/2002 Anexa 2 nr. Domeniul Public al Județului M. poziția 235 Terenuri aferente Piețelor agroalimentare inclusiv Tiargul de vite, Amplasate in str. Izvoarelor, Bilascu,
Gării, Al.Noua, A. ina) iar asupra serviciilor de administrare a activităților edilitar - gospodărești necesare funcționării serviciilor de administrare de piețe un drept legal, exclusiv, de asemenea incontestabil, de reglementare, monitorizare și control.
În ceea ce privește punctul nr. 7 din acțiune "Alte demersuri ale primarului", pârâtul arată că notificările privind eliberarea terenului aparținând domeniului public al M. B. M. reprezintă un demers al autorității locale în scopul punerii în aplicare a H.C.L. nr. 290/2013. Scopul notificărilor era acela de a înștiința societatea, care avea amplasate pe domeniul public unele bunuri de natura unor eventuale obiecte de inventar, petenta având posibilitatea de a le ridica și de a elibera domeniul public.
În ceea ce privește nelegalitatea Hotărârii C. ui Local, autoritate care, în opinia petentei, trebuie sa adopte o hotărâre pentru încheierea contractului de concesiune conform art.32A1 din OUG 88/1997 si art.130 din HG 77/2002, arătă următoarele:
P. A. SA. nu a fost privatizată în condițiile Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 88/1997, deci în cazul său nu sunt aplicabile prevederile ordonanței de urgentă. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale dispune expres la art. 2 că prevederile sale se aplică: vânzării de acțiuni la societățile comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, indiferent de numărul acțiunilor pe care le deține, inclusiv la societățile naționale, companiile naționale și celelalte societăți comerciale rezultate din reorganizarea regiilor autonome de interes național sau local; vânzării de active ale regiilor autonome și ale societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, inclusiv ale companiilor naționale și ale societăților naționale ori ale celorlalte societăți comerciale rezultate din reorganizarea unei regii autonome de interes național sau local.
Din conținutul acțiunii formulate de către P. A. S.A. rezultă că societatea nu s-a aflat în nici una dintre situațiile prevăzute la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997, în cazul său "La data de_ Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana a vândut toate acțiunile deținute la S.C. P. -A. S.A. B. M., în baza Contractului de vânzare cumpărare de acțiuni nr. N-12/_ ." Prin urmare, P. A. S.A. nu este una dintre societățile comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale era acționar și căreia să îi fie aplicabile dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997. în cazul societății P. A. S.A. în anul 1999 nu a avut loc o "privatizare" dintre cele reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997, ci o vânzare-cumpărare de acțiuni deținute de Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana, care era la data vânzării acțiunilor societate pe acțiuni cu capital integral privat, funcționând ca societate de investiții de tip închis, rezultată din reorganizarea și transformarea fostului Fond al Proprietății Private I Banat-Crișana, în temeiul Legii nr.
133/1996 pentru transformarea fondurilor proprietății private în societăți de investiții financiare, în concluzie, nici dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 referitoare la concesionarea terenurilor necesare pentru desfășurarea activității în conformitate cu obiectul de activitate nu sunt aplicabile în cazul P. A. S.A.
În opinia pârâtului, această societate nu putea fi privatizată împreună cu bunuri care aparțin domeniului public (inalienabil, imprescriptibil, insesizabil). Acest fapt este dovedit și prin adresa Guvernului României către Fondul proprietății private I Banat Crișana în care se arată că un astfel de fapt ar duce la eludarea prevederilor legale, fiind nul de drept.
În cazul P. A. S.A. nu sunt îndeplinite cerințele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 pentru concesionarea terenurilor; societatea
P. A. S.A. nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 32A1 și nici pe cele prevăzute la art. 130, 131 sau 136 din Normele metodologice de aplicare a
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările si completările ulterioare, si a Legii nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002.
Astfel, terenurile în discuție nu sunt necesare pentru desfășurarea activității P. A. S.A. conform obiectului său de activitate, or, numai pentru aceste terenuri Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 prevede concesionarea directă.
Pentru aplicarea procedurii de concesionare reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 administratorii societății comerciale aveau obligația de a prezenta concedentului documentația privind justificarea folosirii terenului și datele de identificare a acestuia, obiectul de activitate și alte date necesare pentru încheierea contractului de concesiune, solicitate de concedent, de a depune o garanție de 5% din redeventa primului an de executare a contractului de concesiune în termen de 180 de zile de la data semnării acestuia, dar, mai ales, de a utiliza terenurile în limitele cerute de desfășurarea normală a activității potrivit obiectului de activitate, fără a putea extinde utilizarea la activități de exploatare decât prin încheierea unui contract de concesiune, potrivit dreptului comun.
Nici una dintre aceste condiții nu este îndeplinită în cazul de față.
Autoritatea locală nu a dispus delegarea administrării clădirilor si nu dorește sa aducă atingere bunurilor petentei.
Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, republicată privind bunurile proprietate publică (l )Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. ( 4 ) din Constituție, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege și din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public și sunt dobândite de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege. Mai mult, în Anexa Legii la punctual nr. I II . 2 se
menționează:III.Domeniul public local al comunelor, orașelor și municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri: (....)2.piețele publice, comerciale, târgurile, oboarele și parcurile publice, precum și zonele de agrement; Potrivit ort. 136 alin. ( 2 ) din Constituția României "Proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege și aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale".
Prin urmare, contrar susținerii din acțiune, in sensul ca prin H.C.L 290/2013 se încalcă dreptul de proprietate al societății, hotărârea nu dispune asupra bunurilor proprietate privata a societății ci, in mod expres asupra terenului din CF nr. 24060 B. M., nr. cadastral 10875 și CF. Nr.24057 număr cadastral 10822 B. M., și destinației acestuia, respectiv asupra serviciilor care se desfășoară pe terenul aparținând domeniului public al M.
B. M. cu destinația de piața agroalimentara.
Referitor la prejudiciile grave ale societății care in opinia acesteia ar fi create prin H.C.L 290/2013 in sensul ca: "Se incalca dreptul societății sa desfășoare singura activitate comerciala avuta de la infiintare si continuata dupa privatizare neîntrerupt, arătă că dacă societatea a desfășurat din anul 2002 (data apariției O.G, 71/2002) si până în anul2013 activități specifice unei piate, fara ca aceasta activitate, respectiv aceste servicii să îi fie delegate de la autoritatea locala, înseamnă că această societate a desfășurat în mod ilicit activități pentru care nu a existat un drept de autorizare, în ultimii 11 ani.
Nu se poate vorbi de existența unui prejudiciu prin imposibilitatea desfășurării unei activități care este atribuită prin lege autorității locale. În conformitate cu prevederile art. 14 din O.G. nr. 71/2002, indiferent de forma de gestiune adoptată, autoritățile administrației publice locale, păstrează prerogativele privind strategia de dezvoltare a domeniului public și privat, precum și dreptul și obligația de a monitoriza și controla calitatea, cantitatea și eficiența serviciilor publice furnizate cetățenilor. Iar serviciile de organizare, exploatare și administrare de piețe agroalimentare sunt servicii de utilitate publică destinate satisfacerii unor nevoi ale comunităților locale care trebuie să fie furnizate cetățenilor în condiții legale, de eficiență și eficacitate, astfel încât să se asigure continuu ridicarea gradului de civilizație și confort. Etatizarea bunurilor societății reprezintă doar o expresie care încearcă să sugereze o preluare a proprietii private de către autoritatea locală, insa Hotărârile C. ui Local dispun doar cu privire la terenul reprezentând "domeniul public al M.
B. M. ", cu destinația de piața agroalimentarea si cu privire la serviciile asupra cărora autoritatea are competente exclusive.
Cele doua hotărâri au fost adoptate cu respectarea prevederilor art.39 alin 3 si 4 din Legea 215/2001, ședința C. ui local fiind convocata conform Dispoziției Primarului și publicată in mass-media. Reclamanta se consideră vătămata prin adoptarea celor doua acte administrative ale C. ui Local, insa, se arată că aceste acte au fost adoptate și ca urmare a refuzului nejustificat al S.C. P. A. SA. (HCL 183/2013) de a accepta delegarea
serviciilor specifice de administrare a terenului domeniu public cu destinația de piața.
Continuarea activității specifice unei piețe fara atribuții delegate de la autoritatea competenta si fara un regulament aprobat de autoritatea locala, reprezintă o grava încalcare a legilor privind serviciile de administrare a domeniului public, având destinația de piața agroalimentară. Societatea comerciala, in perioada 2006-2013 a desfășurat activități de inchiriere a terenului aparținând domeniului public, încasând sume importante de bani si nu a plătit comunității locale nicio sumă de bani rezultată din exploatarea domeniului public. Prin urmare, prejudiciat în aceasta cauza este bugetul local, autoritatea locală care, pe parcursul celor 7 ani a fost in imposibilitatea de a realiza servicii de piața si de a incasa tarifele corespunzătoare la buget.
Din dispozițiile generale ale Legii nr. 554/2004 rezultă că suspendarea executării unui act administrativ este o măsură excepțională care poate surveni exclusiv atunci când acest lucru este prevăzut expres în lege.
Pentru a înlătura, chiar și temporar, regula executării imediate și din oficiu a actului administrativ, prin suspendarea acestuia, instanța nu poate aprecia discreționar necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la probele administrate în cauză, care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate, fără a se analiza, pe fond, conținutul actului administrativ. - ÎCCJ, SCAF, decizia nr. 433 din 25 ianuarie 2007, nepublicată. Decizia 442/2013 a ICCJ menționează: "în jurisprudența sa constantă,secția de contencios administrativ și fiscal a înaltei Curți a reținut că pentru conturarea cazului temeinic justificat care să impună suspendarea unui act administrativ, instanța nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-și limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt și/ sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ. Astfel de împrejurări vădite, de fapt sau/ și de drept care sunt de natură să producă o îndoială serioasă cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost reținute de înalta Curte ca fiind: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depășirea competenței, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziții legale declarate neconstituționale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ."
Noțiunea de pagubă iminentă are în vedere producerea unui prejudiciu material viitor și previzibil, greu sau imposibil de reparat, condiție inexistentă în cazul de față. întrucât actul administrativ este caracterizat de prezumția de legalitate, măsura suspendării executării, ca operațiune juridica de întrerupere vremelnica a efectelor acestuia, reprezintă o excepție de la regula executării din oficiu.
Din regimul juridic aplicabil acestui act administrativ se desprind principalele trasaturi ale acestuia, respectiv legalitatea si emiterea in regim de putere publica, aspect care determina si forța juridica speciala a acestuia, si anume executarea lui ex officio, fiind titlu executoriu prin el insusi, adică de imediata aplicare.
În drept invocă prevederile art.205 NCPC, art.7 si art.10 din ORDONANȚĂ nr. 712002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, art.136 din Consititutia României, art.39 alin 3 si 4, art.43 din Legea 215/2001 a administrației publice locale, art 14 din Legea 554/2004.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Prin H.C.L. nr. 290/07 august 2013 s-a aprobat -"realizarea serviciilor de administrare și exploatare a piețelor agoalimentare "Izvoarele" și "A. ina", aparținând domeniului public al M. B. M., prin gestiune directă de către Serviciul Public Ambient Urban" și - "darea în administrare la Serviciul Public Ambient Urban a obiectivului P. Agroalimentară "Izvoare" și a obiectivului P. Agroalimentară "A. ina",
Prin H.C.L. nr. 292/07 august 2013 s-a hotărât încetarea efectelor
H.C.L. nr. 364/2006, privind concesionarea terenurilor aferente piețelor ce urmează a fi administrate de S.C. P. -A. S.A.
Prin H.C.L. nr. 291/07 august 2013 s-a hotărât aprobarea regulamentului de funcționare a Piețelor din Municipiul B. M. administrate de către Serviciul Public Ambient Urban B. M., Izvoare și A. ina.
Este cunoscut că suspendarea executării actelor administrative intervine atunci când legiuitorul o prevede în limitele și condițiile impuse de acesta. Legea contenciosului pe care se fundamentează cererea introductivă de instanță prin dispozițiile art.14 prevede că "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competentă să dispună suspendarea executării actului unilateral până la pronunțarea instanței de fond. Același act normativ cu privire la paguba iminentă o definește ca fiind prejudiciul material dar previzibil iar cu privire la cazul bine justificat îl definește ca fiind împrejurarea legată de starea de fapt și de drept de natură să creeze o îndoială serioasă în privința actului administrativ.
În cauză reclamanta a justificat cererea printr-o serie de argumente privind încălcarea unor dispoziții legale, învederând că prin cele două hotărâri se încalcă dreptul de proprietate al societății asupra patrimoniului acesteia, imobilele (clădirile) și construcțiile speciale (platforme betonate/asfaltate, împrejmuiri, rețele apă și canalizare, rețea de iluminat,etc.) și dreptul societății să desfășoare singura activitate comercială, avută de la înființare și continuată după privatizare neîntrerupt până azi, cauzând astfel societății prejudicii grave. Demersul reclamantei vizează apărarea dreptului de proprietate privată și
dreptul de realizare/exercitare a obiectului de activitate al societății. Se arată că pârâtul refuză să mai aplice dispozițiile speciale ale O.U.G. nr. 88/ 1997 și cele ale H.G. nr. 577/2002, adoptând cele două acte în frauda legii. C. Local al M. B. M. are de adoptat o hotărâre prin care să hotărască concesionarea acestor terenuri, în temeiul disp. art. 32ind1 alin. (1) și (3) din
O.U.G. nr. 88/1997 și a art. 130 din H.G. nr. 577/2002 și în condițiile art. 132, art. 135 lit.c) și art. 136 din norme, și nu delegarea gestiunii serviciilor de modernizare, întreținere, administrare și exploatare a piețelor agoalimentare "Izvoarele" și "A. ina".
Se susține că societatea comercială are in proprietate imobilele (clădirile) și construcțiile speciale (platforme betonate/asfaltate, împrejmuiri, rețele apă și canalizare, rețea de iluminat,etc), drept dobândit prin Decizia Prefecturii M. nr. 284 din_, act administrativ individual neatacat în justiție, care produce efecte juridice. Se arată că imobilele reclamantei nu pot face obiectul "realizării serviciilor de administrare și exploatare și dării în administrare" de către Serviciul Public Ambient Urban. Pot face obiectul administrării bunurile aflate în proprietatea consiliului (ex. P. amenajată în Centrala termică Bilașcu) și nu cele aflate în proprietatea privată a societății comerciale, afirmându-se că este ilegală hotărârea privind "realizarea serviciilor de administrare și exploatare și darea în administrare" către Serviciul Public Ambient Urban, a imobilelor proprietatea societății noastre, proprietate dobândită în procesul de privatizare și protejată de lege.
Paguba este iminentă în accepțiunea reclamantei întrucât aceasta desfășoară o singură activitate comercială, cea specifică unei piețe agroalimentare, desfășurată în B. M., P. Izvoarelor nr. 1 (P. Izvoare) și în str. Al. Odobescu nr. 1 (P. A. ina), iar executarea celor două hotărâri ale consiliului, are drept consecință încetarea activității reclamantei.
Incidența sau nu a O.U.G. nr. 88/1997, în ceea ce o privește pe reclamantă, nu poate fi analizată în speță, întrucât verificările efectuate pe calea suspendării executării unui act administrativ nu pot fi decât sumare.
Instanța apreciază că din împrejurările cauzei nu rezultă o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate ce caracterizează actele administrative contestate, acte ce au fost adoptate, conform susținerilor pârâtului, și ca urmare a refuzului nejustificat al S.C. P. A. SA. (HCL 183/2013) de a accepta delegarea serviciilor specifice de administrare a terenului domeniu public cu destinația de piața, având în vedere eșecul negocierilor cu privire la acest aspect, dovedit prin înscrisurile invocate de părți.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (l) din Legea nr.215/2001 C. Local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, C. Local exercitând atribuții privind administrarea domeniului public și privat al municipiului, respectiv atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni.
Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, republicată privind bunurile proprietate publică, domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. ( 4 ) din Constituție, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege și din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public și sunt dobândite de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege. Mai mult, în Anexa Legii la punctual nr. I II . 2 se menționează:III.Domeniul public local al comunelor, orașelor și municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri: (....)2.piețele publice, comerciale, târgurile, oboarele și parcurile publice, precum și zonele de agrement.
Astfel cum se arată în întâmpinare, H.C.L. 183/_ - a fost adoptată în scopul reglementării exprese (în conformitate cu prevederile OG 71/2002) a modalității de administrare a domeniului public al M. B. M. cu destinația de piețe, motivat de faptul că serviciile de piață sunt atributul și de competența exclusivă a autorității locale care poate dispune, fie delegarea gestiunii către un operator, fie realizarea serviciilor de piață prin gestiune
directă.
În conformitate cu prevederile O.G. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local -autoritatea locală are competențe exclusive în ceea ce privește înființarea, organizarea, coordonarea și reglementarea serviciilor de administrare a domeniului public și privat ( conform art. 7), așa cum sunt definite de art. 3 din aceeași ordonanță.
Prin servicii de administrare a domeniului public și privat se înțelege, conform actului normativ invocat, totalitatea acțiunilor și activităților edilitar- gospodărești prin care se asigură administrarea, gestionarea și exploatarea bunurilor din domeniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale. Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. e) din O.G. nr. 71/2002 construirea, modernizarea, întreținerea, administrarea și exploatarea piețelor agroalimentare, a bazarelor, târgurilor și oboarelor reprezintă un serviciu de administrare a domeniului public destinat satisfacerii unor nevoi ale comunităților locale. Înființarea, organizarea, coordonarea și reglementarea serviciilor de administrare a domeniului public și privat constituie dreptul exclusiv al autorităților administrației publice locale, iar monitorizarea și controlul funcționării și gestionării acestora intră în atribuțiile și responsabilitatea exclusivă a acestor autorități.
În conformitate cu prevederile art. 14 din O.G. nr. 71/2002, indiferent de forma de gestiune adoptată, autoritățile administrației publice locale, păstrează prerogativele privind strategia de dezvoltare a domeniului public și privat, precum și dreptul și obligația de a monitoriza și controla calitatea, cantitatea și eficiența serviciilor publice furnizate cetățenilor.
Cazul bine justificat în asemenea situații trebuie analizat nu numai prin simpla prezumție de legalitate ci și prin efectele actului contestat, ori, în speță, reclamanta, raportat inclusiv și la obiectul său de activitate, ori altă persoană,
nu a administrat în trecut, în sensul legii, obiectivul piața agroalimentară, astfel că, nu se poate aprecia că delegarea serviciului de administrare și exploatare a piețelor prin gestiune directă, prin structurile proprii, în condițiile O.G. nr. 71/2002, creează o îndoială serioasă în privința legalității hotărârilor atacate.
Urmarea adoptării H.C.L. nr. 290/07 august 2013, concesionarea terenurilor aferente piețelor către reclamantă, aprobată anterior prin H.C.L 364/2006, nematerializată, urmarea eșecului negocierilor, nu mai putea fi pusă în aplicare, conform susținerilor pârâtului, întrucât refuzul delegării gestiunii serviciilor atrage imposibilitatea concesionării terenului care nu poate fi separat de destinația lui reglementată, în acest context fiind adoptată H.C.L. 292/2013 . Acest aspect se deduce facil din dispozițiile O.G. nr. 71/2002.
În ceea ce privește iminența pagubei, în lipsa altor elemente, dat fiind că prin hotărârile atacate
nu s-a dispus delegarea gestiunii bunurilor altuia, nu s-a dispus delegarea administrării clădirilor reclamantei, hotărârile respective nu dispun asupra bunurilor proprietate privata a societății reclamante, ci ele dispun în esență doar cu privire la terenul reprezentând "domeniul public al M. B.
M. ", cu destinația de piața agroalimentarea si cu privire la serviciile asupra cărora autoritatea are competente exclusive, nu se poate susține că este iminentă vreo eventuala pagubă invocată de reclamantă.
Soluționarea unei cereri de suspendare formulată în condițiile art.14 presupune ca judecata să se rezume la elemente de aparență, chiar de vădită aparență, atât în ce privește legitimitatea dreptului, cât și urgența luării măsurii, din perspectiva unui caz bine justificat și a iminenței producerii unei pagube cu consecințe ireversibile.
Din acest considerent, intervenția instanței în condițiile art.14 din lege trebuie să fie cu titlu de maximă excepție și să nu înfrângă nejustificat prezumția de legalitate consacrată în materie de acte administrative.
În cazul de față aparența de legalitate a hotărârii atacate este conturată prin indiciile ce există la dosar cu privire la respectarea prevederilor Legii nr.215/2001 și OG 71/2002, invocate mai sus, iar în această etapă judiciară nu au fost reliefate elemente de vădită nelegalitate a hotărârilor atacate care să întrunească condițiile cazului bine justificat în accepțiunea Legii nr.554/2004.
În ce privește cea de-a doua condiție, a prevenirii unei pagube iminente, reclamanta nu a convins instanța prin susținerile sale în ce măsură gestiunea
directă a serviciilor
de administrare a piețelor, prin intermediul S.P.A.U. (Serviciul Public Ambient Urban)- serviciu aflat în subordinea C. ui Local al
M. B. M. ), îi aduce prejudicii materiale, previzibile și care
n-ar putea fi, eventual, recuperate chiar și ulterior, prin eventuala anulare a actelor administrative atacate.
Pe cale de consecință, pentru toate aceste considerente, reținând că nu sunt îndeplinite condițiile prezumate de prevederile art.14 din Legea nr.554/2004, instanța a respins cererea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de suspendare formulată de reclamanta SC P. A. SA cu sediu procesual ales la Cabinet de avocat Hojda Ion din B. M., b-dul Republicii nr. 2, jud. M., în contradictoriu cu pârâtul C. Local al M.
B. M. cu sediul în B. M., str. Gheorghe Ș., nr. 37, județul M. . Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de azi 23 Decembrie 2013.
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
C. G. | A. | O. |
Red./ Tred. C.G./_ - 4ex
