Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 117/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 117/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 2207/107/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 117/2015
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. N.-P.
Judecător O. M. Stânga
Judecător M. C. C.
Grefier C. B.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. împotriva sentinței nr. 1249/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. - Secția de C. Administrativ, Fiscal și de Insolvență în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat J. R. F., pentru intimatul reclamant S. M. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că, la dosar, s-a înregistrat de către intimatul reclamant S. M. A., prin avocat J. R. F., nota de cheltuieli, anexată fiind chitanța reprezentând onorariul de avocat.
Reprezentantul intimatului reclamant, avocat J. R. F. învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Reprezentantul intimatului reclamant, avocat J. R. F. solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința administrativă nr. 1249/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. – Secția de C. Administrativ, Fiscal și de Insolvență în dosarul nr._ a fost respinsă ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive proprii, invocată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. I., și s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul S. M. A. împotriva pârâtelor D. B. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. I. și Administrația F. pentru Mediu și, în consecință, au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului dobânda, calculată conform art. 120 alin. 7 din Codul de procedură fiscală, aferentă sumei de 2.781 lei, începând cu data achitării acestei taxe, respectiv 09.06.2009 și până la data de 16.10.2011.
Au mai fost obligate pârâtele să plătească reclamantului suma de 512,50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru și onorariu avocat.
Împotriva acestei sentințe, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., a declarat recurs, în termen și motivat, solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
A fost criticată soluția de acordare a dobânzii legale aferentă taxei, recurenta arătând că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare la momentul plății, taxa se plătea de contribuabil într-un cont deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru Mediu și, potrivit principiului specializării bugetare, prevăzut de art. 12 din Legea nr. 500/2002, veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinație, iar pentru restituirea sumelor din bugete există reguli strict reglementate de art. 14 din aceeași lege, făcând trimitere, totodată, și la art. 20 – 22 și concluzionând că organele fiscale nu pot restitui sumele gestionate de alt ordonator de credite.
A susținut că momentul de la care se calculează dobânda legală acordată este cel al pronunțării hotărârii sau cel al formulării cererii de restituire și nu momentul când taxa a fost achitată, care depinde exclusiv de reclamant, cu cât aceasta a solicitat taxa după un moment mai îndelungat, crescând cuantumul dobânzii, ceea ce prejudiciază în mod nejustificat bugetul general consolidat.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, recurenta a solicitat a se avea în vedere dispozițiile art. 451 din Noul Cod de procedură civilă.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 486 coroborat cu art. 488 alin. 1 pct. 8 din Legea nr. 134/2010.
Prin întâmpinare, intimatul – reclamant S. M. A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Prin sentința administrativă nr. 897/C./2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._/107/2011, rămasă irevocabilă, s-a dispus restituirea către reclamant a sumei de 2.781 lei reprezentând taxa de poluare achitată la data de 09.06.2009, precum și plata de către pârâtele AFP A. I. și AFM a dobânzii legale aferente acesteia, calculată conform Codului de procedură fiscală, de la data cererii de restituire – 17.10.2011 și până la data restituirii efective și integrale, plus cheltuieli de judecată.
Deși, potrivit înscrisurilor depuse în copie la dosar, reclamantul s-a adresat organului fiscal, solicitând restituirea dobânzii începând cu data achitării taxei și până la data procedurii prealabile, acesta nu a dat curs solicitărilor sale, acțiunea fiind consecința refuzului nejustificat al pârâtei de a restitui dobânda în discuție.
Cererea de chemare în judecată promovată de reclamant se fundamentează pe pronunțarea de către CJCE a unei hotărâri, ulterioară rămânerii irevocabile a sentinței nr. 897/C./2012 a Tribunalului A., prin care s-a constatat că norma internă nu este compatibilă cu dreptul comunitar, în ceea ce privește data de la care se datorează dobânda cu ocazia restituirii unei taxe percepute.
Astfel, Curtea de Justiție a Comunităților Europene, ca interpret oficial al Tratatului pentru funcționarea Uniunii Europene, a stabilit, prin Hotărârea din 18.04.2013, în cauza C-565/11 M. I. împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu și Administrației F. pentru Mediu, că atunci când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă. Aceasta cuprinde și pierderile reprezentate de indisponibilizarea sumelor ca urmare a exigibilității premature a taxei.
În această privință, Curtea a statuat deja că, în absența unei reglementări a Uniunii, revine ordinii juridice interne a fiecărui stat membru atribuția de a prevedea condițiile în care se impune acordarea unor astfel de dobânzi, în special rata și modul de calcul al acestor dobânzi. Aceste condiții trebuie să respecte principiile echivalenței și efectivității, ceea ce înseamnă că nu trebuie să fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile unor cereri similare întemeiate pe dispoziții de drept intern și nici concepute astfel încât să facă în practică imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea Littlewoods Retail și alții, punctele 27 și 28).
În ceea ce privește principiul efectivității, acesta impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei.
În speță, se constată că un regim, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu îndeplinește această cerință. Astfel, această pierdere depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine, astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauză și data restituirii acesteia.
În consecință, pentru aplicarea prioritară a dreptul comunitar, potrivit art. 148 alin. 2 și art. 20 al. 2 din Constituție, în mod corect a fost admisă acțiunea reclamantei, câtă vreme soluția privind data de la care se datorează dobânda s-a întemeiat pe dispozițiile normelor interne (art. 124 alin. 1 din Codul de procedură fiscală), iar ulterior s-a constatat că tocmai aceste dispoziții din dreptul național contravin normelor comunitare.
Apoi, în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a organelor fiscale, cu putere de lucru judecat în dosarul nr._/107/2011 s-a stabilit că ambelor pârâte, atât AFP A. I., cât și AFM, le revine, în solidar, obligația de restituire a taxei de poluare, ca și cea de plată a dobânzilor și a cheltuielilor de judecată.
Nici critica vizând cheltuielile de judecată nu este fondată, față de culpa procesuală a pârâtelor, în mod legal fiind acordate cheltuielile reprezentând taxa judiciară de timbru, care, potrivit art. 451 alin. 4 din NCPC nu poate fi micșorată, la care s-a adăugat onorariul de avocat, care este proporțional cu activitatea desfășurată de reprezentantul convențional al reclamantului în primă instanță.
Așa fiind, în temeiul art. 496 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă va fi respins recursul de față.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 453 alin. 1 din codul de procedură civilă recurenta va fi obligată la plata a 240 lei în favoarea intimatului – reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., cu sediul în A. I., ., județul A. împotriva sentinței nr. 1249/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. - Secția de C. Administrativ, Fiscal și de Insolvență în dosarul nr._ .
Obligă recurenta la 240 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatului reclamant.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2015.
Președinte,Judecător,Judecător,
N.-P. NicoletaOlimpia M. Stânga M. C. C.
Grefier,
C. B.
Red./Tehnored. SOM/5 ex./15.01.2015
Jud. fond CCM
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 310/2015.... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 595/2015.... → |
|---|
