Anulare act administrativ. Decizia nr. 1799/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1799/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 15-05-2015 în dosarul nr. 6241/85/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1799/2015
Ședința publică de la 15 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. M.
Judecător A. E. Hancaș
Judecător Ș. D.
Grefier N. B.
Pe rol se afla judecarea recursului declarat de recurent-reclamant S. T. prin avocat V. V. I. împotriva sentinței administrative 2722/CA/30.10.2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția de contencios administrativ, in dosar nr._, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezinta avocat S. C., in substituirea d-nului avocat V. V. I., pentru recurenta reclamanta S. T., lipsind intimatul pârât M. M., Familiei și Protecției Sociale - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu handicap.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ca in cauza a fost parcursa procedura de regularizare premergătoare fixării primului termen de judecata.
Avocata recurentei reclamante depune la dosar împuternicire avocațiala de substituire.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța în temeiul art. 392 NCPC, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri .
Avocatul recurentei reclamante solicita, in baza art. 496 si art.498 alin. NCPC, admiterea recursului, casarea hotararii atacate si trimiterea dosarului spre rejudecare instantei de fond, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata la ambele instante. Totodata, solicita respingerea exceptiei perimarii de drept a cererii de chemare in judecata si continuarea judecatii, cu consecinta pronuntarii pe fond a cauzei.
Arata ca, in mod gresit, instanta de fond, Tribunalul Sibiu a admis exceptia perimarii invocata din oficiu, si a constatat perimarea de drept a cererii de chemare in judecata. Învedereaza instantei ca solutia instantei de fond este complet gresita, intrucat,asa cum a invocat si la termenul de judecata din data de 24.10.2014, se aflau in situatia de exceptia prevazuta de art. 416 alin.1 teza a douza si alin.3 NCPC; respectiv, cauza a ramas in nelucrare din motive care nu îi sunt imputabile reclamantei, având în vedere faptul ca aceasta nu se afla in posesia deciziei de reevaluare nr. 641 /23.11.2011 emisa de CSEPAH. Învedereaza instantei ca a depus la dosarul cauzei dovezile comunicate de catre pârâtă, din care reiese ca abia în luna septembrie 2014 i-au fost comunicate toate actele existente in dosarul de reevaluare si, implicit aceasta decizie de reevaluare nr.641/23.11.2011.
Mai precizeaza ca aceasta decizie nu prezenta relevanta pentru desfasurarea normala a procesului, intrucat decizia de neincadrare nr. 3684/2013 si decizia de reevaluare nr. 795/22.11.2012 au fost atacate prin cererea de chemare in judecata, astfel incat o decizie de reevaluare anterioara cu 1 an de zile nu prezenta nicio relevanta, iar insasi suspendare cauzei din 14.02.2014 a fost gresita si in afara cadrului legal.
Pentru toate aceste motive, arata ca nu exista motive imputabile recurentei, care au condus la ramanerea in nelucrare a procesului mai mult de 6 luni si solicita admiterea recursului, casarea hotararii atacate, respingerea exceptiei perimarii de drept si trimiterea dosarului pentru judecarea fondului la Tribunalul Sibiu. Fără cheltuieli de judecată.
Față de actele existente la dosar și susținerile avocatului recurentei reclamante, instanța lasă cauza în pronunțare.
Curtea de Apel
Asupra recursului de față
Prin ..10.2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu secția de contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția perimării și constatată perimarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta S. T. în contradictoriu cu pârâtele M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice – Direcția Protecția Persoanelor cu handicap – Comisia Superioară de Evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
Instanța a constatat împlinit termenul de perimare și a făcut aplicarea art. 416 al. 1 Noul cod de procedură civilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S. T. solicitând ca, în baza art. 496, 498 al. 2 Noul cod de procedură civilă, să fie admis recursul, casată hotărârea și trimis dosarul spre judecare instanței de fond, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate la ambele instanțe.
Solicită respingerea excepției perimării de drept a cererii de chemare în judecată.
Motivele de recurs invocate apreciază că se circumscriu dispozițiilor art. 488 al. 1 pct. 2, 5, 6 și 8 Noul cod de procedură civilă.
În esență, recurentul arată că hotărârea a fost pronunțată de alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiată și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Apreciază că pricina a rămas în nelucrare din motive care nu sunt imputabile reclamantei deoarece nu s-a aflat în posesia decizie de reevaluare 641/23.11.2011 și aceasta i-a fost comunicată în luna septembrie 2014, că în mod eronat a suspendat instanța de fond judecata la 14.02.2014 reținând că judecata este împiedicată din vina reclamantei, care nu a depus decizia de reevaluare 641/2011, deoarece această decizie nu i-a fost comunicată, că procesul se putea desfășura și fără această deciziei, suspendarea cauzei fiind greșită și în afara cadrului legal.
Consideră că a fost încălcat principiul continuității potrivit căruia judecătorul investit nu poate fi înlocuit pe durata procesului decât pentru motive temeinice .
Intimații nu au formulat întâmpinare la recurs.
Analizând motivele de recurs prin prisma motivelor de casare invocate, Curtea constată nefondat recursul și îl va respinge.
În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 488 pct. 2 cod de procedură civilă, se constată că judecătorul investit cu judecarea acțiunii reclamantei, titular al C7 fond contencios administrativ, a promovat la instanța superioară în perioada suspendării judecății (01.07.2014) și, din acest punct de vedere, schimbarea compunerii completului a avut la bază motive temeinice, fiind realizată în baza legii.
În ceea ce privește incidența art. 488 pct. 6 cod de procedură civilă, se constată că în baza acestui motiv de recurs casarea unei hotărâri se poate cere atunci când nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.
Analizând hotărârea primei instanțe, se constată că aceasta cuprinde motivele pe care se sprijină soluția pronunțată, nu cuprinde motive contradictorii sau numai motive străine de natura cauzei, ceea ce nu poate echivala cu neprejudecarea fondului.
Motivele invocate de recurent nu pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 cod de procedură civilă.
În ceea ce privește greșita admitere a excepției perimării, Curtea reține că la 14.02.2014 judecata a fost suspendată în temeiul art. 242 pct. 2 cod de procedură civilă, reținându-se că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa, în sensul de a depune Decizia de reevaluare cu nr. 641/23.11.2011, contestată prin cererea de chemare în judecată.
Susținerile recurentei că suspendarea judecății a fost greșită și în afara cadrului legal nu pot constitui argumente în susținerea recursului împotriva hotărârii de perimare.
Reclamanta avea la îndemână calea recursului (prevăzut de art. 244 cod de procedură civilă) împotriva încheierii de suspendare a judecății, pe toată durata suspendării, în cadrul căreia putea ridica toate aceste critici, dar nu a uzat de această cale, lăsând să se împlinească termenul de perimare de 6 luni. În toata această perioadă nu a solicitat repunerea pe rol și nu a invocat că actul contestat nu i-a fost comunicat.
Ori, împlinirea termenului de perimare, fără ca reclamanta să uzeze de niciuna din căile legale de manifestare a voinței de a continua judecata, în condițiile în care actul de procedură nu trebuia îndeplinit din oficiu de către instanță, este imputabilă exclusiv acesteia, cum corect s-a reținut de către instanța de fond.
În temeiul art. 416 Noul cod de procedură civilă, perimarea intervine de drept ca sancțiune procedurală și lipsește de efect toate actele de procedură făcute în această instanță.
Motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 cod de procedură civilă nu este aplicabil în speță, acesta vizând încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, ori, criticile recurentei vizează greșita aplicare a normelor de drept procedural.
Având în vedere că hotărârea de perimare este la adăpost de criticile recurentei, că judecătorul fondului nu a încălcat regulile de procedură ce atrag sancțiunea nulității, pentru menținerea acesteia, recursul se va respinge ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurent-reclamant S. T. prin avocat V. V. I. împotriva sentinței administrative 2722/CA/30.10.2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția de contencios administrativ.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 15.05.2015.
Președinte, G. M. | Judecător, A. E. Hancaș | Judecător, Ș. D. |
Grefier, N. B. |
Red./tehnored. DȘ 09.06.2015
Jud. fond P. L.A.
NB 4 ex./ .>
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 64/2015. Curtea de Apel... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 1808/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
