Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 595/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 595/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 09-02-2015 în dosarul nr. 3311/107/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 595/2015
Ședința publică de la 09 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. Ș.
Judecător D. B. D.
Judecător M. I. I.
Grefier M. C.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. în nume propriu și pentru Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. împotriva sentinței administrative nr. 1475/C./2014, pronunțată de Tribunalul A. – Secția de contencios administrativ, fiscal și de insolvență în dosarul nr._, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul intimatului reclamant G. V. V., avocat J. R. F., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura prealabilă a fost parcursă.
Reprezentantul ales al intimatului reclamant a depus la dosar, prin Serviciul Registratură al instanței, note scrise la care a anexat împuternicire chitanță onorariu avocat.
Reprezentantul intimatului reclamant declară că nu mai are alte cereri prealabile de formulat, împrejurare față de care, instanța, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat J. R. F. în calitate de reprezentant al intimatului reclamant G. V. V. solicită respingerea recursului formulat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. în nume propriu și pentru Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.
Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar.
Având în vedere actele depuse la dosar și motivele expuse oral în dezbateri, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față
Împotriva sentinței administrative nr. 1475/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ a declarat recurs pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. în nume propriu și pentru Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. solicitând admiterea recursului și casarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului G. V. V., având ca obiect plata de dobânzi aferente taxei de primă înmatriculare achitată începând cu data plății acesteia.
În motivarea recursului pârâta critică hotărârea instanței de fond și sub aspectul momentului de la care se calculează dobânda legală acordată, adică de la data achitării taxei, precizând că momentul de la care trebuia să curgă termenul era de la momentul pronunțării hotărârii sau al formulării cererii de restituire și nu la momentul la care taxa a fost achitată. Se mai arată că hotărârea CJUE produce efecte numai cu privire la raporturile juridice născute sub O.u.G. nr. 50/2008.
S-au formulat critici și în legătură cu cheltuielile de judecată nejustificat de mari acordate de instanța de fond în raport cu complexitatea cauzei și aportul avocatului la rezolvarea acesteia, solicitând astfel reducerea lor.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
În drept s-a invocat dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ..
Reclamantul intimat a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate, care se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ., Curtea constată următoarele:
1. Instanța de fond a făcut o identificare clară a problematicii juridice deduse judecății și a făcut o aplicare corectă a principului priorității dreptului comunitar, dând eficiență acestuia în detrimentul dreptului național aplicabil, incompatibil cu primul.
Astfel, corect a reținut instanța de fond că, la data de 18.04.2013 Curtea Europeană de Justiție în cauza C-561/11, M. I. a stabilit că „Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul ca se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe”.
În cauză, prin sentința administrativă nr. 7520/C./2012 pronunțată de Tribunalul A. s-a stabilit cu caracter irevocabil că, taxa de primă înmatriculare achitată de reclamant a fost percepută cu încălcarea dreptului unional, astfel că normele prevăzute de art. 124 alin. 1 din Codul de procedură fiscală care, limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe să fie înlăturate de la aplicare, în măsura în care contravin celor dispuse de judecătorul unional, așa cum în mod corect a dispus instanța de fond.
Înlăturarea parțială de la aplicare a acestor norme, justifică dreptul reclamantului la dobânzi aferente taxei achitate de la data plății lor.
2. Recurenta pârâtă are în mod indiscutabil calitatea de parte în prezentul litigiu, astfel că admiterea acțiunii îndreptată și împotriva acestei pârâte, este dovada necesară și suficientă a culpei sale procesuale, ce a justificat obligarea ei la plata cheltuielilor de judecată.
Din acest punct de vedere criticile recurentelor nu pot fi primite în condițiile în care acestea s-au opus cu consecvență restituirii sumelor respective, nu au înțeles să soluționeze acest conflict pe cale amiabilă, anterior promovării demersului judiciar, deși practica judiciară în această materie este notorie, determinând reclamantul să apeleze la un apărător calificat și implicit să angajeze cheltuieli suplimentare.
De altfel analiza prestației apărătorului este sumară și nerealistă în condițiile în care recurentele nu au avut un reprezentant la dezbaterea în fond a pricinii în raport cu judecătorul fondului care a putut realiza cuantificarea efortului acestuia în mod direct și nemijlocit, realizând o justă apreciere a sa în contextul art. 451 - 453 din Codul de procedură civilă.
Ca atare sentința atacată se regăsește la adăpost de criticile formulate, soluția pronunțată fiind legală, context în care, față de prevederile art. 496 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă recursul formulat urmează a fi respins.
Întrucât recurenta sunt în culpă procesuală în temeiul art. 453 C.proc.civ. vor fi obligate să plătească reclamantului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. în nume propriu și pentru Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. împotriva sentinței administrative nr. 1475/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 09.02.2015.
Președinte, M. Ș. | Judecător, D. B. D. | Judecător, M. I. I. |
Grefier, M. C. |
Red.tehnored.IMI
C.M/ex.4/ 16.02.2015
Jud.fond.C.C..
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 117/2015.... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 85/2015.... → |
|---|
