Pretentii. Decizia nr. 5707/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5707/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 16973/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 5707
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 12.12.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: P. O. D.
JUDECĂTOR: C. C. M.
JUDECĂTOR: G. G.
GREFIER: B. C.
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 6 PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 4740/23.11.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant V. A. G..
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, a răspuns intimatul reclamant personal și reprezentat de avocat D. E. care depune împuternicire avocațială de reprezentare la dosar, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Curtea, față de OUG nr. 74/2013, HG nr.520/2013 și Ordinul Președintelui ANAF nr.2211/2013, constată intervenită transmisiunea calității procesuale în cauză de la Administrația Finanțelor Publice Sector 6 București către Administrația Sector 6 a Finanțelor Publice, respectiv de la Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, motiv pentru care dispune rectificarea citativului, în sensul menționării denumirii actuale a recurentei
La interpelarea instanței cu privire la alte cerere prealabile de formulat, reprezentanta intimatului reclamant învederează faptul că are o mențiune de făcut și anume că prin recursul promovat de către recurenta pârâtă a fost indicat greșit numărul de dosar_/3/2011, care nu are consecințe juridice, precizând că numărul corect al dosarului este_ .
Curtea, ia act de precizarea reprezentantei intimatului reclamant cu privire la faptul că numărul corect al dosarului în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 4740/23.11.2012 este_/2/2012.
Reprezentanta intimatului reclamant învederează instanței faptul că nu mai are alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Având cuvântul, reprezentanta intimatului reclamant solicită instanței respingerea recursului ca nefondat.
În cea ce privește primul motiv de recurs invocat, după cum se poate observa se invocă faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive așa zis invocată de către actuala recurentă pârâtă și solicită a se observa că așa zisă excepție nu a fost invocată la instanța de fond în nici un fel, nici înscris și nici oral și după cum rezultă chiar din sentința atacată la pct. 2.1 se menționează în mod expres că deși actuala recurentă a fost citată în mod legal nu s-a prezentat și nu a depus nici întâmpinare.
În acest context, reprezentanta intimatului reclamant consideră că nici instanța de control judiciar nu se poate pronunța asupra a ceea ce nu s-a solicitat la fond deoarece ar putea să se pronunțe numai cu privire la critici față de nelegalitatea hotărârii instanței de fond.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, privește fondul pretenției judecății, dreptul material și în acest sens se solicită a se observa că tendința instanței de fond la punctele 5 și 6, în mod detaliat se explică dreptul material aplicabil cauzei cu incidența legislației europene și astfel că, în acest context, consideră că recursul este nefondat. Cu cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea onorariului de avocat conform chitanței pe care o depune la dosar.
Curtea, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe fondul recursului.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4740/23.11.2012 , pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr._, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul V. A. G. în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A SECTORULUI 6 BUCUREȘTI, a fost obligată pârâta la restituirea către reclamant a sumei de 13.507 lei reprezentând taxa de poluare, la care se adaugă dobânda legală în materie fiscală ce va fi calculată potrivit art. 124 alin. 2 C.pr.fisc. de la data de 21.05.2012 până la data restituirii efective. A fost obligată pârâta la plata sumei de 743,6 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxe judiciare de timbru și onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut, în esență că reclamantul a achiziționat un autoturism sencond-hand dintr-un stat membru al Uniunii Europene, iar în România a plătit o taxă specială pentru prima înmatriculare a acestui autoturism în cuantum de 13.507 lei.
Tribunalul a reținut că taxa de poluare instituită prin OUG nr.50/2008 este contrară prevederilor art. 90 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, întrucât autoturismele second - hand înmatriculate deja în România sunt exceptate de la plata taxei de primă înmatriculare, în timp ce autoturismele second - hand înmatriculate în alte state nu se bucură de același regim juridic.
În consecință, constatând caracterul discriminatoriu al taxei de primă înmatriculare, în temeiul art. 148 din Constituția României, tribunalul a înlăturat de la aplicare dispozițiile legale interne.
Împotriva acestei sentințe, a formulat recurs, pârâta Direcția Generala a Finanțelor Publice a Municipiului București in reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sector 6, înregistrat pe rolul Curții de Apel București, la data de 25.03.2013, sub nr._ .
În motivare, a arătat, în esență că în mod greșit instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației Finanțelor Publice sector 6, față de împrejurarea că taxa de poluare achitata de către intimatul-petent, nu se face venit la bugetul de stat aflat in administrarea organului fiscal Administrației Finanțelor Publice Sector 6, ci se face venit la bugetul Administrației Fondului pentru Mediu.
In ceea ce privește admiterea cererii de chemare in judecata, in sensul restituirii sumei de 13.507 lei, recurenta a arătat că instanța și-a format o convingere greșită.
Referitor la fondul cauzei, a arătat că taxa pe poluare reglementată de OUG nr. 50/2008, nu contravine dreptului comunitar, iar caracterul ei fiscal intră în regimul intern de impozitare, domeniul fiind rezervat exercitării prerogativelor suverane ale statelor membre.
Față de cele menționate anterior, a solicitat admiterea recursului și, pe cale de consecință, modificarea in tot a sentinței și respingerea cererii de chemare in judecată formulată.
În drept, a invocat disp. art. 304 pct. 6, 8, și 9 și art. 3041 C.pr.civ.
Cererea de recurs este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997 rap. la art. 229 din OG nr. 92/2003.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și a disp. art.3041 C.pr.civ., Curtea apreciază că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată, recurentul-reclamant a solicitat obligarea intimatei-pârâtei să-i restituie suma de 13.507 lei, achitată conform Deciziei privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule nr._/02.04.2012 emisă de Administrația Finanțelor Publice Sector 6, în temeiul Legii nr. 9/2012.
Astfel, taxa achitată de reclamant pentru înmatricularea în România a autoturismului în cauză este taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, taxă reglementată de Legea 9/2012 și nu taxa pe poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008.
Cu toate acestea, în considerentele sentinței, instanța de fond nu face nicio referire la dispozițiile Legii 9/2012 în temeiul cărora reclamantul a achitat taxa a cărei restituire o solicită, nu analizează dacă prevederile acestui act normativ sunt compatibile cu normele comunitare, ci analizează conformitatea cu dreptul comunitar a dispozițiilor OUG nr. 50/2008.
Potrivit dispozițiilor art. 261 alin. (1) punctul 5 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească se dă în numele legii și trebuie să menționeze, printre altele, ”motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților”. Constituie motiv de recurs, astfel cum dispune art. 304 punctul 7 din Codul de procedură civilă, situația în care "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii".
În mod necesar, o hotărâre judecătorească trebuie să cuprindă în motivarea sa argumentele care au format, în fapt și în drept, convingerea instanței cu privire la soluția pronunțată, argumente care, în mod necesar, trebuie să se raporteze, pe de o parte, la susținerile și apărările părților, iar, pe de altă parte, la dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății, în caz contrar fiind lipsită de suport probator și legal și pronunțată cu nerespectarea prevederilor art. 261 alin. (1) punctul 5 din Codul de procedură civilă.
Motivarea este, așadar, un element esențial al unei hotărâri judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 21 alin. (3) din Constituția României și art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Soluționarea acțiunii prin raportare la prevederile OUG nr.50/2008, fără a fi examinate dispozițiile actului normativ în temeiul căruia taxa a fost plătită, echivalează practic cu soluționarea procesului fără a intra în fondul acțiunii, de natură să justifice casarea cu trimitere spre rejudecare.
Atâta timp cât în considerente instanța nu evocă normele substanțiale și procedurale incidente și aplicarea lor în speță, soluția exprimată prin dispozitiv rămâne nesusținută și pur formală, nefiind corolarul motivelor ce o preced.
În aceste condiții, a fost cauzată o vătămare procesuală care nu poate fi înlăturată altfel decât prin casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, pentru a se asigura părților accesul la dublul grad de jurisdicție, ca garanție a legalității și temeiniciei hotărârii judecătorești ce va fi dată în cauză.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1 și 5 C.p.civ., Curtea va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA SECTOR 6 A FINANȚELOR PUBLICE (fostă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 6 BUCUREȘTI) PRIN DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI (fostă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI), împotriva sentinței civile nr. 4740/23.11.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant V. A. G..
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.12.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
P. O. C. C. G. G.
D. M.
GREFIER
B. C.
Red. Jud. P. 2 ex./03.02.2014
Tribunalul București – Secția a IX-a, Judecător fond: I. M.
| ← Despăgubire. Decizia nr. 1935/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Decizia nr. 1131/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
