Anulare act administrativ. Sentința nr. 59/2014. Curtea de Apel BRAŞOV

Sentința nr. 59/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 08-04-2014 în dosarul nr. 523/64/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 59/F/2014

Ședința publică de la 08 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE R. Grațiela M.

Grefier V. P.

P. astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamantul M. B. PRIN PRIMAR în contradictoriu cu pârâtul M. P. SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ, având ca obiect anulare act administrativ - anularea notei nr. 7075/30.07.2013, adresei nr. 1444/19.09.2013, anularea corecției financiare de 10% din valoarea contractului nr. 402/01.07.2011 încheiat cu .” SRL și 25% din valoarea contractului nr. 525/16.12.2011 încheiat cu . și liderul asocierii .” SRL.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 1 aprilie 2014, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 8 aprilie 2014.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei de față, constată:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus la data de 06.11.2013, reclamantul M. B. prin primar a solicitat ca prin hotărârea pe care se va pronunța să dispună anularea notei nr. 7075/30.07.2013 precum și a adresei nr. 1444/19.09.2013 emise de M. P. SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ, anularea corecției financiare de 10% din valoarea contractului nr.402/01.07.2011 încheiat cu ." SRL;anularea corecției financiare de 25% din valoarea contractului nr.525/16.12.2011 încheiat cu . și liderul asocierii ." SRL.Cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantul a susținut că, în fapt, urmare a verificărilor privind proiectul „Dispecerat tehnic integrat la nivelul ""Municipiului B. - Servicii electronice geospațiale", M. pentru Societatea Informațională a întocmit nota nr.7075/30.07.2013 prin care comunică că s-au stabilit corecții financiare de 10% din valoarea contractului de servicii nr.402/01.07.2011 și de 25% din valoarea contractului de servicii nr.525/16.12.2011, susținându-se că documentația de atribuire este restrictivă privind experiența similară și cerințele specifice pentru echipa de experți în ce privește primul contract și respectiv că documentația de atribuire este restrictivă privind experiența similară și cerințele specifice pentru echipă în ce privește cel de-al doilea contract. .

Dacă în cazul primei corecții se folosește expresia „recomandăm” aplicarea unei jcorecții de 10% din valoarea contractului de achiziție", în privința celei de-a doua sancțiuni nu se mai utilizează expresia „recomandăm”. Se mai critică și finalul notei respectiv formularea „să ne comunicați faptul că ați luat cunoștință și sunteți de acord cu aplicarea corecțiilor financiare".

Reclamantul apreciază că, deși nu este intitulat ca atare actul administrativ contestat reprezintă o notă de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare emisa în condițiile art.27 alin.(l) din OUGnr.66/2011. Această apreciere este fundamentată pe faptul că nici până la data formulării cererii de chemare în judecată reclamantul nu a primit un proiect de proces verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare întocmit potrivit modelului instituit prin art.21 alin.(17) din OUG nr.66/2011, un proces verbal de constatare a neregulilor ori o notă de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare întocmite cu respectarea dispozițiilor art.21 din amintitul act normativ, cu toate că prin adresa nr. 1444/19.09.2013 M. pentru Societatea Informațională „menține decizia de aplicare a corecțiilor financiare". Această adresă, în lipsa unui proces verbal anterior ori a unei cote de constatare, ambele întocmite în condițiile legii, nu este o înștiințare a unei persoane despre o măsură dispusă de o autoritate administrativă ci este un veritabil act administrativ care vătăma M. B. într-un drept al său (de a beneficia de fonduri) ori un interes legitim (de a primi fonduri la nivelul cerut).

Reclamantul mai învederează că împotriva notei nr.7075/30.07.2013 a Ministerului pentru Societatea Informațională a formulat contestația nr._/27.08.2013 care nu a fost soluționată printr-o decizie pronunțată în condițiile art.50 din OUG nr.66/2011.

În consecință având în vedere că nota nr.7075/30.07.2013 a Ministerului pentru Societatea Informațională nu a fost precedată de un proiect de proces verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, nu a fost precedată nici de o notă de constatare a neregulilor, nu a fost creată reclamantului posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere, nefiind motivată și întocmită potrivit OUG nr.66/2011 și a HG nr.875/2011 se impune anularea acesteia.

In ceea ce privește adresa nr. 1444/19,09.2013 M. P. Societatea Informaționala, se arată că anularea acesteia se impune dat fiind faptul că nu respectă prevederile legale privitoare la pronunțarea unei decizii motivate de respingere a contestației.

Reclamantul mai învederează că nu poate pune concluzii pe fondul cauzei, în lipsa unei motivări corespunzătoare a notei și a adresei a căror anulare se solicită.

Este evident că pârâta nu indică și nu motivează modul în care anumiți potențial ofertanți au fost împiedicați să participe la procedura de atribuire, care (și de ce) sunt criteriile restricționiste.

În drept, se invocă prevederile art.1 din Legea nr.554/2004, art.47.și art.51 din OUG nr.66/2011.

În dovedire au fost atașate actele administrative contestate, cele două contracte și contestația administrativă formulată de reclamant.

Acțiunea este scutită de obligația de plată a taxei judiciare de timbru, conform art. 17 din Legea nr. 146/1997.

Prin întâmpinare (f.22) pârâtul M. P. SOCIETATEA INFORMAȚIONALA a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel B. ( excepție respinsă prin încheierea de ședință din 04.02.2014), a mai solicitat introducerea în cauză a MINISTERULUI ECONOMIEI solicitare admisă prin aceeași încheiere de ședință prin care cadrul procesual a fost extins prin introducerea în cauză în calitate de intervenient a MINISTERULUI ECONOMIEI, pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivare se arată că, în derularea proiectului finanțat din fonduri structurale, M. pentru Societatea Informațională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (MSI -OIPSI) a verificat respectarea procedurilor de achiziție realizate de reclamantă pentru implementarea proiectului finanțat din fonduri structurale, verificări impuse de legislația specifică, în vederea rambursării sumelor de plată.

Luând în considerare constatările efectuate, în mod corect, au fost aplicate corecțiile financiare, conform pct.1.7 din Anexa la OUG nr.66/2011, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a încălcării prevederilor art.8 alin.(l) și a art. 179 alin.(l) și alin.(2) din OUG nr.34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Sub aspect procedural se arată că în speță sunt incidente dispozițiile art. 9 din OUG nr.66/2011, fiind esențial a se observa faptul că în cauză nu sunt aplicabile prevederile invocate de către petent, respectiv art.21 si art.50 din OUG nr.66/2011, deoarece, la momentul întocmirii notelor de corecții financiare, cererea de rambursare nu fusese aprobată, cu atât mai puțin plata efectuată.

Se învederează dispozițiile art. 6 și 7 din OUG 66/2011 arătându-se că, în derularea contractului de finanțare, beneficiarul a depus o cerere de rambursare, M. efectuând o verificare prealabilă în vederea decontării cheltuielilor. Totodată, în conformitate cu Anexa I la contractul de finanțare „Măsuri de monitorizare și control", Organismul Intermediar monitorizează derularea proiectului, efectuând controale, inclusiv cu privire la respectarea legislației privind achizițiile publice .

Se mai arată că actele administrative contestate (nota si adresa) fac referire la contractul de servicii nr.402/01.07.2011, incheiat cu . SRL, dar aceste documente menționează, din eroare materială, . SRL. Eroarea materială este preluată și în cererea de chemare în judecată.

În ce privește critica privind expresia din nota nr.7075/30.07.2013, respectiv „recomandăm aplicarea unei corecții de 10% din valoarea contractului de achiziție" se arată că nota statuează fără echivoc că s-au stabilit corecțiile financiare menționate.

Sub aspectul criticilor privind nemotivarea actului administrativ se arată că Nota nr.7075/30.07.2011 este corect fundamentată, fiind întocmită potrivit Listelor de verificare a achiziției beneficiarilor publici nr.6833 și 6835/24.07.2013, în speță fiind vorba despre:

a)Referitor la contract achiziții nr.402/01.07.2011:

- Lista de verificare integrala a procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publică prevăzute de OUG nr.34/2006 (aplicabilă la data desfășurării procedurii de atribuire) (LVAP) - pct.2.1, 3.2., centralizate în concluzii - pct.11.4., cu propunerea de corecții de 10% astfel cum este prevăzută de pct.2.3 din Anexa OUG nr.66/2011.

- Nota privind verificarea procedurii de atribuire (NV), concluzionând cu aceeași propunere de corecții.

- Lista de verificare privind incidența indicatorilor de frauda în cazul derulării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică (aplicabilă la data desfășurării procedurii de atribuire) - pct. 1.

b)Referitor la contract achiziții nr.525/16.12.2011:

- Lista de verificare integrală a procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publică prevăzute de OUG nr.34/2006 (aplicabila la data desfășurării procedurii de atribuire) (LVAP) - pct.3.1., 3.2., centralizate in concluzii - pct.11.4, cu propunerea de corecții de 25% astfel cum este prevăzuta de pct. 1.7 din Anexa OUG nr.66/2011.

- Nota privind verificarea procedurii de atribuire (NV), concluzionând cu aceeași propunere de corecții.

- Lista de verificare privind incidența indicatorilor de frauda in cazul derulării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publica (aplicabila la data desfășurării procedurii de atribuire) - pct.1.

Documentul inregistrat la MSI sub nr. 1444/19.09.2013 reprezintă decizia intimatului referitoare la plângerea prealabila a acestuia(denumita „Contestație") in sensul art.7 din Legea nr.554/2004. Aceasta decizie respecta prevederile art.50 din OUG nr.66/2011 si a fost comunicată contestatorului în termenul prevăzut de lege. Astfel, decizia este amplu motivată, pentru fiecare corecție aplicată în parte, respectiv pentru fiecare contract de achiziție în parte, punctual.

Prin Nota nr.7075/30.07.2O13 și adresa nr. 1444/19.09.2013 reclamantului i-au fost comunicate criteriile restrictive, cu detalierea acestora, fiind motivată decizia de aplicare a corecțiilor. Reclamantul și-a exprimat punctul de vedere prin adresa nr._/06.08.2013.

În dovedire au fost atașae contractul de finanațare nr. 293/32/23.03.2011 privind proiectul cod SMIS_ intitulat “ Dispecerat Tehnic Integrat la Nivelul Municipiului B.- servicii electronice geospațiale ” ( f.28-101) acordul de delegare nr. 504/12.02.2008 încheiat între M. Economiei și Finanțelor și M. Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor ( f. 102-116), cererea de rambursare nr. 5/10.08.2011 vizând contractul de finanțare 91/321/04.08.2009- cod SMIS 4951 ( f.117), copii ale actelor administrative contestate.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare ( f. 135) prin care a pus concluzii cu privire la excepția necompetenței materiale a Curții de Apel B., respectiv introducerea în cauză a Ministerului Economiei iar cu privire la fondul cauzei a precizat că actul administrative contestat nu este motivat, lipsa motivării neputând fi suplinită prin adresa răspuns nr. 1444/19.09.2013 calificată drept decizie de soluționare a contestației. Controlul de legalitate vizează actul administrative și nu răspunsul la plângerea prealabilă. Mai mult, se arată că nici unul dintre cele două acte administrative nu îndeplinește condițiile de formă și de fond cerute pentru valabilitatea și legalitatea unui act administrativ. Se mai arată că autoritatea contractantă a respectat principiul proporționalității luând în considerare exigențele specifice impuse de valoarea, natura și complexitatea contractului. Specificul, volumul și complexitatea serviciilor a condos la alegerea unor criterii de calificare care să asigure execuția contractului în bune condiții. Astfel, cerința experienței anterioare nu este o condiție restrictivă, dimpotrivă. P. a oferi consultanță în managementul proiectului s-au prezentat un număr mare de operatori economici ceea ce face să fie înfrântă pretinsa restrictivitate. În ce privește cerințele specifice pentru echipa de experți ( angajat sau contract de colaborator) se arată că nici aceasta nu este restrictivă deoarece este necesar a se dovedi existența unei relații stabile, directă între ofertant și experții propuși. Se mai arată că nu este tot una să ai un manager de proiect care a mai funcționat în cel puțin trei proiecte finanțate din fonduri europene și unul care este la prima experiență de acest gen. Aceleași aprecieri sunt făcute și cu privire la managerul de proiect IT, expertul în analiză și implementare, team leaderul. arhitect de infrastructură, architect, aplicații software, analist de business, consultant senior GIS. Prin urmare se arată că cerințele de calificare sunt în spiritul art. 179 din OG 34/2006 și art. 8 din HG 925/2006.

Ulterior primului termen de judecată reclamantul a mai depus o notă de ședință (f.149) “ în sensul dezvoltării motivelor de admitere a acțiunii “ în care a formulat apărări noi pe fondul celor reținute în actele administrative contestate. Nota de ședință a fost comunicată pârâtei și intervenientei și întrucât acestea nu au formulat nici un punct de vedere sub aspectul celor învederate, instanța a invocat din oficiu la termenul de judecată din 01.04._ excepția tardivității modificării cererii introductive, în condițiile art. 204 NCPCIV.

Potrivit dispozițiilor art. 13 din Legea nr. 554/2004 instanța a solicitat pârâtei depunerea la dosarul cauzei a documentației ce a stat la baza întocmirii actelor contestate ( f.138) în răspunsul depus la dosar pârâta arătând că documentația a fost depusă la dosar odată cu întâmpinarea ( f.143).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Deliberând cu prioritate, în condițiile art. 248 NCPCIV asupra excepției tardivității completării cererii introductive raportat la dispozițiile art. 204 NCPCIV excepție invocată din oficiu, Curtea o va reține ca întemeiată, după primul termen de judecată la care a fost legal citat reclamantul fiind decăzut din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată în lipsa acordului expres al tuturor părților potrivit art. 204 alin.3 NCPCIV.

În primul rând instanța reține că după ce prin cererea introductivă, reclamanta a menționat expres că în lipsa motivării actelor administrative contestate nu poate formula critici sub aspectul fondului cauzei, prin nota de ședință depusă prin registratură la 24.02.2014, ulterior primului termen de judecată din 04.02.2014, și ulterior formulării răspunsului la întâmpinare, reclamanta dezvoltă argumente suplimentare celor din cererea inițială asupra fondului celor reținute prin actele administrative contestate. Respectiva notă de ședință a fost comunicată tuturor părților, fără ca acestea să își manifeste acordul expres în sensul primirii cererii de completare.

Curtea reține că ne aflăm în situația modificării cererii prin adăugarea unor noi motive de fapt și de drept iar excepția tardivității modificării cererii are caracter absolut, caracter ce rezultă din interpretarea per a contrario a art. 204 alin.3 NCPCIV.

În consecință, Curtea va admite excepția tardivității completării acțiunii, și în consecință va constata că reclamantul este decăzut din dreptul de a și completa cererea, astfel că motivele suplimentare dezvoltate în completarea cererii nu vor fi analizate.

În fapt, prin nota privind proiectul „ Dispecerat Tehnic Integrat la nivelul Municipiului B.- servicii electronice geospațiale cod SMIS_” s-a reținut că urmare a verificărilor efectuate de către MSI - OIPSI asupra achizițiilor desfășurate pentru proiectul „Dispecerat Tehnic Integrat la nivelul Municipiului B. - Servicii electronice geospațiale", cod SMIS_ cât și a Listelor de verificare a achiziției beneficiarilor publici, privind următoarele contracte:

- nr.402/01.07.2011, încheiat cu . SRL;

- nr.525/16.12.2011, încheiat cu Asocierea . (liderul asocierii) și . SRL

s-a stabilit aplicarea de corecții financiare în conformitate cu prevederile OUG nr.66/2011, privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare, astfel:

  1. -10% din valoarea contractului nr.402/01.07.2011, încheiat cu Professional Management Solutions SRL, deoarece cerințele specificate în Documentația de atribuire sunt restrictive privind: experiență similară, cerințe specifice pentru echipa de experți
  2. 25% din valoarea contractului nr.525/16.12.2011, încheiat cu Asocierea . (liderul asocierii) și . SRL, deoarece cerințele specificate în Documentația de atribuire sunt restrictive privind: experiență similară, cerințe specifice pentru echipă.

S-a reținut că au fost încălcate dispozițiile art. 179 alin.1-2 din OUG 34/2006 și art. 8 alin.1 din HG 925/2006 si s-au aplicat corecțiile financiare potrivit pct.2.3 și respectiv 1.7 din Anexa la OUG 66/2011.

Împotriva acestei note reclamantul a formulat contestație cu nr. administrativ_/2013 ( f. 16) prin care a învederat că nu au fost respectate condițiile procedurale impuse de art. 21 din OUG 66/2011.

Această contestație a fost soluționată prin adresa cu nr. 1444/19.09.2013 prin care s-a arătat că se menține decizia de aplicare a corecțiilor financiare, enunțându-se în plus față de nota contestată criteriile de calificare menționate în documentația de atribuire a celor două contracte vizate și care au fost apreciate ca și criterii de calificare și selecție nelegale ceea ce a condus la împiedicarea participării la procedură a altor potențiali ofertanți. S-au menționat aceleași dispoziții legale ca și cele din nota contestată. Sub aspectul criticilor ce vizează procedura urmată nu s-a făcut nici o mențiune.

Prin întâmpinarea formulată în prezentul dosar, pârâta emitentă a actelor contestate învederează că procedura urmată la emiterea celor două acte administrative contestate este cea prevăzută de art. 20, 9, 6 și 7 din OUG 66/2011 și care exclude în mod expres aplicabilitatea art. 21 din aceeași ordonanță, raportat la faptul că, la momentul întocmirii notei de corecții financiare, cererea de rambursare nu fusese aprobată și nici plata nu fusese efectuată.

Totodată prin întâmpinare se arată că nota contestată este corect fundamentată fiind întocmită potrivit listelor de verificare a achiziției beneficiarilor publici, notei de verificare și respectiv listei de verificare privind incidența indicatorilor de fraudă în cazul derulării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție pentru fiecare contract în parte. Aceste documente nu au fost individualizate prin număr și nici nu au fost atașate la dosarul cauzei deși instanța a solicitat atașarea întregii documentații ce a stat la baza întocmirii actelor contestate potrivit art. 13 din Legea nr. 554/2004, răspunsul pârâtei fiind acela că toate documentele avute în vedere la emiterea actelor contestate au fost atașate întâmpinării conform notei de ședință din 03.04.2014 ( f.145).

În drept, se reține că potrivit art. 6 din OUG 66/2011 (1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a exclude integral sau parțial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate și declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, în situația în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existența unor astfel de cheltuieli.

(2) Excluderea integrală sau parțială de la plată, în situația prevăzută la alin. (1), se aplică în mod corespunzător și în cazul cererilor de plată a drepturilor beneficiarilor instrumentelor de finanțare a politicii agricole comune și a politicii comune pentru pescuit.

(3) În aplicarea prevederilor alin. (1), autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în conformitate cu prevederile anexei care face parte integrată din prezenta ordonanță de urgență, în situația în care constată abateri de la aplicarea prevederilor reglementărilor naționale în vigoare în domeniul achizițiilor publice…

Potrivit art. 7 (1) În situația în care, în urma verificărilor administrative și la fața locului, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene consideră necesare investigații suplimentare pentru a stabili eligibilitatea cheltuielilor care i-au fost solicitate la rambursare/plată de către un beneficiar, aceasta are dreptul, înainte de rambursarea/plata sumelor către beneficiar, să se adreseze pentru realizarea acestor investigații structurilor de control prevăzute la art. 20 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b) și alin. (4).

(2) Verificările efectuate de structurile de control prevăzute la art. 20 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b) și alin. (4) în vederea constatării caracterului eligibil al unor cheltuieli solicitate de un beneficiar înainte de rambursarea/plata lor de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene se organizează și se desfășoară după proceduri proprii și reprezintă o activitate distinctă de activitatea organizată și desfășurată în aplicarea prevederilor art. 21 alin. (1) - (16).

Potrivit art. 9 P. cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare, identificate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plății, nu se aplică:

a) procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21;

Pe de altă parte art. 21 coroborat cu art. 2 alin.6 și 7 din OUG 66/2011 prevede procedura identică de urmat pentru întocmirea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare și respectiv a notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare

Astfel, Curtea reține că art. 9 exclude doar procedura de constatare a neregulii și nu și pe aceea de stabilire a creanței bugetare/ corecției financiare iar, pe de altă parte, pentru a deveni incident acest text de lege este necesar ca anterior efectuării plății să existe o constatare a nerespectării condițiilor de legalitate, regularitate sau conformitate din partea autoritățile competente în gestionarea fondurilor europene.

Cu toate că la dosarul cauzei nu se regăsește dovada că contractul de finanțare în cauză se afla la momentul verificărilor în faza de formulare de cerere de rambursare nefinalizată, cererea de rambursare depusă la dosar de pârâtă cu nr. 5/10.08.2011 vizând contractul de finanțare 91/321/04.08.2009- cod SMIS 4951 ( f.117) deci un contract diferit de cel ce face obiectul cauzei, totuși instanța va reține mențiunile din finalul notei contestate „ În vederea procesării și aprobării cererilor de rambursare ...” precum și pasivitatea reclamantei care, după formularea întâmpinării, nici în cuprinsul răspunsului la întâmpinare și nici în nota de ședință depusă, nu a contestat această împrejurare de fapt.

Prin urmare Curtea reține că sunt incidente dispozițiile art. 6,7,și 9 din OUG 66/2011 care exclud aplicabilitatea regulilor de procedură privind constatarea neregulii prevăzute de art. 21 din aceeași ordonanță.

Curtea reține însă că trebuia dovedită de către pârâtă situația premisă pentru aplicarea corecției financiare în sensul art. 9 din OUG 66/2011, respectiv trebuia să fie probată constatarea anterioară de către organele competente a neregulii.

În consecință criticile formulate prin cererea introductivă sub aspectul neîndeplinirii condițiilor de formă prevăzute de art. 21 din OUG 66/2011 vor fi primite doar în parte, fiind subsumate lipsei motivării actelor administrative contestate, în sensul celor ce urmează.

Astfel, instanța va reține ca întemeiată critica reclamantei din cererea introductivă referitoare la lipsa de motivare a actelor administrative contestate.

Curtea reține că, deși, în speță, nu sunt aplicabile dispozițiile de ordin procedural enunțate de art. 21 din OUG 66/2011 sub aspectul procedurii de constatare a neregulii, este indubitabil faptul că nota nr. 7075/30.07.2013 contestată are caracterul unui act administrativ iar adresa nr. 1444/ 19.09.2013 are natura unei decizii de soluționare a contestației administrative, în sensul art. 50 din OUG 66/2011.

De altfel, din chiar cuprinsul art. 6 și 7 din OUG 66/ 2011 rezultă că verificările referitoare la săvârșirea de abateri se desfășoară după anumite proceduri, în urma cărora se pot constata abateri ce atrag aplicarea de corecții financiare.

Sub aspect procedural, în ce privește verificările efectuate, în cuprinsul întâmpinării se menționează împrejurarea că, la baza întocmirii notei contestate se află anumite liste de verificare și respectiv note de verificare ce nu sunt individualizate în vreun fel și care nu au fost atașate la dosarul cauzei după cum nu sunt nici menționate în actele administrative contestate.

Sub aspectul fondului actelor administrative contestate acestea presupun în esență constatarea unei nereguli și aplicarea sancțiunii ce constă în aplicarea de corecții financiare.

Potrivit art. 2 lit.a din OUG 66/2011 neregula este definită ca fiind orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit, iar potrivit lit.o aplicarea de corecții financiare constă în măsurile administrative luate de autoritățile competente, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, care constau în excluderea de la finanțarea din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora a cheltuielilor pentru care a fost constatată o neregulă.

Prin urmare verificarea legalității actelor administrative prin care se constată nereguli si se aplică corecții financiare presupune examinarea legalității procedurii urmate, într-o prima fază sub aspectul constatării neregulii ( in sensul indicării concrete a abaterii constatate și a prejudiciului) iar, într-o a doua fază, stabilirea sancțiunii aplicate, respectiv, individualizarea corecției financiare sau a creanței bugetare, toate aceste aspecte trebuind a fi evidențiate în actul administrativ, aspect ce se subsumează condiției de motivare.

Curtea reține că, în speță, actele administrative contestate sunt viciate sub aspectul formei în sensul că sunt lipsite de motivarea în fapt si în drept, aspecte de natură să atragă nulitatea acestora.

Astfel, în lipsa unei motivări adecvate reclamantul s-a aflat în imposibilitatea de a se apăra, drept dovadă că până la formularea întâmpinării nu a rezultat din actele contestate procedura urmată la întocmirea acestora.

Pe de altă parte, instanța se află în imposibilitatea efectuării unui control al temeiniciei celor reținute, câtă vreme nu sunt indicate nici un fel de argumente și mijloace de probă în susținerea celor constatate.

În esență, Curtea reține că adresa nr. 1444/19.09.2013 emisă de pârâtă în soluționare contestației la nota nr. 7075/30.07.2013 enumeră condițiile referitoare la experiența similară și condițiile specifice pentru echipa de experți din documentația de atribuire a celor două contracte considerând fără nici un argument că respectivele criterii de calificare și selecție sunt restrictive și deci nelegale cu consecința împiedicării participării la procedură a altor potențiali ofertanți. În sprijinul acestei afirmații nu este invocată nici o împrejurare concretă, nu se face trimitere sub aspect probatoriu la raportul procedurii sau la alte mijloace de probă în sensul că s-ar fi produs eliminarea unor alți concurenți pentru neîndeplinirea respectivei condiții ori la faptul că ar fi fost contestată chiar documentația de atribuire sub acest aspect. Nu se rețin date concrete referitoare la valoarea contractelor sau vreun argument pentru care să se aprecieze că respectivele condiții ar fi restrictive.

Mai mult se reține că, doar prin întâmpinarea formulată în prezenta cauză se încearcă motivarea actelor administrative contestate, atât în drept, prin indicarea aspectelor procedurale avute în vedere cât și în fapt, prin trimiterea la anumite acte de verificare. Cu toate acestea respectivele înscrisuri nu sunt atașate întâmpinării și nici la solicitarea expresă a instanței nu sunt atașate nici un fel de documente care au stat la baze emiterii actelor contestate.

Pe de altă parte încercarea de motivare a notei contestate prin adresa ( decizia de soluționare a contestației) în sensul indicării în concret a neregulilor este contrazisă de indicarea prin întâmpinarea formulată a dispozițiilor art. 9 din OUG 66/2011 care presupun constatarea neregulii anterioară și extrinsecă notei de constatare. .

Mai mult, art. 9 din OUG 66/2011 exclude doar procedura de constatare a neregulii în temeiul art. 21, acesta rămânând aplicabil sub celelalte aspecte, respectiv condiții de formă, motivare în fapt și în drept, indicarea căii de atac, comunicarea către beneficiar și acordarea posibilității acestuia de a formula punct de vedere.

În același sens, se reține că structura notei de constatare și aplicare a corecțiilor financiare astfel cum este prevăzută de anexa 5 la HG 875/2011 privind normele de aplicare a OUG 66/2011.

Curtea reține că, de altfel, motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ. Ea reprezintă o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale. Obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului.

Putem aprecia că motivarea urmărește o dublă finalitate. Ea îndeplinește, în primul rând, o funcție de transparență în profitul beneficiarilor actului, care va putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat. Ea permite, de asemenea, instanței să realizeze controlul său jurisdicțional.

Așadar, obligația de motivare joacă un rol deosebit de important, în special în cadrul controlului puterii discreționare.

Exigența motivării permite reconstituirea raționamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia. Ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului și să fie realizată de autorul său.

A motiva implică a face cunoscute cu claritate elementele de fapt și de drept care permit înțelegerea deciziei și aprecierea legalității sale. Importanța acestei exigențe depinde în mod considerabil de natura actului, de contextul juridic în care el intervine, precum și de interesele pe care destinatarii ar putea să le aibă în primirea acestor explicații.

Motivarea va trebui să permită judecătorului să exercite un control asupra elementelor de fapt și de drept care au servit drept bază de exercitare a puterii de apreciere.

Motivarea actelor administrative constituie, totodată una dintre coordonatele dreptului la o bună administrare, prevăzut de art. 41 al Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, care nu mai poate fi ignorată ca reper în orientarea conduitei autorităților naționale din momentul în care modificările aduse art. 6 (din Tratatul privind Uniunea Europeană) prin Tratatul de la Lisabona au conferit cartei valoare juridică egală cu cea a tratatelor. Și în Jurisprudența Curții Europene de Justiție s-a apreciat că o motivare insuficientă sau greșită echivalează cu lipsa motivării, ceea ce atrage nevalabilitatea actului.

P. aceste considerente, raportat la dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004 instanța va admite cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată inițial și va anula actele administrative contestate.

În ceea ce privește situația procesuală a intervenientei M. F. EUROPENE (subrogat prin efectul legii în calitatea procesuală a MINISTERULUI ECONOMIEI ) raportat la dispozițiile art. 84 NCPCIV și văzând și dispozițiile art. 31 alin.4 din Hotărârea de Guvern 457/2008 M. Economiei substituit prin efectul legii de M. F. Europene, a avut calitatea de Autoritate de Management pentru Programul operațional sectorial creșterea competitivității economice iar pârâtul din M. pentru Societatea Informațională are rol de organism intermediar în baza acordului de delegare încheiat intre cele două, însă autoritatea de management „rămâne responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate”. P. aceste considerente instanța a apreciat drept întemeiată solicitarea pârâtei de introducere în cauză a intervenientei, în acest fel prezenta sentință fiindu-i opozabilă.

În ceea ce privește cererea reclamatei având ca obiect cheltuielile de judecată, raportat la dispozițiile art. 452 NCPCIV instanța va reține că dovada cheltuielilor de judecată trebuie făcută, în condițiile legii, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

În cauză, reclamanta a atașat dovada plății onorariului avocațial o dată cu concluziile scrise, respectiv la data de 02.04.2014, ulterior închiderii dezbaterilor cauzei. P. aceste considerente cererea reclamantei având ca obiect cheltuieli de judecată va fi respinsă ca neîntemeiată.

P. ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. B. prin primar cu sediul în B., ., în contradictoriu cu pârâtul M. P. SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ cu sediul în București, ., sector 5 și intervenientul M. F. EUROPENE (subrogat prin efectul legii în calitatea procesuală a MINISTERULUI ECONOMIEI ) cu sediul în București, ..15-16, sector 1.

Dispune anularea notei nr. 7075/30.07.2013 precum și a adresei nr. 1444/19.09.2013 emise de M. P. SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ, anularea corecției financiare de 10% din valoarea contractului nr.402/01.07.2011 încheiat cu ." SRL;anularea corecției financiare de 25% din valoarea contractului nr.525/16.12.2011 încheiat cu . și liderul asocierii ." SRL.

Respinge cererea reclamantei având ca obiect cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel B..

Pronunțată în ședință publică azi, 08.04.2014.

Președinte, Grefier

R. Grațiela M. V. P.

redRGM08.04.2014/tehnoredVP08.04.2014/6ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 59/2014. Curtea de Apel BRAŞOV