Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 2656/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2656/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 18-09-2015 în dosarul nr. 3458/85/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI F.
DECIZIE Nr. 2656/2015
Ședința publică de la 18 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. M.
Judecător A. E. Hancaș
Judecător Ș. D.
Grefier N. B.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurent Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu în numele și pentru S. F. Municipal Mediaș împotriva sentinței pronunțată de secția a II a civilă de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu cu nr. 1253/CA/19.05.2015, în dosar nr._, având ca obiect anulare control taxe si impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică constata lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura prealabilă a fost parcursă și că a fost solicitată judecarea cauzei și în lipsa părților.
Față de actele aflate la dosar, lipsa părților și solicitarea de judecare a cauzei in lipsa, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Sibiu la 15.09.2014, reclamanta . a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. succesor al DGFP Sibiu pentru S. F. Municipal Mediaș, Administrația F. pentru Mediu restituirea taxei de primă înmatriculare în sumă de 5465 lei și plata dobânzii legale, calculată de la data plății 06.08.2012 până la restituirea efectivă, cu cheltuieli de judecată.
Autoturismul de ocazie a fost achiziționat și înmatriculat pentru prima dată în spațiul UE, iar pentru înmatricularea în România a fost percepută taxa în temeiul dispozițiilor OUG 50/2008. Actul normativ contravine dreptului obiectiv comunitar, potrivit căruia niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind încălcat principiul nediscriminării produselor importate, taxa nefiind încasată la reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate în circulație aflate pe piața internă.
Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și F. a Tribunalului Sibiu prin sentința nr.1253/CA/2015 a admis acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtele S. F. Municipal Mediaș și A.F.M. și a dispus restituirea sumei de 5465 lei, încasată cu titlu de taxă emisii poluante, precum și dobânda legală calculată de la data plății, 06.08.2012 și până la data restituirii efective a sumei datorată, cu cheltuieli de judecată de 300 lei. Instanța a reținut, în esență, că autoturismul a fost achiziționat dintr-un stat comunitar, dar pentru prima înmatriculare în România, s-a solicitat plata taxei conform dispozițiilor Legii 9/2012. Legea în forma în vigoare în cursul anului 2012 contravine normelor dreptului obiectiv comunitar, art. 90 din Tratatul Comunităților Europene, devenit art. 110 din TFUE, taxa instituită prin acest act normativ fiind percepută la prima înmatriculare în România a autoturismelor de ocazie de proveniență comunitară, iar cele de pe piața internă nu sunt supuse taxării.
Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu în numele și pentru S. F. Municipal Mediaș a declarat recurs, solicitând casarea acesteia în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca netemeinică și nelegală, iar în subsidiar, obligarea doar a Administrația F. pentru Mediu București la restituirea taxei pentru emisii poluante.
Recurenta consideră, în esență, că hotărârea este nelegală fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, fiind invocat motivul de recurs prevăzut la art. 488 al. 1 pct. 8 cod de procedură civilă.
Pârâta susține, în esență, că taxa nu contravine normelor comunitare, calculul acesteia fiind făcut după criterii obiective, pentru toate autovehiculele ce sunt pentru prima dată înmatriculate în România, fiind eliminat orice efect discriminatoriu, că taxele încasate au fost virate la Administrația F. pentru Mediu București care este obligată la restituire, că trebuiau acordate dobânzi conform art. 124 OG 92/2003.
În drept, s-au invocat prevederile art. 488pct. 8 și următoarele cod de procedură civilă, art. 1 și următoarele Legea 554/2004, Legea 9/2012, HG 9/2012.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a fost formulat în termenul legal prevăzut de art. 20 Legea 554/2004.
Intimat-reclamant . a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Acesta consideră că taxa pentru emisii poluante a fost stabilită și prelevată în mod ilegal prin aplicarea eronată a OUG 50/2008, taxă ce contravine art. 110 TFUE. nu au formulat întâmpinare la recurs.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond în mod temeinic și legal a aplicat prioritar dreptul comunitar, dând eficiență acestuia în detrimentul dreptului național incompatibil cu dreptul comunitar, potrivit art. 148 din Constituție.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene, ca interpret oficial al Tratatului pentru funcționarea Uniunii Europene, a stabilit în cauza C‑402/09 T. c. Statului Român prin Ministerul Finanțelor ș.a., urmare a unei cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare, că „articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.”
În opinia CJCE autovehiculele de pe piața unui stat membru sunt „produse naționale” în sensul articolului 110 din TFUE, iar atunci când aceste produse sunt puse în vânzare pe piața vehiculelor de ocazie a acestui stat, trebuie considerate „produse similare” vehiculelor de ocazie importate de același tip, cu aceleași caracteristici și aceeași uzură, cele două categorii de autovehicule fiind într-un raport de concurență. Actul normativ de reglementare a taxei,cu modificările ulterioare, nu răspunde acestor exigențe, obligația de plată a taxei pe poluare intervenind numai cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, fără ca ordonanța să conțină dispoziții de impunere pentru autoturismele înregistrate în parcul auto național, supuse vânzării ori transmiterii în regim de leasing.
În același sens s-a pronunțat CJCE în cauza I. N. vs. DGFP Gorj, AFP Târgu Cărbunești și Administrația F. pentru Mediu, ca urmare unor întrebări preliminare transmise de Tribunalul Gorj, privind conformitatea taxei pe poluare cu dreptul european, în discuție fiind variantele taxei de poluare aplicabile în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2010.
Taxa pe poluare este incompatibilă cu art. 110 TFUE, fiind consacrata discriminarea autovehiculelor de ocazie din import în raport cu cele similare de pe piața națională, deja înmatriculate în România. Față de dispozițiile art. 148 din Constituție, urmează a înlătura de la aplicare dispozițiile OUG nr. 50/2008 și a da eficiență dreptul comunitar, art. 110 din TFUE, si jurisprudenței comunitare în materie .
În mod legal prima instanță a constatat că suspendarea aplicării art. 4 din Legea nr. 9/2012 care a abrogat O.U.G. nr. 50/2008 și care înlăturată discriminarea constatată de CJUE, dispozițiile Legii 9/2012 devin discriminatorii, discriminare ce rezultă din aplicarea dispozițiilor art. 1 din OUG nr. 1/2012. Prin urmare, situația creată de legiuitor este contrară dreptului unional în sensul că se percepe taxa de emisii poluante doar pentru autoturismele și autovehiculele importate din statele membre ale Uniunii Europene cu ocazia înmatriculării în România, dar nu se percepe această taxă pentru autoturismele deja înmatriculate în România.
În acest sens s-a pronunțat și CJUE, prin ordonanța din 03.02.2014, în cauzele reunite C-214/13 și C97/13 (C. și C.), apreciind pozitivă diferența între Legea 9/2012 și OUG 50/2008 (pct. 30) dar constatând că OUG 1/2012 a privat art. 4 al. 2 de efectele sale până la 01.01.2013 rezultând un regim de impozitare asemenea celui instituit de OUG 50/2008 cu efect descurajator în ceea ce privește înmatricularea unor autovehicule de ocazie cumpărate în alte state membre decât România și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu erau în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală (pct. 31).
Dispune ordonanța că: art. „110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim de impozitare precum cel instituit, apoi circumscris de reglementarea națională în discuție în litigiile principale, prin care un stata membru aplică autovehiculelor o taxă de poluare care este astfel stabilită încât descurajează punerea în circulație, în acest stat membru, a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.”
Taxa percepută de autoritatea fiscala este nelegală, urmând a fi supusa repetițiunii conform art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală. Dobânda legală aferentă va fi calculată potrivit art. 124 din Codul de procedură fiscală, de la data plății taxei și până la data restituirii integrale a taxei, având în vedere Hotărârea CJUE pronunțată in cauza C565/11 I. M. din 18 04 2013, corect reținută în considerente ca justificare a datei de curgere a dobânzii.
Cu privire la apărarea recurentului care solicită obligarea numai a pârâtei AFM București la plată urmare virării sumelor de bani încasate către această instituție, apreciind așadar că nu este persoana chemată să răspundă pretențiilor reclamantului, Curtea de Apel constată că față de dispozițiile Legii 9/2012 coroborate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 92/2003 R, acest pârât este subiect al raportului juridic fiscal, organul fiscal care calculează și încasează taxa de poluare și, în temeiul acestor dispoziții legale, a acționat în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public. Prin urmare, obligația de restituire revine acesteia în temeiul dispozițiilor legale indicate, fiind justificată calitatea procesuală pasivă.
Toate aceste considerente dovedesc temeinicia hotărârii recurate, astfel că pentru menținerea acesteia, Curtea în temeiul art. 496 codul de procedură civilă va respinge recursul pârâtei S. F. Municipal Mediaș.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurent Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu în numele și pentru S. F. Municipal Mediaș împotriva sentinței pronunțată de secția a II a civilă de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu cu nr. 1253/CA/19.05.2015.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18.09.2015.
Președinte, G. M. | Judecător, A. E. Hancaș | Judecător, Ș. D. |
Grefier, N. B. |
Red./tehnored.DȘ.28.09.2015
Jud. fond P. L.R.
NB. 7 ex./ .>
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 1881/2015.... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 1705/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
