Anulare act administrativ. Decizia nr. 1131/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1131/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 74054/3/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1131
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 14.03.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - B. L. PATRAȘ
JUDECĂTOR - E. C. V.
JUDECĂTOR - M. N.
GREFIER - A. M. G.
Pe rol soluționarea recursului promovat de recurentul-pârât M. FINANȚELOR PUBLICE – OFICIUL DE PLĂȚI ȘI CONTRACTARE PHARE împotriva sentinței civile nr. 2515/05.06.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ /CA/2012, în contradictoriu cu intimata-reclamantă FUNDAȚIA CĂMINULUI PHILLIP.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 28.02.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data 07.03.2013 și la data de astăzi, 14.03.2013, când în aceeași compunere a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București-Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal sub nr._ /CA/2011, reclamanta FUNDAȚIA CĂMINUL PHILLIP, în contradictoriu cu pârâtul M. FINANȚELOR PUBLICE – OFICIUL DE PLĂȚI ȘI CONTRACTE PHARE, a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună: anularea Deciziei nr. 117/16.03.2011 emisă de O.P.C.P- M. Finanțelor ,prin care s-a respins contestația formulată împotriva Procesului verbal nr. 620.838/17.01.2011, ca fiind netemeinică și nelegală și pe cale de consecința:
- anularea procesului-verbal de constatare nr._/17.01.2011, privind debitul stabilit în cuantum de 17.434,16 euro, ca fiind netemeinic și nelegal;
- obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice - Oficiul de Plăți și Contractare Phare la restituirea sumei de 17.434,16 euro(echivalentul în lei), achitată de contestatoare, aceasta nefiind datorată.
Prin sentinta civila nr.2515/05.06.2012 ,Tribunalul a admis acțiunea reclamantei si a anulat Decizia nr. 117/16.03.2011 și procesul-verbal de constatare nr._/17.01.2011,dispunand obligarea pârâtei să restituie reclamantei suma de 17.434,16 euro(echivalentul în lei), achitată în temeiul actului anulat.
Pentru a pronunta aceasta solutie ,instanța a avut in vedere urmatoarele:
În fapt, la data de 03.10.2002 ,reclamanta a încheiat cu Ministerul Finanțelor Publice, contractul privind proiectul Phare Ro 0004.02.02-FISR/154- „ O șansă pentru integrarea optimă a copiilor romi în sistemul educațional", pe o perioadă de implementare de 9 luni, proiect ce s-a finalizat la data de 28.11.2003.
Bugetul asigurat de Autoritatea Contractantă, reprezentând fonduri PHARE, și achitat contestatoarei a fost de 49.917,05 euro, sumă distribuită în trei tranșe, ultima plată fiind efectuată la data de 28.11.2003.
La data de 24.11.2010, reclamanta Fundația Căminul Phillip a fost înștiințată de către Oficiul de Plăți și Contractare Phare din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prin intermediul proiectului procesului-verbal de constatare nr._/24.11.2010 ,de faptul că în urma unor verificări documentare privind modul de obținere derulare și utilizare a fondurilor alocate au fost descoperite nereguli privind utilizarea necorespunzătoare a fondurilor comunitare și urmează să se treacă la recuperarea anumitor cheltuieli, calificate drept neeligibile, de la Fundație.
În acest sens, Oficiul de Plăți și Contractare Phare din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a emis la data de 17.01.2011 Procesul-verbal de constatare nr._, stabilind un debit ce urmează a fi recuperat de la Fundația beneficiară a proiectului, fiind calificat drept o cheltuială neeligibilă, în cuantum de 17.434,16 euro(echivalentul în lei).
Împotriva acestui proces verbal, reclamanta a formulat contestația înregistrată sub nr. 622.654/16.02.2001 la Oficiul de Plăți din cadrul Ministerului de Finanțe, solicitând constatarea împlinirii termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea creanțelor fiscale, precum și anularea procesului verbal întrucât debitul respectiv nu este datorat.
Contestația a fost respinsă ca nefondată și neîntemeiată, menținându-se ca temeinic și legal procesul verbal contestat, soluție dată prin Decizia nr. 117/16.03.2011, decizie ce face obiectul prezentei acțiuni.
În drept, tribunalul reține că potrivit disp. art. 3 și 4 din OG nr. 79/2003, obiectul constatării existenței creanțelor bugetare îl constituie stabilirea neregulilor, prejudiciilor și/sau a persoanelor juridice ori fizice debitoare, ca urmare a nerespectării legalității, conformității și regularității utilizării și administrării fondurilor comunitare și a fondurilor de cofinanțare aferente.
Constituie titlu de creanță:
a) actul/documentul de constatare, stabilire și individualizare a obligațiilor de plată privind creanțele bugetare rezultate din nereguli, precum și accesoriile acestora și costurile bancare;
b) hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care se stabilește obligația de plată privind creanțele bugetare rezultate din nereguli.
Creanțele bugetare rezultate din nereguli, inclusiv accesoriile datorate conform contractelor sau altor angajamente legale prin care se utilizează fondurile comunitare și cofinanțarea aferentă, înscrise în titlul de creanță specificat la alin. (2) lit. a), se stabilesc în moneda utilizată pentru efectuarea plăților în cadrul contractului ori altor angajamente legale sau acordului de finanțare și în lei, utilizându-se cursul de referință comunicat de Banca Națională a României, valabil la data emiterii titlului de creanță.
Titlul de creanță specificat la alin. (2) lit. a) constituie înștiințare de plată și cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevăzute de Codul de procedură fiscală, precum și elemente specifice, acolo unde este necesar.
Titlul de creanță se comunică debitorului în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală.
Împotriva titlului de creanță debitorul poate formula contestație la organul emitent, în condițiile și termenele stabilite de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 174/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 4
(1) Constituie obiect al recuperării creanțelor bugetare rezultate din nereguli sumele plătite necuvenit din fonduri comunitare și/sau din cofinanțarea aferentă, costurile bancare, inclusiv accesoriile acestora, precum și alte sume stabilite de lege în sarcina debitorului.
(2) Creanțele bugetare rezultate din nereguli sunt asimilate creanțelor fiscale, în sensul drepturilor și obligațiilor care revin creditorilor, autorităților cu competențe în gestionarea asistenței financiare comunitare nerambursabile și debitorilor.
În acest sens, tribunalul a fost sesizat în vederea verificării legalității stabilirii în sarcina reclamantei-contestatoare a unui debit în valoare de 17.434,16 euro(echivalentul sumei de 71.984,26 lei), pentru care a fost demarată și procedura executării silite conform susținerilor reclamantei.
Astfel, un prim argument reținut în cuprinsul procesului-verbal întocmit cu ocazia controlului, și care a stat la baza declarării caracterului neeligibil al sumei contestate, a constat în încălcarea procedurilor de achiziție de bunuri (rechizite, manuale, hrana), respectiv procurarea acestora prin cumpărare directă, pe baza de facturi și chitanțe fiscale, și nu prin procedura simplificată, după consultarea a cel puțin trei furnizori.
Sub acest aspect, reclamanta a precizat că pentru aceste produse, având în vedere perioada de derulare a proiectului, anii 2002 -2003 și contextul economic de la acea vreme, când nu existau atâția posibil furnizori ca în prezent, ci doar mici magazine de cartier, a întâmpinat o reală problemă în acest demers. Astfel, a încercat să obțină oferte de la trei furnizori, dar nu a găsit disponibilitatea unor ofertanți care să fie constanți în oferirea unor produse pe o perioada îndelungată și la un preț prestabilit.
Tribunalul reține ca relevante susținerile reclamantei în sensul că autoritatea contractantă M.E.F-OPCP a semnat un contract cu Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, prin care această organizație a fost mandatată să gestioneze mai multe proiecte Phare finanțate de Autoritatea Contractantă. Prin acest contract, OPCP a atribuit CRCR sarcina de a coordona, evalua, monitoriza și controla implementarea proiectului (relație contractuală recunoscută și de pârât la pag.3 cap.5 alin. din procesul verbal atacat și de CRCR prin adresa nr. 120/04.04.2012-fila 401 dosar, rezultată și din înscrisurile de corespondență depuse de reclamantă la dosarul cauzei").
Prin urmare, contractul a fost derulat prin intermediul CRCR, iar toate procedurile au fost derulate sub stricta supraveghere a acestui organism, care acționa în numele Autorității Contractante.
Or, din adresele atașate în copie la filele 115, respectiv 377 din dosar, rezultă că CRCR a fost informată de reclamantă în privința solicitării unei derogări, pentru ca reprezentantul reclamantei să achiziționeze produsele prin cumpărare directă de la firme cu anumită reputație și care nu pun la îndoială seriozitatea sau întreruperea furnizării produselor și nu pot periclita proiectul.
De altfel, conform clauzelor contractuale prevăzute la art. 9 alin. 2 din condițiile generale(filele 45-50), „atunci când modificarea nu afectează scopul principal al proiectului…beneficiarul poate opera modificarea și va informa Autoritatea Contractantă despre aceasta fără întârziere”, iar art. 11 (3) prevede că „ Autoritatea Contractantă poate înceta Contractul, fără notificare prealabilă și fără plata vreunei compensații, când Beneficiarul-nu reușește, fără justificare, să îndeplinească una dintre obligațiile asumate și după ce a fost atenționat printr-o scrisoare să-și execute acele obligații,continuă să nu dea curs acelor obligații sau nu prezintă explicații satisfăcătoare în termen de 30 de zile de la trimiterea scrisorii de notificare."
Or, în cauză, după informarea CRCR de către reclamantă cu privire la dificultățile întâmpinate în sensul achiziției de produse prin procedura simplificată, după consultarea a cel puțin trei furnizori, autoritatea contractantă nu s-a prevalat de posibilitatea pe care o avea în sensul încetării contractului, în măsura în care explicațiile oferite de beneficiar ar fi fost apreciate ca fiind nesatisfăcătoare.
S-a mai reținut în procesul verbal întocmit de OPCP, faptul că beneficiara-reclamantă ar fi prezentat Autorității Contractante facturi fiscale și chitanțe care nu corespund realității în scopul obținerii finanțării, contravaloarea lor, în cuantum de 749.75 euro, fiind de asemenea calificată drept o cheltuială neeligibilă.
Sub acest aspect, tribunalul reține că în urma cercetărilor efectuate de P. de pe lângă Judecătoria sectorului 1, București, prin Rezoluția din 07.01.2012 a dispus neînceperea urmăririi penale.
De altfel, tribunalul consideră că împrejurarea societățile emitente ., SC CRIS ACTIV SRL și . în baza de date a Oficiului Național al Registrului Comerțului, însă nici unul dintre codurile fiscale ale celor trei societăți comerciale nu erau reale, nu poate fi opusă reclamantei, deoarece aceasta, în calitate de beneficiar al facturilor în cauză, nu avea obligația de a verifica decât conformitatea documentelor justificative cu dispozițiile art. 155 din Legea 571/2003, nu însă și corectitudinea datelor de identificare menționate de emitent.
Prin urmare, tribunalul reține că implementarea programului s-a făcut sub monitorizarea permanentă a autorității contractante, prin intermediul CRCR, proiectul a fost realizat integral, iar aspectele invocate de pârâtă pentru declararea caracterului neeligibil al cheltuielilor efectuate nu se susțin.
În acest sens, din adresa nr. 120/3.04.2012 emisă de Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi Cluj N., atașată la fila 401 din dosar rezultă că pentru această schemă de garnituri, Autoritatea Contractantă a solicitat derogare de la Condițiile Generale și a introdus în contractul de finanțare obligativitatea unui raport de audit întocmit de auditor autorizat, auditor care a certificat toate cheltuielile efectuate de beneficiar.
Prin adresa menționată se mai comunică totodată faptul că din datele deținute de CRCR, F. Căminul Phillip a întocmit și depus rapoartele financiare și narative, iar acestea au fost înaintate Autorității Contractante, care le-a aprobat și a făcut plățile intermediare și finale către beneficiar.
În urma auditului efectuat privind raportul financiar final al proiectului(filele 25-44), s-a constatat că sumele bugetare au fost utilizate pe destinațiile stabilite, fundația a definitivat proiectul propus, alocând din surse proprii suma de 8.315,53 euro.
În drept, tribunalul reține că în conformitate cu dispozițiile art. 2 lit. a din OG 79/2003, a) neregulă înseamnă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare, memorandumurilor de înțelegere, acordurilor de finanțare - privind asistența financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană -, precum și a prevederilor contractelor încheiate în baza acestor memorandumuri/acorduri, rezultând dintr-o acțiune sau omisiune a operatorului economic, care, printr-o cheltuială neeligibilă, are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunității Europene și/sau a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)- f) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și la art. 1 alin. (2) lit. a)- d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.45/2003 privind finanțele publice locale.
Totodată, conform art. 2 lit. d) din Ordonanța nr. 79/2003, creanțele bugetare rezultate din nereguli și/sau fraudă reprezintă sume de recuperat la bugetul Comunității Europene, la bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) - f) din Legea nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, și la art. 1 alin. (2) lit. a)- d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.45/2003, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare și a sumelor de cofinanțare aferente.
Or, atâta timp cât în cauză nu s-a făcut dovada unor nereguli care să genereze prejudicierea bugetului general a Comunităților Europene sau a bugetelor gestionate de acestea, nefiind dovedită existența unui prejudiciu creat ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor, acestea fiind utilizate în vederea implementării proiectului, având în vedere totodată împrejurarea că proiectul a fost finalizat, tribunalul apreciază că nu se justifică declararea ca neeligibile a cheltuielilor la care se referă procesul-verbal din contestat, în suma de 17.434,16 euro.
Impotriva sentintei tribunalului a declarat recurs paratul Ministerul Finanțelor Publice - Oficiul de Plăți și Contractare “PHARE” ,invocand incidenta motivului de recurs prevazut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește susținerea reclamantei, însușită de instanța de fond, conform căreia nu se poate reține existenta unui prejudiciu și nicio neregulă în sensul prevederilor OG nr.79/2003 (act normativ în vigoare la momentul efectuării controlului), recurenta arata ca, potrivit art.2 lit. a) din acest act normativ, "neregulă reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul general al Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită."
Potrivit art.2 lit. d) din OG nr. 79/2003, creanțele bugetare rezultate din nereguli, reprezintă sume de recuperat la bugetul general al Comunității Europene și/sau la bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și/sau la bugetele de cofinanțare aferente, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare și a sumelor de cofinanțare aferente și/sau ca urmare a obținerii necuvenite de sume în cadrul măsurilor care fac parte din sistemul de finanțare integrală ori parțială a acestor fonduri.
Totodată, conform art.1 alin.2 din Normele metodologice de aplicare a OG nr.79/2003, "prin cheltuială neeligibilă, în sensul Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare, .... se înțelege orice sumă plătită din bugetul general al Comunităților Europene, bugetele administrate de acestea ori în numele lor sau din bugetele din care provine cofinanțarea aferentă, care a fost obținută sau utilizată cu nerespectarea prevederilor legale ori contractuale, indiferent de natura sau destinația acesteia."
Interpretând sistematic prevederile legale mai sus indicate nu doar prin litera dar și în spiritul legii, rezultă că o sumă plătită de la bugetul Comunității Europene utilizată fără respectarea prevederilor legale naționale sau comunitare, ori contractuale, indiferent de natura acesteia, constituie o neregulă în sensul OG nr.79/2003.
Potrivit art.4 alin.1 din OG nr.79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, aprobată prin Legea nr.529/2003, cu modificările și completările ulterioare, "constituie obiect al recuperării creanțelor bugetare rezultate din nereguli sumele plătite necuvenit din fonduri comunitare și/sau din cofinanțarea aferentă, costurile bancare, inclusiv accesoriile acestora, precum și alte sume stabilite de lege în sarcina debitorului."
Totodată, art.1 din OG nr.79/2003, prevede că, "prezenta ordonanță reglementează activitățile de constatare și de recuperare a sumelor plătite necuvenit din asistența financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană și/sau din fondurile de cofinanțare aferente, ca urmare a unor nereguli."
Astfel, din coroborarea celor două texte de lege se reține faptul că, scopul OG nr.79/2003 este recuperarea sumelor plătite necuvenit din asistența financiară nerambursabilă. În sprijinul acestei susțineri vin și dispozițiile art.11 alin.5. lit. d) și ale art.111 alin.2 din OG nr.79/2003.
În opinia primei instanțe, sumele reținute în procesul verbal de constatare sunt eligibile întrucât reclamanta a respectat atât condițiile stipulate în Contractul de grant nr. RO 0004.02.02-FISR/154, dar și cerințele impuse de legislația națională în vigoare la momentul derulării contractului.
În fapt, în anul 2007, Direcția Audit Public Intern din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a derulat în temeiul Legii nr.672/2002 o misiune de audit intern asupra modului de gestionare a proiectelor derulate de Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi în calitate de Asistență Tehnică. între proiectele evaluare a fost și cel al cărei beneficiară este Fundația Căminul PHILLIP, Raportul de audit final fiind aprobat de conducerea ministerului prin Nota DAPI nr._/30.01.2008.
Ulterior finalizării misiunii de audit, în temeiul constatărilor și recomandărilor Raportului de audit, Oficiul de Plăți și Contractare “PHARE” a efectuat o misiune „on the spot” notificată beneficiarului prin Adresa nr._/29.01.2010/_/02.02.2010.
Misiunea s-a finalizat prin întocmirea Raportului de evaluare din 22.02.2010, acesta fiind repartizat Compartimentului Control și Soluționare Contestații.
C. Control și Soluționare Contestații a demarat propriile verificări în temeiul OG nr.79/2003 în vederea constatării eventualelor nereguli și recuperarea sumelor neeligibile aferente, în temeiul constatărilor la fața locului efectuate de echipa "on-the-spot" din cadrul Oficiul de Plăți și Contractare“PHARE” în timpul verificărilor au fost identificate posibile aspecte de natură penală fapt pentru care în temeiul art.11 alin.6 din OG nr.79/2003, coroborat cu prevederile HG nr.1306/2007, prin Adresa nr._/10.03.2010 a fost sesizat Departamentul pentru Luptă Antifraudă, procedura administrativă fiind suspendată temporar.
Departamentul pentru Luptă Antifraudă a finalizat propriile verificări ale modului de implementare a proiectului în cauză, fiind întocmită Nota DLAF nr.7/127/08.10.2010.
Potrivit art.6 din OUG nr.49/2005 "Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF, denumit în continuare Departament, este instituția de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă - OLAF și asigură, sprijină sau coordonează, după caz, îndeplinirea obligațiilor ce revin României privind protecția intereselor financiare ale Comunității Europene, în conformitate cu prevederile art.280 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, având atribuția de control al obținerii, derulării sau utilizării fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente."
Același act normativ, la art.7 stabilește faptul că Departamentul pentru lupta antifraudă are ca principală atribuție "controlul obținerii, derulării și utilizării fondurilor provenite din asistența financiară acordată României de Uniunea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente, în vederea identificării de nereguli, având și calitatea de organ de constatare, în sensul ari. 214 din Codul de procedură penală, în privința fraudelor ce afectează interesele financiare ale Uniunii Europene în România".
În urma efectuării controlului, potrivit art.10 alin.7 "în cazul identificării de nereguli, Departamentul transmite actul de control autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente, în vederea luării măsurilor care se impun pentru remedierea deficiențelor și, după caz, recuperarea sumelor plătite necuvenit", constatările Departamentului fiind obligatorii pentru autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare și a cofinanțării aferente (art. 10 alin.9).
După transmiterea de către Departamentul pentru lupta antifraudă a actului de control, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare și a cofinanțării aferente procedează la stabilirea și individualizarea obligațiilor de plată și emiterea titlului de creanță, rubricile din procesul-verbal de constatare urmând a fi completate în conformitate cu cele constatate prin actul Departamentului pentru lupta antifraudă.
Mai mult decât atât, art.111 din OG nr.79/2003 instituie o obligație în sarcina autorităților care gestionează fondurile europene, aceea de a comunica, în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării Departamentului pentru lupta antifraudă, măsurile luate pentru remedierea aspectelor semnalate prin actele de control ale departamentului, precum și acțiunile întreprinse pentru recuperarea eventualelor prejudicii.
Din interpretarea sistematică a textelor de lege învederate, singura concluzie la care se poate ajunge este aceea că la baza procesului verbal stă actul de control încheiat de către Departamentul pentru Lupta Antifraudă, rubricile din procesul verbal urmând a fi completate cu cele constatate de către această instituție.
Caracterul obligatoriu al celor constatate de către Departamentul pentru lupta antifraudă nu poate fi pus la îndoială, față de cele prezentate mai sus, Oficiul de Plăți și Contractare "PHAREE" având pe cale de consecință obligația legală de a proceda la emiterea titlului de creanță pentru recuperarea sumelor rezultate din nereguli.
Oficiul de Plăți și Contractare "PHARE" în calitate de autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare, în accepțiunea prevederilor OG nr.79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările și completările ulterioare, a procedat la efectuarea propriului control documentar în vederea certificării neregulilor, constatării creanțelor bugetare rezultate din nereguli, în cadrul domeniului său de competență, precum și pentru recuperarea sumelor reprezentând creanțe bugetare rezultate din nereguli.
În baza analizei documentelor puse la dispoziție de către intimata-reclamantă au fost identificate pe lângă încălcări ale procedurilor de achiziții publice, respectiv cinci (5) facturi fiscale emise de S.C SISTAL TOTAL SRL, ., ., ., societățile în cauza neputând fi identificate în baza de date a Oficiului Național al Registrului Comerțului. Față de aspectele constatate, în conformitate cu prevederile art.11 alin.6 din OG nr.79/2003, Oficiul de Plăți și Contractare "PHARE" a solicitat Departamentului pentru lupta antifraudă, prin adresa nr._/10.03.2010 efectuarea de verificări suplimentare în vederea certificării neregulilor identificate.
Prin Nota nr.7/_ din 08.10.2010, în urma verificării documentelor întocmite în cadrul procedurilor de achiziție menționate mai sus, Departamentul pentru lupta antifraudă a identificat încălcări ale Anexei nr. II la contractul de finanțare nerambursabilă precum și încălcări ale prevederilor cadrului normativ aplicabil implementării proiectului de GRANT, respectiv cele ale "Practical Guide to Phare, I. & Sapard procedures" privind achizițiile publice, și anume:
- toate achizițiile de bunuri (achiziție de rechizite și manuale precum și hrană) au fost realizate prin procedura de cumpărare directă pe bază de facturi fiscale și chitanțe;
- au fost prezentate Autorității Contractante facturi fiscale și chitanțe care se presupun a fi false, în scopul justificării unor cheltuieli efectuate în cadrul proiectului.
În vederea achiziționării rechizitelor, manualelor precum și a hranei, intimata-reclamantă trebuia să respecte procedura prevăzută în Anexa nr. IV la contractul de finanțare nerambursabilă pentru achiziționarea unor bunuri cu o valoare cuprinsă între 5.000 Euro și 30.000 Euro, respectiv "procedura simplificată după consultarea a cel puțin trei furnizori".
Intimata-reclamantă nu a prezentat și nici nu a atașat la rapoartele financiare toate documentele prevăzute de art.16 alin.3 din Anexa nr. II la contractul de finanțare nerambursabilă, în vederea justificării achizițiilor de "lucrări, bunuri și servicii", respectiv oferte de la furnizori, contracte sau comenzi, facturi și acte care să dovedească plățile efectuate și comenzile ferme.
De asemenea, intimata-reclamantă nu a ținut la zi lista centralizatoare privind distanțele parcurse, consumul mediu al vehiculelor folosite, costurile carburanților și cheltuielile de întreținere conform art.16 alin.3 din Anexa nr. II la contractul de finanțare nerambursabilă.
Potrivit punctelor 2.4.4, 4.2.3, 4.3.2, 4.3.11.3 și 4.5 din "Practical Guide to PHARE, I./SAPARD procedures", în cazul procedurii simplificate, Beneficiarul trebuia să solicite oferte de la cel puțin trei candidați cărora trebuia să le transmită câte o invitație de participare la procedură, însoțită de documentația de atribuire, ofertele trebuiau evaluate de către o comisie de evaluare numită de Beneficiar, iar membrii acesteia trebuiau să semneze câte o declarație de imparțialitate și confidențialitate, iar în cazul în care Beneficiarul primea mai puțin de trei oferte conforme, procedura trebuia reluată. De asemenea, pentru fiecare achiziție de bunuri cu valoare cuprinsă între 5.000 Euro și 30.000 Euro, Beneficiarul trebuia să întocmească câte un dosar de achiziție care să cuprindă documentele prevăzute la pct.4.3.2 din „Practical Guide to Phare, I./SAPARD procedures".
În acest context, ca urmare a controlului documentar s-a constatat faptul că atât în cazul achiziționării rechizitelor, manualelor cât și a hranei, intimata-reclamantă nu a aplicat procedura simplificată, ci procedura de cumpărare directă fapt ce constituie neregulă în accepțiunea legii.
În consecință, cuantumul cheltuielilor stabilite ca fiind neeligibile sub aspectul celor prezentate mai sus este de 16.684,41 euro.
Un alt aspect al verificărilor a vizat facturile fiscale și chitanțele emise de ., SC CRIS ACTIV SRL și . SRL depuse de intimata-reclamantă cu scopul justificării cheltuielilor din cadrul proiectului. În urma cercetărilor a rezultat faptul că societățile în cauză erau înregistrate în baza de date a Oficiului Național al Registrului Comerțului, însă niciunul dintre codurile fiscale ale celor trei societăți comerciale nu erau reale. În plus, nici codul fiscal și denumirea ., nu coincide cu codurile fiscale menționate pe facturile fiscale și chitanțele depuse de intimata-reclamantă.
Având în vedere constatările Departamentului pentru lupta antifraudă privind documentele justificative depuse de intimata-reclamantă pentru obținerea finanțării PHARE, s-a considerat că suma de 24.682.835 ROL echivalentul a 749,75 euro este neeligibilă și ca urmare intimata-reclamantă are obligația de a restitui această sumă.
În ceea ce privește prescripția invocată de intimata-reclamantă în față instanței de fond, recurentul arata că dreptul Oficiului de Plăți și Contractare "PHARE" din cadrul Ministerului Finanțelor Publice de a stabili obligații fiscale decurgând din presupusa nerespectare a contractului de finanțare nerambursabilă "Grant contract-external aid-Civil Society Developement Program Component 4-lmprovement of the Situation of R." RO 0004.02.02-FISR/154 nu este prescris întrucât termenul de 5 ani prevăzut atât de art.131 alin.1 din OG nr.92/2003, cât și cel stipulat de art.112 din OG nr.79/2003 nu s-a împlinit.
Astfel, art.3 "Durata și data de expirare" din OG nr.51/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2000 (RO0004 -RO0007), semnat la București la 6 noiembrie 2000 "Pentru prezenta măsură finanțarea gratuită este disponibilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2002, făcând obiectul reglementărilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile rămase din finanțarea gratuită, care nu au fost contractate până la această dată, vor fi anulate. Termenul limită pentru efectuarea plăților din cadrul finanțării gratuite este 30 noiembrie 2003, cu excepția proiectelor RO0005.01 și RO0007.02 pentru care termenul limită de efectuare a plăților este 30 noiembrie 2004. Toate plățile trebuie să fie efectuate până la expirarea termenului limită. Comisia poate totuși, în funcție de împrejurări, să fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare, dacă aceasta este cerută în timp util și justificată în mod adecvat de către Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expiră perioada de efectuare a plăților din finanțarea gratuită. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei."
Art.1 din Anexa nr.1 la OG nr. 10/2003 pentru ratificarea addendum-urilor la memorandumurile de finanțare referitoare la Programul național PHARE 2000, Programul ACCESS 2000 și Facilitatea suplimentară pentru investiții 2001 prevede că "Memorandumul de finanțare RO0004 - RO0007, semnat la 6 noiembrie 2000, se modifică după cum urmează:
- perioadele de contractare și plată pentru următoarele patru componente se extind pentru duratele prevăzute mai jos:
RO0004.02 Societatea civilă: pentru contractare, cu 4 luni, până la 31 martie 2003, și pentru plată, cu 7 luni, până la 30 iunie 2004."
Ceea ce se reglementează prin aceste dispoziții este numai data limită până la care Oficiul de Plăți și Contractare “PHARE” în calitate de Agenție de Implementare poate efectua plăți către beneficiarii proiectelor finanțate prin PHARE 2000 și nicidecum data de la care începe să curgă prescripția dreptului de a stabili obligații de plată.
În ceea ce privește prescripția dreptului de a stabili obligația de plată a creanțelor bugetare rezultate din nereguli cu privire la programul Phare 2000, se reține că potrivit art.112 din OG nr.79/2003, "Dreptul de a stabili obligația de plată se prescrie în termen de 5 ani de la data închiderii programului dacă normele comunitare nu prevăd un termen mai mare."
Totodată, potrivit art.11 alin.5 din HG nr.1306/2007, "termenul de prescripție prevăzut de art.112 alin.(1) din ordonanță începe să curgă de la data închiderii programului, aceasta considerându-se data confirmării scrise de către Comisia Europeană a închiderii programului sau, în cazul în care nu există o astfel de confirmare, data efectuării de către Comisia Europeană a plății finale în cadrul programelor de preaderare și al programelor operaționale."
Ceea ce este de subliniat este faptul că legiuitorul prin data închiderii programului, în cazul în care nu există o confirmare scrisă de la Comisia Europeană, nu s-a raportat doar la plata unui singur program, ci la ultima plată aferentă tuturor fondurilor de preaderare pe care Comisia Europeană ar putea efectua către ACP/OPCP, pentru ultimul Program PHARE 2006 finanțat de Comisia Europeană.
Nu în ultimul rând, dispozițiile art.17 -Urmărirea îndeplinirii măsurilor din Acordul - Cadru, Anexa A la Memorandumul de finanțare, stipulează faptul că: "în urmărirea executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicație și, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce privește măsura, care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menționat în memorandumul de finanțare, pe toată perioada de execuție a măsurii și după terminarea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor și, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului și va informa țara beneficiară despre data închiderii oficiale a programului."
Din interpretarea prevederilor legale indicate mai sus, rezultă fără nici un dubiu faptul că termenul de prescripție începe să curgă de la data închiderii oficiale a programului, prin emiterea de către Comisia Europeană a scrisorii de închidere și nu de la data limită când se puteau face plăți către beneficiarii proiectelor finanțate prin PHARE 2000.
Nu are nici o relevanță în speța analizată data la care a fost realizată ultima plată, întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, legea stabilește în mod expres momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție, acesta fiind data confirmării scrise de către Comisia Europeană a închiderii programului.
Mai mult decât atât, la acest moment Comisia Europeana efectuează verificări în vederea emiterii Declarației Finale pe componente, pentru programul PHARE 99.
Intimata reclamanta a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat,reluand in esenta argumentele expuse prin cererea de chemare in judecata.
Curtea, analizând recursul în raport de motivele și criticile formulate, de înscrisurile de la dosarul cauzei, de dispozițiile legale incidente, apreciază că acesta este fondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Anexa II la contractul privind proiectul Phare Ro 0004.02.02-FISR/154- „ O șansă pentru integrarea optimă a copiilor romi în sistemul educațional” ,intitulata Conditii generale aplicabile contractelor pentru finantare nerambursabila ale Comunitatilor Europene, la art.1(1), prevede ca :(…) Daca implementarea Proiectului implica incheierea unor contrate de catre Beneficiar,se vor aplica procedurile contractare prevazute in Anexa IV.”
În conformitatea cu Anexa IV ,pentru ipoteza achizitiei de bunuri in valoare de pana la 30.000 euro este necesara efectuarea unei proceduri simplificate, dupa consultarea a cel putin 3 furnizori de bunuri.
In cauza ,necontestat, o atare procedura nu a fost respectata ,achizitionarea bunurilor retinute in procesul-verbal emis de recurentul-parat(rechizite ,manuale scolare si hrana), a carui anulare s-a solicitat in prezenta cauza ,fiind facuta in mod direct de la furnizor .
Instanta de fond ,preluand argumentele invocate de catre reclamanta ,a retinut că autoritatea contractantă M.E.F-OPCP a semnat un contract cu Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, prin care această organizație a fost mandatată să gestioneze mai multe proiecte PHARE finanțate de Autoritatea Contractantă. Prin acest contract, OPCP a atribuit CRCR sarcina de a coordona, evalua, monitoriza și controla implementarea proiectului (relație contractuală recunoscută și de pârât la pag.3 cap.5 alin. din procesul verbal atacat și de CRCR prin adresa nr. 120/04.04.2012-fila 401 dosar, rezultată și din înscrisurile de corespondență depuse de reclamantă la dosarul cauzei").Prin urmare, contractul a fost derulat prin intermediul CRCR, iar toate procedurile au fost derulate sub stricta supraveghere a acestui organism, care acționa în numele Autorității Contractante.
Instanta de fond retine că, din adresele atașate în copie la filele 115, respectiv 377 din dosar, rezultă că CRCR a fost informată de reclamantă în privința solicitării unei derogări, pentru ca reprezentantul reclamantei să achiziționeze produsele prin cumpărare directă de la firme cu anumită reputație și care nu pun la îndoială seriozitatea sau întreruperea furnizării produselor și nu pot periclita proiectul.
În raport de imprejurarea evocata si fata de faptul a ca autoritatea contractantă nu s-a prevalat de posibilitatea de a înceta contractul,conform art. 11 (3),tribunalul a apreciat ca aspectele invocate pentru declarararea caracterului neeligibil al cheltuielilor efectuate nu se sustin.
Un atare punct de vedere face abstractie insa de dispozitiile contractului incheiat de catre reclamanta ,care, la art.9 alin.1 din Anexa II ,stabilesc ca „Orice modificare adusa contractului sau anexelor sale trebuie mentionata ..Daca amendamentul este solicitat de catre Beneficiar acesta trebuie sa transmita solicitarea Autoritatii Contractante ,cu o luna inainte de data la care se estimeaza . amendamentului ,cu exceptia situatiilor temeinic justificate de catre beneficiar si acceptate de autoritatea contractanta”.
În cauza nu s-a probat existenta vreunui amendament scris referitor la modificarea Anexei IV ,mai exact a conditiei referitoare la derularea procedurii simplificate de achizitionare a bunurilor in valoare de pana la 30.000 euro(si mai mare de 5000 euro),după consultarea a cel putin 3 furnizori de bunuri.
Curtea constata din actele dosarului ca a existat o corespondenta intre reclamanta si Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi referitoare la derularea contractului in discutie ,insa continutul acesteia nu permite concluzia vreunui acord in sensul modificarii contractului ,astfel cum in mod eronat s-a sustinut in cauza.
Se retine astfel că ,potrivit adresei nr.62/24.02.2003, Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi aducea la cunostinta reclamantei necesitatea depunerii mai multor documente ca urmare a procedurii de verificare a rapoartelor narative intermediare ,iar prin adresa nr.106/01.04.2003 se precizeaza in mod neechivoc faptul ca orice modificare adusa contractului sau anexelor sale trebuie mentionata . ,fiind redat si continutul art.9 alin.1 din Conditiile Generale ale contractului.
De altfel, adresa aflata la fila 115 din dosar, la care instanta de fond a facut referire,nu probeaza nici macar imprejurarea afirmata ,anume că CRCR a fost informată de reclamantă în privința solicitării unei derogări.Nu doar ca inscrisul in discutie nu este asumat prin semnatura de reprezentantului emitentului ,recte F. C. F., dar nici nu s-a dovedit ca adresa a fost primita de CRCR ,neexistand vreo viza de inregistrare a acesteia la CRCR sau orice alta dovada care sa ateste acest fapt.
In egala masura ,faptul ca autoritatea contractanta nu a inteles să faca aplicarea dispozitiilor art.11 alin.3 din contractul incheiat ,anume să dispună incetarea contractului pentru neindeplinirea obligatiilor de catre beneficiar, nu justifica concluzia caracterului eligibil al cheltuielilor efectuate de catre reclamanta pentru achizitionarea bunurilor în discutie.
Curtea retine că Programul PHARE este un instrument financiar oferit de Uniunea Europeană pentru a cărui accesare trebuie îndeplinite o . criterii și condiții impuse de legislația națională și comunitară, cunoscute de beneficiari înainte de semnarea contractului de finanțare.
În conformitate cu prevederile contractului de finanțare și anexele la acesta, beneficiarul este singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului, inclusiv sub aspectul modului de desfășurare a procedurilor de achiziții de bunuri .
Art. 2 lit. a) din OG nr. 79/2003, definește neregula ca fiind orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractuale ori a altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.
Din analiza textului legal anterior mentionat, instanța retine continutul complex al notiunii de neregula, care reprezintă orice abatere nu doar de la legalitate, ci și în raport de prevederile contractuale ori ale altor angajamente legale.
În conformitate cu art. 1 alin. 1 din HG nr. 1306/2007 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător,termenii legalitate, regularitate și conformitate sunt definiți în Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată”, la art.2 ,după cum urmeaza:
- legalitate –caracteristica unei operațiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia;
- regularitate – caracteristica unei operațiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor și regulilor procedurale și metodologice care sunt aplicabile categoriei de operațiuni din care face parte.
- conformitate –caracteristica unei operațiuni, a unor acte sau fapte administrative produse în cadrul unei entități publice de a corespunde politicii asumate în mod expres în domeniul respectiv de către entitatea în cauză sau de către o autoritate superioară acesteia, potrivit legii;
Prin urmare, apărarea intimatei-reclamante in sensul că în cauza nu s-a identificat vreo incalcare a vreunei dispozitii legale sau comunitare este irelevanta ,cata vreme sfera de cuprindere a neregulii în accepțiunea OG nr. 79/2003 este mult mai largă, acoperind nu doar nerespectarea prevederilor legale aplicabile, dar și nerespectarea ansamblului principiilor și a tuturor regulilor procedurale și metodologice aplicabile procedurii de finanțare.
Chiar dacă pe parcursul derulării contractului, modul de implementare a proiectului a făcut obiectul unor controale efectuate de CRCR, în perioada de 5 ani de la finalizarea programului, oricând se pot constata nereguli de către alte organe de control (în acest caz DLAF), Oficiul de Plăți si Contractare PHARE fiind obligat să ia măsurile care se impun, conform OG 79/2003.
. legale privind desfășurarea activității de implementare a Programului PHARE, competența de efectuare a controalelor cu privire la modul de implementare a proiectelor revine nu doar autoritatii contractante, ci și altor instituții naționale și europene, cum ar fi Curtea de Conturi, Departamentul pentru Lupta Antifraudă din cadrul Guvernului României sau Oficiul European de Luptă Antifraudă.Practic controlul concomitent al autoritatii contractante nu exclude controlul posterior al acelorași operațiuni și,implicit, constatarea unor eventuale neregularități.
In legatura cu apărarea intimatei –reclamante referitoare la prescrierea dreptului de a se stabili obligatia de plata a creantelor bugetare rezultate de nereguli ,Curtea constata ca nu poate fi primita.
In acest sens ,Curtea retine că ,potrivit art.112 din OG nr.79/2003, "Dreptul de a stabili obligația de plată se prescrie în termen de 5 ani de la data închiderii programului dacă normele comunitare nu prevăd un termen mai mare."
Conform art.11 alin.5 din HG nr.1306/2007, "termenul de prescripție prevăzut de art.112 alin.(1) din ordonanță începe să curgă de la data închiderii programului, aceasta considerându-se data confirmării scrise de către Comisia Europeană a închiderii programului sau, în cazul în care nu există o astfel de confirmare, data efectuării de către Comisia Europeană a plății finale în cadrul programelor de preaderare și al programelor operaționale.
Textul anterior citat se reglementeaza doua momente alternative de la care incepe să curga termenul de prescriptie prevăzut de art.112 alin.(1) din ordonanță :fie data confirmării scrise de către Comisia Europeană a închiderii programului fie, în cazul în care nu există o astfel de confirmare, data efectuării de către Comisia Europeană a plății finale în cadrul programelor de preaderare și al programelor operaționale închiderii programului.
În cauza ,intimata- reclamanta a aratat ca proiectul sau s-a finalizat la 28.11.2003 ,cand a fost efectuata ultima plata ,acesta fiind in opinia sa si momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie de 5 ani pentru stabilirea obligatiei de plata,conform tezei a II-a a textului art.11 alin.5 din HG 1305/2007 .
Un atare punct de vedere face abstractie de continutul normei legale in discutie ,care se refera in mod expres la data efectuarii de catre Comisia Europeana a plății finale în cadrul programelor de preaderare și al programelor operaționale ,iar nu în cadrul fiecarui proiect derulat in cadrul acestor programe.
Nu in ultimul rand ,Curtea apreciaza ca neintemeiata concluzia instantei de fond in sensul că,in lipsa vreunei dovezi privind existenta vreunui prejudiciu creat ca urmare a utilizarii necorespunzatoare a fondurilor ,nu se poate retine caracterul neeligibil a cheltuielilor la care se refera procesul-verbal contestat.
Instanta de fond folosește noțiunea de neregularitate exclusiv în legătură cu existența unui prejudiciu material și direct pentru Comunitate,scapand din vedere ca achizitionarea directa a bunurilor contureaza in mod neechivoc nu doar incalcarea principiului liberei concurente si al transparentei, dar si al eficientei utilizari a fondurilor alocate,context in care se poate retine că vicierea procedurii implica in mod necesar si prejudicierea fondurilor comunitare și ale bugetului de stat.Or ,potrivit art.1 alin.2 din Anexa II la contractul incheiat, „Beneficiarul trebuie să implementeze proiectul acordandu-i atentia ,eficienta si promptitudinea necesare ,după cum o impun regulile bunei practici in domeniul abordat si in conformitate cu prezentul Contract”.
Referitor la cheltuiala in cuantum de 749,75 euro declarata neeligibila intrucat au fost prezentate facturi fiscale si chitante care nu corespund realității, instanta de fond a apreciat ca un atare punct de vedere nu poate fi primit intrucat ,in urma cercetarilor efectuate ,conform Rezolutiei Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 1 Bucuresti din data de 07.01.2012, s-a dispus neinceperea urmaririi penale.
Curtea constata ca neinceperea urmarii penale a reprezentantului reclamantei pentru savarsirea infractiunii de inselaciune este irelevanta din perspectiva stabilirii caracterului eligibil al cheltuielilor efectuate conform facturilor si chitantelor ale caror mentiuni nu corespund realitatii .
Potrivit art.14 (1) –Costuri eligibile din Anexa II la contract, „Pentru a fi considerate eligibile in contextul proiectului ,costurile trebuie :(…) să fi fost într-adevar facute si înregistrate in contabilitatea beneficiarului sau a partenerului /partenerilor acestuia, să fie identificabile si verificabile ,sa fie sustinute de actele originale si toate documentele justificative corespunzatoare”.
În cauza ,s-a retinut ca documentele tipizate provin de la societati care nu exista ,fie ca acestea nu corespund Sistemului unitar de inscriere si numerotare gestionat ,in perioada 1998-2006 ,de catre C.N. Imprimeria N. S.A.
Curtea constata, de asemenea, ca patru dintre acestea contin la rubrica denumirea generica a produselor sau a serviciilor mentiunea „produse de protocol” ,mentiune care in mod evident nu este de natura a asigura exigenta impusa de art.14 alin.1 anterior citat in sensul asigurarii caracterului identificabil si verificabil al costului in discutie si ,implicit al eligibilitatii acestuia.
Contrar celor retinute de instanta fondului ,Curtea apreciaza ca reclamanta avea obligatia de a verifica conformitatea datelor de identificare mentionate de emitentii documentelor cu regim special,cata vreme ,conform art. 1(2) din Anexa II la contractul ,s-a prevazut in mod expres ca implementarea proiectului de catre beneficiar se face cu acordarea atentiei ,eficientei si promptitudinii necesare ,după cum o impun regulile bunei practici din domeniul abordat si in conformitate cu contractul.
In derularea proiectului ,reclamanta avea obligatia de a manifesta minime diligente pentru evitarea unei situatii precum aceea retinuta in actul contestat.In acest sens ,printr-o simpla verificare la Oficiul N. al Registrului Comertului ,intimata-reclamanta ar fi putut constata ea insasi imprejurarile redate pe larg anterior. Or ,scopul publicarii informatiilor de tipul celor evocate este tocmai acela de a le aduce la cunostinta tertilor ,acestia neputandu-se prevala de o eventuala necunoastere a situatiilor ,fara a invoca,în acelasi timp ,și propria culpă.
De altfel ,este de neinteles atitudinea oscilanta a reclamantei care ,pentru achizitionarea rechizitelor si a alimentelor, a apelat in mod direct la furnizori precum METRO si RTC(nota bene,cu incalcarea obligatiilor impuse prin contract), cu motivarea ca sunt „cele mai renumite,serioase si profesionale societati” ,in timp ce achizitia „produselor de protocol” ,de exemplu, s-a facut de la societati necunoscute care isi desfasurau activitatea .,potrivit propriilor afirmatii ale acesteia .
Față de toate considerentele expuse, instanța de recurs apreciază că sunt fondate criticile recurentei-pârâte, în cauză fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., fiind netemeinică și nelegală sentința recurată prin care s-a confirmat legalitatea actelor administrative contestate.Prin urmare ,in temeiul art.312 alin.3 C.proc.civ ,va admite recursul si va modifica sentinta recurata in sensul ca va respinge acțiunea formulată de reclamantă ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul promovat de recurentul-pârât M. FINANȚELOR PUBLICE – OFICIUL DE PLĂȚI ȘI CONTRACTARE PHARE cu sediul în București, str. .. 44, . împotriva sentinței civile nr. 2515/05.06.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ /CA/2012, în contradictoriu cu intimata-reclamantă FUNDAȚIA CĂMINULUI PHILLIP cu sediul în București, .. 9, sector 5.
Modifică sentința recurată în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 martie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
B. L. Patraș E. C. V. M. N.
GREFIER
A. M. G.
Red.PBL
Jud.fond R.B.
| ← Pretentii. Decizia nr. 5707/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Încheierea nr. 30/2013. Curtea de... → |
|---|
