Pretentii. Decizia nr. 1661/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1661/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 22-05-2014 în dosarul nr. 1011/62/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 1661/2014
Ședința publică de la 22 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. M. B.
Judecător D. M. S.
Judecător A.-G. S.
Grefier V. P.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. pentru AJFP B. – Serviciul Fiscal Orășenesc V. împotriva sentinței civile nr. 654 din data de 12.02.2014, pronunțată de Tribunalul B. – secția a-II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, având ca obiect ”pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că recursul formulat de recurenta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. pentru pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. -Serviciul Fiscal Orășenesc V. este declarat și motivat în termenele și condițiile prevăzute de art. 301 și 303 Cod procedură civilă și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar potrivit dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997. În cuprinsul cererii de recurs s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Se constată că în cuprinsul cererii de recurs este invocat cu caracter prealabil faptul că potrivit art. 11 din OUG nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a art. 23 din HG nr. 520/2013 și a Ordinului 2211/2013, emise în aplicare ordonanței de urgență, instanța constată transmisă calitatea procesuală activă de la recurenta pârâtă Administrația Finanțelor Publice V. la Serviciul Fiscal Orășenesc V., instituție care funcționează în subordinea Administrației Județene a Finanțelor Publice B., calitate de reprezentant având Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., în locul Direcției Generale a Finanțelor Publice B.. Astfel se va lua act de modificările intervenite cu privire la denumirea recurentei pârâte.
Având în vedere că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în baza actelor existente la dosar, instanța rămâne în pronunțare.
În deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului dedus judecății, constată:
Prin sentința civilă nr.654/CA/12.02.2014, Tribunalul B.-secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal: a respins excepția inadmisibilității invocată de AJFP B. - Serviciul Fiscal Orășenesc V.; a admis acțiunea formulată și precizată de partea reclamantă R. V., în contradictoriu cu pârâta AJFP B. - Serviciul Fiscal Orășenesc V. și, în consecință, a obligat pârâta să achite reclamantului suma de 3424 lei, achitată cu titlu de taxă pe poluare și dobânda legală aferentă, calculată de la data de 25.02.2009 și până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată; a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva chematei în garanție Administrația F. pentru Mediu și în consecință a obligat chemata în garanție să achite pârâtei sumele pe care aceasta a fost obligată să le achite reclamantului cu titlu de restituire taxă și dobândă legală aferentă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că: taxa pe poluare a fost achitată de reclamantă în temeiul O.U.G. nr.50/2008, ale cărei dispoziții contravin principiilor dreptului comunitar, întrucât se aplică numai autovehiculelor folosite provenind din alte state membre ale Uniunii Europene și înmatriculate pentru prima dată în România, nu și autovehiculelor folosite deja înmatriculate în România; reclamantul are dreptul la restituirea taxei, întrucât aceasta a fost încasată în temeiul unor prevederi contrare reglementărilor comunitare; dobânda legală aferentă este datorată, pentru repararea integrală a prejudiciului produs; urmare a admiterii cererii principale, va fi admisă și cererea de chemare în garanție, având în vedere că suma plătită de reclamant se face venit la bugetul fondului pentru mediu, gestionat de către chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal și motivat, pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. - Serviciul Fiscal Orășenesc V., prin D.G.R.F.P. B., solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, recurenta-pârâtă a arătat, în esență, următoarele: la data de 13.01.2012 a intrat în vigoare Legea nr.9/2012, care a abrogat OUG nr.50/2008 și care dispune restituirea în parte a taxei pe poluare achitate în temeiul acestei ordonanțe de urgență; plata taxei s-a efectuat în temeiul unui act normativ în vigoare la data plății și care este conform cu normele dreptului comunitar; dobânda nu poate fi acordată, reclamantul efectuând plata taxei în mod benevol; nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, în lipsa culpei sale procesuale.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele si lucrările dosarului, sentința atacată, față de motivele invocate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, din motivele ce vor fi expuse în continuare.
În fapt, reclamantul a achiziționat un autovehicul care a fost anterior înmatriculat în al stat membru al Uniunii Europene, pentru care a plătit taxa pe poluare.
În drept, problema care se ridică este aceea de a stabili dacă legislația internă – în temeiul căreia se condiționează înmatricularea autovehiculului achiziționat de reclamant dintr-un stat membru al Uniunii Europene de plata taxei de poluare - este compatibilă cu prevederile legislației comunitare.
Art. 90 (actual art.110 TFUE) par. l din Tratatul de instituire a Comunității Europene (în continuare Tratatul) prevede: ”Niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare”.
Scopul instituirii art. 90 (110) din Tratat este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor în spațiul comunitar, iar domeniul său de aplicare vizează impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. După cum se poate constata, taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație – dacă au fost înmatriculate în țară.
Se ivește, astfel, o aparentă discriminare între categoria vehiculelor folosite care sunt achiziționate din țară și categoria vehiculelor folosite achiziționate din afara țării – inclusiv din spațiul comunitar.
Era normal ca un astfel de act normativ – având drept scop (declarat) protecția mediului - să se aplice tuturor autovehiculelor aflate în circulație pe teritoriul României, nicidecum doar acelora care se înmatriculează pentru prima dată în țară.
Toate cele de mai sus conduc la concluzia că taxa pe poluare aplicată autovehiculelor second-hand achiziționate din spațiul comunitar contravine prevederilor art. 90 (110) din Tratat, în condițiile în care o astfel de taxă nu este percepută pentru autovehicule identice – achiziționate de pe teritoriul României. Or, actualul articol 110 al TFUE se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Potrivit art. 148 din Constituția României, ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin. 2). Parlamentul, Președintele României, Guvernul si autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din prevederile alineatului 2 (alin. 4).
Aceste obligații au fost reafirmate și prin Legea nr. 157/2005 - de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană
Prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C‑402/09, privind pe I. T. împotriva României, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu (România), pronunțată la 7 aprilie 2011, s-a stabilit că: articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Prin urmare, constatând că taxa pe poluare a fost calculată de pârâtă și încasată de la reclamant ca urmare a aplicării eronate a dispozițiilor legale incidente (completate cu dreptul Uniunii Europene), refuzul soluționării favorabile a cererii acestuia de restituire a taxei fiind astfel nejustificat, instanța de fond, în mod legal și temeinic, a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, obligând pârâta la restituirea taxei.
În ceea ce privește obligarea la plata dobânzii, în mod corect instanța de fond a constatat că aceasta este datorată. Potrivit Hotărârii pronunțate la data de 18 aprilie 2013 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cauza C‑565/11 (M. I. împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu și Administrației F. pentru Mediu), aplicarea principiului efectivității impune, în cazul restituirii unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei, pierdere ce depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauză și data restituirii acesteia.
Așadar, în lumina acestei jurisprudențe recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene și ținând seama de principiul priorității dreptului Uniunii Europene, instanța apreciază că reclamantul are dreptul la plata dobânzilor.
În ce privește cheltuielile de judecată, Curtea apreciază că soluția instanței de fond este legală și temeinică, având în vedere că procesul dedus judecății are drept cauză refuzul nejustificat al organului fiscal de a restitui reclamantului taxele pe poluare percepute contrar normelor dreptului Uniunii Europene, devenind astfel pe deplin aplicabile dispozițiile art.274 din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, criticile aduse prin recursul declarat de pârâtă sunt în totalitate nefondate.
Față de considerentele ce preced, Curtea, făcând aplicarea dispozițiilor art.312, alin.(1) din Codul de procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat și va menține sentința atacată, ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice B.-Serviciul Fiscal Orășenesc V., prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., împotriva sentinței civile nr.654/CA/12.02.2014, pronunțată de Tribunalul B. – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pe care o menține.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi, data de 22 mai 2014.
Președinte, O. M. B. | Judecător, D. M. S. | Judecător, A.-G. S. |
Grefier, V. P. |
RedDMS22.05.2014/tehnoredVP23.05.2014/2ex
Jud fond U. D.
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2581/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
