Pretentii. Decizia nr. 3479/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3479/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 04-10-2013 în dosarul nr. 6366/110/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ Decizia nr. 3479/2013
Ședința publică de la 04 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. A.-judecător
Judecător M. N.
Judecător C. Ș.
Grefier E. S.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice Bacău în numele și pentru Administrația Finanțelor Publice Moinești împotriva sentinței civile nr. 670 din 08 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședință publică părțile au fost lipsă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
În raport de incidența art. 11 alin. 3 din O.U.G. nr. 74/2013 și ale H.G. nr. 520/2013 pct. 1 din Anexa 2 a acestei hotărâri privind reorganizarea instituțiilor finanțelor publice instanța constată că Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași se subrogă în drepturile și obligațiile Direcției Generale a Finanțelor Publice Bacău care a formulat recurs în numele și pentru Administrația Finanțelor Publice Moinești, Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași dobândind astfel calitate procesuală activă în prezenta cauză .
Instanța constată recursul ca fiind declarat și motivat în termen, legal scutit de la plata taxei de timbru. Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă de către recurentă, iar cauza se află în stare de judecată, instanța a reținut dosarul în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ și fiscal de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 670 din 08 martie 2013, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul Bacău a dispus următoarele:
A admis excepția lipsei calității procesual pasive a Administrației F. pentru Mediu și a respins în consecință acțiunea.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta P. C., în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Moinești și a obligat pârâta să restituie reclamantului suma de 4472 lei reprezentând taxă pe poluare și dobânda fiscală calculată conform artș. 124 și 70 Cod procedură fiscală până la data restituirii efective și la plata sumei de 539,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că taxa a fost percepută în baza unor dispoziții legale care încalcă dispozițiile art. 90 din T.F.U.E., sens în care s-a pronunțat și CJUE în mai multe decizii, printre care Cauza C – 402/09 T. vs. Statul Român Justiție, în care s-a reținut că taxa pe poluare instituită prin O.U.G. nr.50/2008, încalcă dispozițiile art.110 din TFUE, în condițiile în care discriminează autovehiculele introduse în țară față de cele aflate deja pe piața națională, care nu au fost supuse taxei pe poluare și că art.110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
În aceste condiții, instanța de fond a constatat că suma plătită de reclamant se impune a fi restituită, iar pentru repararea integrală a prejudiciului, se impune și acordarea dobânzii fiscale, calculată conform art. 124 alin.2 raportat la art. 70 Cod procedură fiscală .
Recursul pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice Bacău, în numele A.F.P. Moinești
Direcția Generală a Finanțelor Publice Bacău, în numele A.F.P. Moinești a criticat sentința sub următoarele aspecte:
- În mod greșit a reținut instanța că taxa reglementată prin O.U.G. nr. 50/2008 este
nelegală, întrucât vine în contradicție cu normele europene aplicabile
- legile- cadru sunt obligatorii pentru statele membre în privința rezultatului, însă, autoritățile
naționale au competența de a alege forma și mijloacele prin care acestea devin obligatorii pentru fiecare dintre state.
- incidența prevederilor tratatului (art. 90) nu se poate reține, întrucât taxa de poluare se impune
a fi plătită conform art. 4 din O.u.G. nr. 50/2008
- reclamanta nu se încadrează în situațiile de excepție prev. de art. 3 al. 2 din O.u.G. nr. 50/2008,
taxa de poluare fiind datorată.
- atât tratatul, cât și directiva 77/388/CE nu interzic perceperea unei taxe, ci doar nasc
discuții cu privire la modul de calcul al respectivei taxe.
- principiul „poluatorul plătește” este un principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene.
- Taxa nu introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu, întrucât se aplică tuturor
autovehiculelor care nu au mai fost înmatriculate în România, fie românești, fie străine
- existența taxei de poluare nu este contrară dispozițiilor comunitare.
- Hotărârea pronunțată în cauza T. nu produce efecte juridice în cauzele al căror
obiect îl constituie raporturi juridice născute sub incidența altor reglementări decât cea care a fost în vigoare la data nașterii raportului juridic dedus judecății. Or, în speță, nu ne aflăm într-o situație similară cauzei T., taxa fiind plătită în baza O.G. nr. 7/2009.
10. este greșită soluția instanței pe excepția lipsei calității procesuale pasive a AFM. București.
Motivarea Curții.
Analizând sentința recurată pentru motivele invocate și din oficiu, reține următoarele:
Art. 148 alin. 1 și 2 din Constituția României dispune că, urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare ale legii interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, iar Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin. 2.
La data de 07 aprilie 2011 în cauza T., C.J.U.E., a răspuns întrebărilor adresate de Tribunalul Sibiu, motivele de recurs urmând a fi analizate ținând cont de hotărârea C.J.U.E., având în vedere că interpretarea dreptului comunitar este obligatorie pentru instanțele naționale.
Reclamantul a investit instanța de fond cu o cerere având ca obiect principal restituirea sumei achitate cu titlu de „taxă de poluare”, susținând că dispozițiile legale în baza cărora s-a perceput această taxă – O.U.G. nr. 50/2008 încalcă dispozițiile art. 110 din T.C.E., obligatorii pentru Statul Român în virtutea Legii nr. 157/2005 și ale art. 11 și 148 din Constituție.
Această susținere a reclamantului este în prezent confirmată de hotărârea preliminară a C.J.U.E. la 07.04.2011 în Cauza C-402/09 – T., în care Curtea a stabilit că: „articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională”.
Astfel, instanța trebuie să facă aplicarea normei comunitare ținând cont de interpretarea dată de Curte art. 110 TFUE și să soluționeze acțiunea cu care este sesizată, respectiv căile de atac exercitate, respectând interpretarea Curții.
Prin urmare, Curtea va aplica cu prioritate normele dreptului comunitar, lăsând neaplicată legislația națională contrară, în speță, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu modificările ulterioare, având în vedere dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituție.
Întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 în forma aplicabilă în cursul anului 2009, perioadă în care a luat naștere raportul juridic fiscal în speță prin achitarea taxei de poluare la data de 28.12.2009, nu diferă în mod substanțial de forma inițială a ordonanței decât sub aspectul cuantumului taxei de poluare, nici această variantă ulterioară a taxei de poluare conform modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 7/2009 nu poate fi considerată ca fiind compatibilă cu art. 110 TFUE, astfel considerentele hotărârii preliminare exprimate în cauza T. sunt pe deplin aplicabile și în cauza de față. Rațiunea reglementărilor comunitare în materie este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare, în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție.
Mai mult, ulterior în cauza N. – C263/2010 Curtea de Justiție a interpretat tratatul în sensul că nu este permisă instituirea taxei de poluare așa cum a fost modificată prin OUG 208/2008, OUG 218/2008, OUG 7/2009 și OUG 117/2009 (pct.27 cauza N.).
Pentru aceste considerente, Curtea constată că reglementarea națională a taxei de poluare, în vigoare la data achitării taxei de către reclamant, încalcă dispozițiile art. 110 TFUE, situație în care Curtea de Justiție a decis că taxa nu este datorată, iar statul membru trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză.
Cu privire la pârâta AFM. București instanța a dispus obligarea acesteia în solidar cu recurenta la restituirea taxei de poluare, iar nu pe excepție, cum în mod greșit a susținut recurenta.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași ( subrogată în drepturile și obligațiile Direcției Generale a Finanțelor Publice Bacău care a formulat recurs în numele și pentru Administrația Finanțelor Publice Moinești) împotriva sentinței civile nr. 670 din 08 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă P. C. și intimata-chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 04 octombrie 2013.
Președinte, L. A. | Judecător, M. N. | Judecător, C. Ș. |
Grefier, E. S. |
Red.sent. L. S. G.
Red.d.r. L.Al./22.10.2013
Tehnored. V.M./2 ex.
23.10.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 4238/2013. Curtea de Apel BACĂU | Pretentii. Decizia nr. 4233/2013. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
