Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 1958/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1958/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 268/107/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1958/2015
Ședința publică de la 28 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F.
Judecător F. I. P.
Judecător M. K.
Grefier C. G.
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului formulat de recurenții reclamanți Ț. C. și Ț. G. împotriva sentinței nr. 216/C./2015 pronunțate de Tribunalul A. – Secția de C. Administrativ Fiscal și Insolvență în dosar nr._ .
S-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței concluzii scrise din partea reclamanților Ț. C. și Ț. G..
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate prin încheierea de ședință din data de 26 mai 2015, încheiere ce face pare integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin Sentința nr.216/C./2015 pronunțată de Tribunalul A. – Secția de C. Administrativ Fiscal și Insolvență în dosar nr._, s-a respins cererea formulată de reclamanții Ț. C. și Ț. G. în contradictoriu cu pârâții P. Municipiului A. I. și M. A. I. prin Primar având ca obiect suspendarea executării Autorizației de construire nr.65 din 09.02.2012 și oprirea lucrărilor de execuție la imobilul situat administrativ în A. I., ..35, județ A., înscris în CF_ A. I., nr.top. 1903/29/1/2/3/2, nr.top. 1903/29/1/2/4/2, nr.top.1903/29/1/S, până la pronunțarea instanței de fond.
Împotriva hotărârii au declarat recurs reclamanții Ț. C. și Ț. G. solicitând a se dispune casarea sentinței atacate și rejudecând în fond litigiul, admiterea cererii, respectiv a se dispune suspendarea autorizației de construire nr.65/09.02.2012, respectiv a prelungirii acesteia pentru perioada 01.02.2015 – 01.02.2016, oprirea lucrărilor de execuție la imobilul situat administrativ în A. I., ..35, înscris în CF_ A. I., nr.top.1903/29/1/2/3/2, top.1903/29/1/2/4/2, top.1903/29/1/3, până la pronunțarea instanței de fond cu privire la încetarea efectelor autorizației de construire, a nelegalității prelungirii autorizației de construire și a caracterului ilegal al construcției executate.
Consideră că hotărârea instanței de fond este nelegală datorită incidenței dispozițiilor art.488 alin.1 pct.6 Cod pr.civilă „hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, întrucât considerentele hotărârii rețin în esență puterea lucrului judecat prin raportare la sentința nr.2705/C./2013 pronunțată de Tribunalul A., efectul pozitiv provizoriu al puterii de lucru judecat al soluțiilor pronunțate de P. de pe lângă Judecătoria A. I. prin ordonanța de clasare din 13.10.2014 di dosar nr.2442/P/2015 și a Ordonanței nr.7667/II/2/23.11., instanța raportându-se în aprecieri și analiză la valabilitatea autorizației de construire nr.65/09.02.2012 sub aspectul avizelor și acordurilor care au stat la baza eliberării acesteia.
O atare motivare este contradictorie acțiunii formulată de către reclamanți și esenței litigiului conform petitului cererii de suspendare și a precizărilor efectuate la data de 17.02.2015, respectiv 03.03.2015 îndoiala serioasă privind starea de fapt și de drept a fost invocată cu privire la legalitatea prelungirii autorizației de construire nr.65/2012 în luna ianuarie 2015, în condițiile în care valabilitatea autorizației emise la data de 09.02.2012 încetase la data de 09.03.2013, urmare a neînceperii lucrărilor de construire la imobilul autorizat.
Sentința nr.2705/C./2013 pronunțată de Tribunalul A. nu poate susține puterea lucrului judecat, în condițiile în care aceasta s-a pronunțat doar cu privire la valabilitatea autorizației de construire prin raportare la respectarea înălțimii imobilului.
În speță, instanța de fond în considerentele sentinței produce motive străine de natura pricinii raportându-se la o stare de fapt și de drept care nu a fost invocată prin acțiune, fără a motiva hotărârea prin raportare la probațiunea administrată cu înscrisuri, majoritatea emanând de la intimata de ord.1, ca fiind neconcludentă, nepertinentă sau lipsa de utilitate a probelor.
Trimiterea în considerentele hotărârii – pagina 22 la sentința nr.2705/C./2013 pronunțată de Tribunalul A. ca efect pozitiv al lucrului judecat sub aspectul tranșării irevocabile a legalității autorizației de construire este o motivare străină de natura pricinii și lipsită de fundament legal.
Hotărârea instanței de fond este contradictorie sub aspectul interesului justificat de către recurenți. Deși instanța de fond resping excepția lipsei de interes conform mențiunilor din considerentele de la pagina 6, revine la pagina 23 și apreciază că interesul public invocat nu este subsidiar celui privat.
Recurenții justifică interesul în formularea prezentei plângeri, fiind considerați vătămați și grav afectați în exercitarea dreptului de proprietate asupra imobilelor direct învecinate cu construcția executată nelegal, fără acordul acestora și cu încălcarea dispozițiilor art.27 din Ordinul nr.839/2009, art.31 ind.1 din Legea nr.350/2001 și art.3 din Ordinul nr.119/2014 al Ministerului sănătății (536/1997).
În aprecierea reclamanților doar analiza atitudinii emitentului autorizației de construire care a ales două variante de soluționare contradictorii, respectiv sesizarea organelor competente și confirmarea prin înscrisuri că autorizația de construire era expirată la momentul în care au început lucrările de construire, iar pe de altă parte, prelungirea valabilității acesteia în condițiile în care în aceeași perioadă continua demersul procesual în care se susținea încetarea valabilității autorizației de construire și necesitatea opririi lucrărilor sunt de natură a crea suspiciuni în ceea ce privește legalitatea modului și a modalității de prelungire a valabilității autorizației de construire.
Hotărârea instanței de fond este contradictorie și deficitară sub aspectul motivării condiției privind paguba iminentă.
Se invocă și motivul de casare prevăzut de încălcarea dispozițiilor art.488 pct.8 Cod pr.civilă, hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
În cauză, deși instanța a pronunțat o soluție care reprezintă fondul cauzei, este notabil că nici o afirmație a recurenților nu a fost cercetată, nici o probă nu a fost analizată, deci nu au servit ca suport al concluziilor instanței, concluzii care nu se fundamentează pe stabilirea unei stări de fapt sau pe maniera în care legea devine incidentă în cauză.
În concluzie, pentru a ajunge la soluția pronunțată în cauză, instanța trebuia să analizeze temeinic cererile formulate de părți și probele administrate în cauză, în caz contrar hotărârea fiind lipsită de temei legal în sensul art.488 pct.8 Cod pr.civilă.
În procedura prealabilă primului termen de judecată recursul a fost comunicat intimaților care prin întâmpinare au solicitat respingerea acestuia ca nefondat .
Recursul reclamanților este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
În analiza motivelor de casare se reține că potrivit art. 488 pct. 6 C.pr. civ., casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: . .. 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;… 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
În ce privește motivul de casare prev. de art. 488 pct. 6 C.pr. civ., instanța apreciază că hotărârea atacată nu cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, întrucât instanța de fond a analizat cererea de suspendare a efectelor actului administrativ raportat la condițiile art.14 din Legea nr.554/2004 care impun o altă abordare a actului administrativ decât în cazul acțiunii în anulare.
Instanța de fond a apreciat că, față de faptul că autorizația de construire emisă pentru perioada inițială a fost supusă analizei instanței într-o acțiune în anulare sub aceleași aspecte, nu se mai poate reține ulterior o aparență de nelegalitate a actului administrativ. Instanța s-a referit de asemenea la aparența de legalitate a actului administrativ prin prisma soluției de clasare în dosarul penal. Cealaltă condiție de fond a suspendării actului administrativ –paguba iminentă pe care executarea ar produce-o în patrimoniul reclamanților –a fost, de asemenea, analizată inclusiv prin raportare la susținerea reclamanților că prelungirea valabilității Autorizației de construire nr.65 din 09.02.2012 s-ar identifica în speță cu noțiunea de caz bine justificat sau pagubă iminentă în forma art.2 alin.1 lit.t) și ș) din Legea nr.554/2004. Astfel, a reținut instanța că împrejurările invocate de către reclamanți cu titlu de anunțuri presă, ziare, comunicate, primar, nu pot fi reținute ca probe concludente care să justifice o măsură derogatorie, de excepție, cum este cea a suspendării executării unui act administrativ. Faptul că instanța a analizat cererea de suspendare presupune că a apreciat întrunirea condițiilor de admisibilitate a unei acțiuni în contencios administrativ, instanța nu a respins cererea de suspendare pe motivul lipsei de interes a reclamanților.
Instanța de recurs apreciază că hotărârea instanței de fond se circumscrie exigențelor art.425 C.p.r civ. sub aspectul analizei aparenței de legalitate a actului administrativ și a îndeplinirii tuturor cerințelor art.14 din Legea nr.554/2004 răspunzând sintetic și în limitele obiectului cererii celor invocate de reclamanți, astfel că nu este fondat motivul de casare invocat conform art.488 pct 6 Cpr civ.
Nici motivul invocat conform art.488 pct.8 C.pr. civ. nu este fondat ,întrucât prevederile art.14 din Legea 554/2004 au fost corect interpretate de prima instanță prin prisma condițiilor pretinse de lege pentru a suspenda efectele unui act administrativ individual, analiza fiecărei condiții făcându-se din perspectiva definiției dată în art.2 litera ș și t din aceeași lege.
În ce privește cazul bine justificat există așa cum a arătat instanța de fond două argumente importante care impun instanței respingerea cererii de suspendare: cele reținute în Ordonanța de clasare din 13 10 2014 pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria A. I. și de instanța care a soluționat definitiv plângerea împotriva acestei rezoluții, atât parchetul,cât și instanța reținând că pârâta de ordinul 2 nu a săvârșit infracțiunea de a construi fără autorizație, autorizația fiind prelungită în condițiile Legii nr.50/1991 existând în termenul de valabilitate a autorizației de construcție declarată intenția de a continua lucrările și fiind încheiat contract de lucrări, lucrări ce au demarat în acest termen. Ori, indiferent de declarațiile din mass media ale autorității emitente pârâte, ceea ce are relevanță în speță este că plângerea sa penală a fost clasată. Motivul acestei soluții constituie un argument solid cel puțin la o cercetare aparentă pentru instanță de a nu suspenda executarea actului administrativ, pentru motivul invocat de reclamanți că valabilitatea autorizației de construcție a încetat pe motivul neprelungirii. Astfel,s-a reținut în ordonanța de clasare că la data de 22.01.2013, înainte ca autorizația să expire, . a comunicat Primăriei Municipiului A. I. (și ISC A.) despre faptul că în conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991 și a memoriului tehnic ce face parte din proiectul autorizat, la data de 01.02.2013 vor începe lucrările specifice organizării de șantier, adresa fiind înregistrată la Primărie sub nr.6034/22.01.2013. Anterior, la data de 13.01.2013 a fost încheiat procesul verbal de predare a amplasamentului pentru autorizația de construire nr.65/09.02.2012 către ., firma constructoare cu care s-a semnat contractul de antrepriză la 12.01.2013, cu acest prilej fiind efectuate trasările și delimitarea amprentei la sol a clădirii de către topograf.
Prin adresa nr.654/23.07.2014 Direcția Județeană pentru Cultură A. a comunicat că avizele eliberate de instituțiile de cultură sunt valabile și în prezent, iar problematica obținerii unei noi autorizații de construire nu intra în atribuțiile acestei instituții.
Procesul verbal încheiat la data de 09.07.2014 cu nr._/14.07.2014 de Inspectoratul de Stat în Construcții A. a concluzionat în esență că „la data efectuării controlului, autorizația de construire este în termen de valabilitate”, întrucât „comunicarea privind începerea execuției lucrărilor la ICJ A. sub nr.993/23.01.2013 s-a făcut începând cu data de 01.02.2013, autorizația de construire expirând la data de 31.01.2015”.
În ce privește al doilea argument invocat de reclamanți în sprijinul văditei nelegalități a actului administrativ, acesta vizează ipoteza decurgând din cele de mai sus, a existenței valabile a autorizației, ipoteză în care reclamanții invocă motivul ce ar contura cazul bine justificat de suspendare al încălcării prevederilor legale la emiterea acestui act administrativ. Nici în această ipoteză nu se poate reține o vădită nelegalitate la emiterea actului și nici o îndoială puternică ce ar îndreptăți instanța să suspende efectele acestuia, întrucât așa cum corect a reținut instanța de fond, acest act administrativ a fost supus controlului de legalitate într-o acțiune în anulare care s-a respins definitiv în dosarul nr._, dar și faptului că la o cercetare aparentă nu sunt puse în evidență încălcări vădite ale Legii nr.50/1991, Ordinului nr.839/2009 și Ordinului nr.119/2014.
Cum nu este îndeplinită condiția cazului bine justificat, iar cele două condiții de fond pentru suspendarea actului administrativ trebuie îndeplinite cumulativ, nici nu se mai impune analiza condiției privind paguba iminentă.
În concluzie nici motivul de casare invocat potrivit art.488 pct.8 Cod pr.civ. nu este fondat, astfel că recursul reclamanților se va respinge în temeiul art.496 alin.1 C.pr. civ.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții Ț. C. și Ț. G. împotriva sentinței nr. 216/C./2015 pronunțată de Tribunalul A. - Secția de contencios administrativ fiscal și de insolvență în dosar_ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 28.05.2015.
Președinte, M. F. | Judecător, F. I. P. | Judecător, M. K. - CO Semnează Președinte complet, M. F. |
Grefier, C. G. - CO Semnează grefier, E. G. |
Red. F.M.
Tehnored. M.C.D.
7 ex/09.07.2015
Jud. fond - Ș. F
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 2239/2015.... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 1438/2015.... → |
|---|
