Anulare act administrativ. Hotărâre din 24-04-2013, Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-04-2013 în dosarul nr. 23/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 17.04.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C. V. C.
GREFIER: C. O.
Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamanta BIȘTEA V. în contradictoriu cu pârâții B. BUCUREȘTI și U. NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta, personal, și pârâta U.N.B.R. reprezentată prin avocat P. A. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâtul B. București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că B. București a depus un set de înscrisuri, în 2 exemplare, după care:
Reclamanta depune la dosar recipisa confirmare de primire prin care arată că dovedește faptul că B. București a primit contestația formulată. Comunică un exemplar al dovezii de comunicare și către UNBR, prin avocat.
Pârâta UNBR, prin avocat, arată că instituția nu a pronunțat o decizie cu privire la contestație și că nu există un răspuns final la aceasta și precizează că susține excepția prematurității în continuare.
Având cuvântul pe cererea de acordare a despăgubirilor, pârâta UNBR arată că cererea a fost adresată unei instituții care nu este parte în proces, Casa de Asigurări a Avocaților fiind cea care calculează contribuțiile datorate de avocați.
Reclamanta depune la dosar extras de pe pagina de internet a UNBR, pe care-l comunică și pârâtei UNBR, prin avocat. Învederează că a făcut un calcul estimativ al despăgubirilor.
Curtea comunică reclamantei un exemplar al înscrisurilor depuse de B. București prin serviciul registratură.
Reclamanta arată că înscrisurile au fost depuse și de UNBR la un termen anterior.
Curtea acordă cuvântul pe excepția prematurității, pe fondul cauzei și pe despăgubiri.
Pârâta UNBR, prin avocat, solicită admiterea excepției prematurității arătând că solicitarea de anulare a deciziei este prematură la acest moment și trebuie respinsă pentru neîndeplinirea procedurii prealabile.
Reclamanta solicită respingerea excepției prematurității arătând că în jurisprudență s-a reținut că instanța se poate pronunța în cazuri de acest fel. Mai arată că deciziile emise de B. București nu i-au fost comunicate niciodată.
Având cuvântul pe fondul cauzei reclamanta solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și completată. Arată că în setul de înscrisuri depus la dosar la termenul anterior se află și cele două decizii, respectiv nr. 588/2/28.02.2012 și nr. 588/1/28.02.2012, care nu i-au fost comunicate niciodată. În ceea ce privește problema invocată de pârâți, respectiv calitatea de expert, solicită să se aibă în vedere opinia Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA) în sensul că „dacă cel primit în profesie nu renunță în termen de 2 luni la situația care constituie caz de incompatibilitate, decizia se desființează” și că „situațiile de incompatibilitate se soluționează în interiorul celor 2 luni”. În speță, respingerea înscrierii este un abuz întrucât s-a făcut pentru o situație de incompatibilitate care nu a existat. Reclamanta mai solicită să se aibă în vedere opinia dn.-lui Ș. Naubauer care este formator la INPPA și care opinează în sensul că un avocat nu poate îndeplini funcția de expert în cauza în care este angajat apărător, și arată că rezultă că un avocat poate fi expert în cauzele în care nu este angajat în calitate de avocat. Mai arată că este vorba de o presupusă cauză de incompatibilitate pentru că nici nu s-a ajuns la această situație. Solicită admiterea și a cererii de acordare a despăgubirilor conform desfășurătorului pe care l-a depus la dosar.
Pârâta UNBR, prin avocat, solicită respingerea cererii inițiale ca fiind nefondată. Arată că reclamantei i s-a recunoscut calitatea de stagiar în urma unui examen și avea posibilitatea de a intra în Barou iar după 2 ani a formulat cerere de înscriere pe lisa avocaților stagiari. Pârâta arată că reclamanta nu a dovedit calitatea de avocat pentru a putea fi înscrisă pe tabloul avocaților și că prin formularea direct a acestei cereri se sare o etapă premergătoare, cea a primirii în profesie. Mai arată pârâta că prin Decizia nr. 588/2 reclamantei i s-a recunoscut dreptul de a putea intra în Barou cu condiția ca în termen de 2 luni să își rezolve situația de incompatibilitate în care se afla întrucât este expert contabil. Pârâta precizează că i s-a solicitat reclamantei să renunțe la profesia de expert și solicită să se aibă în vedere că reclamanta a recunoscut și deținerea unei funcții de director general și, mai mult, din adeverința medicală depusă la fila 132 dosar reiese că ar avea și ocupația de consilie juridic. Întrucât nu s-a renunțat la funcțiile deținute B. București a respins cererea reclamantei. Pentru toate aceste motive solicită respingerea în tot a acțiunii și a cererii completatoare, ca nefondate. cu privire la cererea de acordare a daunelor solicită de asemenea respingerea solicită să se observe că reclamanta solicită cotele de contribuție ca fiind un prejudiciu în patrimoniul său, însă este vorba de cote prezumate a fi plătite. De asemenea solicită respingerea cererii de acordare a daunelor morale arătând că nici nu s-au arătat care ar fi acestea. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată și depune la dosar chitanță în dovedirea acestora.
Pârâtul B. București, prin avocat C. M.-A., care s-a prezentat în ședință publică pe parcursul de dezbaterilor, solicită admiterea excepției prematurității arătînd că se raliază concluziilor formulate de UNBR. Având cuvântul pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii în condițiile în care este evident din actele depuse că reclamanta știa că i s-a pus în vedere să rezolve problema calității de expert, însă nu a făcut acest lucru. Mai arată că nu se poate reține explicația reclamantei în sensul că nu dorește să renunțe la profesia de expert întrucât este nesigură pe veniturile ce le va obține din avocatură și care ar urma să vină mai târziu. Solicită de asemenea acordarea cheltuielilor de judecată.
Reclamanta depune concluzii scrise la dosar.
CURTEA ,
Având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 24.04.2013.
Pronunțată în ședință publică, 17.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. V. C. C. O.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 1463
Ședința publică de la 24.04.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C. V. C.
GREFIER: C. O.
Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamanta BIȘTEA V. în contradictoriu cu pârâții B. BUCUREȘTI și U. NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA, având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 17.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de astăzi, când a hotărât următoarele:
CURTEA ,
Deliberând, în condițiile art. 260 C.p.civ., constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Secția C. administrativ și fiscal la data de 03.01.2013, reclamanta Biștea V. în contradictoriu cu pârâții B. București și U. Națională a Barourilor din România a solicitat anularea Hotărârii nr. 53/10.01.2012 a Baroului București și a Deciziei nr. 538/01.09.2012 a UNBR, obligarea pârâților să dispună înscrierea în Tabloul de avocați al Baroului București, ca avocat stagiar, și eliberarea deciziei de înscriere în tabloul avocaților ca avocat stagiar, să se constate că pârâta U. Națională a Barourilor din România a interpretat nelegal și eronat textul de lege art. 16 lit. d) din Legea nr. 51/1995 prin Decizia nr. 538/2012; obligarea pârâtei la plata unor daune morale constând în: a) contravaloarea sumei contractate cu avocatul îndrumător de 1.000 lei/lună începând cu 14.02.2012 până la data înscrierii sale în tabloul avocaților, ca avocat stagiar și eliberarea deciziei, sumă actualizată cu indicele de inflație; b) plata asigurărilor către Casa de Asigurări a Avocaților; c) contribuția de sănătate către Casa de Sănătate București; d) plata contravalorii impozitului pe venit, raportat la un venit de 1.000 lei pe lună, actualizat.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a fost admisă la examenul de primire în profesia de avocat, ca avocat stagiar, în sesiunea februarie 2010, fiind emisă decizia nr. 590/8/23.03.2010 a Baroului București.
La data de 04.01.2012, susține că a depus la B. București cererea prin care a solicitat înscrierea în Tabloul Avocaților, ca avocat stagiar și cu posibilitatea de a exercita în continuare și profesia de expert contabil.
În luna februarie 2012, reclamanta arată că a depus la B. București dosarul complet pentru eliberarea deciziei de înscriere în tabloul avocaților, ca avocat stagiar. Menționează că, fără această decizie nu se poate profesa, nu se poate înregistra la Administrația Financiară etc.
Reclamanta a mai arătat că, la data de 13.03.2012, a depus jurământul pentru profesia de avocat, iar la data de 19.03.2012 i s-a comunicat Hotărârea nr. 53/10.01.2012 prin care i s-a respins cererea pentru eliberarea deciziei de înscriere în tabloul avocaților în temeiul art. 15 alin. 1 din Legea nr. 51/1995.
Prin Decizia nr. 538/2012, U. Națională a Barourilor din România a respins contestația împotriva Hotărârii nr. 53/2012 a Baroului București.
Reclamanta a mai arătat că pârâta era obligată să emită decizia de înscriere în Tabloul Avocaților Stagiari și nu să o condiționeze să depună la dosar decizia de încetare a raporturilor de muncă, ținând cont de prevederile art. 25 alin. 2 din Legea nr. 51/1995, care reglementează un termen de două luni de la data eliberării deciziei Baroului București.
Susține că UNBR, prin decizia nr.538/2012, nu i-a respins contestația pe motiv că desfășoară o activitate salarizată în altă profesie, reținând un alt motiv, întemeiat pe art. 16 lit. d) din Legea nr. 51/1995 în sensul că nu este menționată și activitatea de expert printre profesiile ce se pot desfășura în același timp cu activitatea de avocat.
Susține că UNBR nu s-a pronunțat cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere în sensul eliberării deciziei și înscrierii în tabloul avocaților, astfel că, la 13.11.2012, a solicitat pârâtei înscrierea în Tabloul avocaților, ca avocat stagiar.
Reclamanta critică actele contestate deoarece s-a reținut nereal situația de fapt, că desfășoară o activitate salarizată, activitatea de expert contabil fiind o activitate liberă (nu beneficiază de drept la pensie, concediu medical etc.), iar temeiul invocat în Hotărârea nr. 53/2012, art. 15 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, susține că nu are legătură cu situația sa, dar și situația că prin Decizia nr. 538/2012 a fost respinsă contestația sa având în vedere alte prevederi legale, și anume art. 16 lit. d) din lege.
Reclamanta menționează art. 46 alin. 5 din Legea nr. 51/1995, care interzice avocatului îndeplinirea funcției de expert sau traducător doar în cazul în care este angajat apărător și Decizia nr. 5113/2006 a Curții Constituționale prin care s-a statuat că instituirea unor condiții pentru primirea în profesia de avocat reprezintă opțiunea legiuitorului dar astfel de condiții nu pot fi impuse fără a exista vreo justificare rațională și obiectivă.
Menționează că respingerea cererii sale în temeiul art. 16 lit. d) nu poate constitui o justificare obiectivă, atâta timp cât există art. 46 alin. 5 care prevede expres când este incompatibilă profesia de expert cu profesia de avocat.
Pentru aceste motive, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta U. Națională a Barourilor din România a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată (fila 42).
Reclamanta a solicitat la termenul din 06.02.2012 să se trimită dosarul la Curtea Constituțională pentru interpretarea art. 16 lit. d) din Legea nr. 51/1995 (fila 53) și a precizat acțiunea în sensul că a solicitat și anularea Hotărârii nr._/14.11.2012 emise de B. București (fila 54) prin care a fost revocată Decizia nr. 588/1/2/28.02.2012 de înscriere în evidențele Baroului a reclamantei.
La termenul de judecată din 06.02.2013, Curtea a respins, ca inadmisibilă, cererea reclamantei de trimitere a dosarului la Curtea Constituțională pentru interpretarea art. 16 lit. d) din Legea nr. 51/1995 (fila 57).
Pârâta U. Națională a Barourilor din România a depus completare la întâmpinare (fila 58) prin care a solicitat respingerea capătului de cerere formulat prin acțiunea precizatoare ca fiind prematur formulat.
Pârâta a arătat că reclamanta trebuia să parcurgă procedura administrativă prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004 și să solicite Baroului București revocarea Hotărârii nr. 11.002/14.11.2012 înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ.
Examinând actele și lucrările din dosar în raport de susținerile părților și de prevederile legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat anularea Hotărârii nr. 53/10.01.2012 a Baroului București (fila 9) prin care pârâtul a respins cererea reclamantei de aprobare înscriere în Tabloul Avocaților Baroului București, ca avocat stagiar și exercitarea în continuare a profesiei de expert contabil, precum și a Deciziei nr. 538/01.09.2012 prin care U. Națională a Barourilor din România a respins contestația reclamantei împotriva Hotărârii nr. 53/2012 (fila 11).
Ca o consecință a anulării celor două acte administrative, reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor să dispună înscrierea sa în Tabloul de Avocați al Baroului București, ca avocat stagiar, și eliberarea deciziei de înscriere în tabloul avocaților ca avocat stagiar și constatarea unei interpretări nelegale și eronate date de UNBR textului de lege art. 16 lit. d) din Legea nr. 51/1955.
Se constată că, prin Hotărârea nr. 53/10.01.2012, B. București a respins cererea reclamantei de aprobare a înscrierii în Tabloul Avocaților Baroului București, ținând cont de art. 15 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, în sensul că „Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat”.
Reclamanta a fost primită în profesia de avocat, în calitate de avocat stagiar, conform Deciziei nr. 590/8/23.03.2010 a Baroului București (fila 14).
Conform art. 25 alin. 2 din Legea nr. 51/1995, „În cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de două luni de la emiterea acestei decizii”.
B. București a apreciat că profesia de expert contabil exercitată de reclamantă este o activitate salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat.
Având în vedere că profesia de expert contabil nu este o „activitate salarizată”, pentru lucrările efectuate experții contabili primind onorarii sau alte forme de plată, se constată că în cazul reclamantei nu este incident art. 15 alin. 1 din Legea nr. 51/1995.
Prin Decizia nr. 538/01.09.2012, UNBR a menținut soluția de respingere a cererii reclamantei de înscriere în evidențele Baroului București ca avocat stagiar dată de B. București prin Hotărârea nr. 53/2012, dar a reținut ca temei art. 16 lit. d) din Legea nr. 51/1995.
U. Națională a Barourilor din România a reținut că enumerarea făcută de art. 16 lit. d) este limitativă și exemplificativă cu privire la profesiile/activitățile compatibile cu profesia de avocat, iar profesia de expert nu se regăsește în enumerarea legală.
Se constată că susținerile pârâtei UNBR sunt neîntemeiate. În aceeași Lege nr. 51/1995, la art. 46 alin. 5, se prevede expres că „avocatul nu poate îndeplini funcția de expert sau traducător în cauza în care este angajat apărător”. Art. 46 alin. 5 reglementează o incompatibilitate expresă de caz, rezultând foarte clar că avocatul poate fi și expert dar pentru cauze în care nu este angajat apărător.
Incompatibilitatea de caz nu este o incompatibilitate de funcție.
Legea nr. 51/1995 trebuie interpretată în raport de toate prevederile sale și nu exclusiv prin dispozițiile art. 16 lit. d) care nu face o enumerare limitativă. La art. 16 lit. d) au fost indicate expres anumite profesii compatibile la care se adaugă și profesia de expert prevăzută de art. 46 alin. 5.
Față de cele reținute anterior, se constată că atât Hotărârea nr. 53/2012 a Baroului București, cât și Decizia nr. 538/2012 a Uniunii Naționale a Barourilor din România, sunt nelegale, fiind date cu interpretarea și aplicarea greșită a Legii nr. 51/1995.
Pentru aceste considerente, Curtea va admite în parte acțiunea, va anula actele administrative contestate și va obliga pârâtul B. București să emită o decizie de înscriere a reclamantei în evidențele Baroului București (Tabloul de avocați) ca avocat stagiar și prin care să constate că profesia de expert este compatibilă cu profesia de avocat.
Curtea constată că, solicitarea reclamantei de constatare a „unei interpretări nelegale și eronate a textului de lege art. 16 lit. d) din Legea nr. 51/1995, pronunțate de UNBR prin Decizia nr. 538/2012”, nu este un capăt distinct de cerere, și se apreciază ca fiind un motiv de nelegalitate al actului administrativ, precum și faptul că acest motiv a fost avut în vedere la soluționarea capetelor 1 și 2 din acțiune, conform celor reținute anterior.
Cu privire la capătul 4 din cererea de chemare în judecată prin care reclamanta solicită obligarea pârâtelor la plata de daune morale se constată că este neîntemeiat.
Solicitarea unor daune reprezentând contravaloarea sumei contractate cu avocatul îndrumător de 1.000 lei/lună, plata de asigurări către Casa de Asigurări a Avocatului, ori contribuția de sănătate la Casa de Sănătate București, puteau fi analizate eventual ca „daune materiale”, dar nu pot fi apreciate ca fiind daune morale.
Prejudiciile morale pot consta în suferințe fizice ori psihice cauzate reclamantei de actele nelegale, dar aceasta nu a adus argumente ori dovezi în acest sens și nu a menționat existența unor asemenea daune.
Dacă s-ar reține o eroare în exprimare și daunele solicitate ar fi apreciate ca și daune materiale se constată că nici sub acest aspect solicitarea nu este întemeiată.
Încheierea unui contract cu avocatul îndrumător își produce efectele odată cu începerea exercitării profesiei și nu anterior. Actele contestate vizează o perioadă anterioară exercitării profesiei de avocat.
De asemenea, asigurările la Casa de Asigurări a Avocaților și contribuțiile la sănătate sunt obligații ale avocatului care se nasc la data începerii exercitării profesiei de avocat și nu înainte de această dată. S-a reținut că actele contestate vizează o perioadă anterioară exercitării profesiei de avocat.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea la plata unor daune.
În privința capătului de cerere formulat prin cererea precizatoare a acțiunii introductive de instanță, vizând anularea Hotărârii nr._/14.11.2012 emise de B. București (fila 54) se constată că pârâta U. Națională a Barourilor din România a invocat excepția prematurității acțiunii având în vedere că reclamanta nu a parcurs procedura administrativă prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Referitor la excepția prematurității acțiunii, Curtea constată că este neîntemeiată pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Conform art. 7 din Legea nr. 554/2004, „înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente ori autorității ierarhice superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia”.
Art. 109 alin. 2 C.p.civ. prevede că „sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată”.
În speță, reclamanta a solicitat direct instanței anularea Hotărârii nr. 11.002/2012 fără ca anterior adresării instanței să fi solicitat Baroului București sau Uniunii Naționale a Barourilor București să revoce actul administrativ.
Pentru aceste considerente, Curtea va admite excepția prematurității în temeiul art. 137 C.p.civ. și, în consecință, va respinge capătul de cerere privind anularea Hotărârii nr._/2012 a Baroului București ca prematur formulat, iar în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 va admite, în parte, acțiunea în sensul celor reținute anterior, urmând a se respinge în rest acțiunea ca neîntemeiată.
Având în vedere că acțiunea a fost admisă în parte, în baza art. 274 C.p.civ., Curtea va respinge cererile de obligare la plata cheltuielilor de judecată formulate atât de reclamantă, cât și de pârâte, considerându-se că operează o compensare a eforturilor pecuniare făcute de pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prematurității capătului de cerere privind anularea Hotărârii nr. 11.002/14.11.2012 și în consecință respinge ca fiind prematur formulat acest capăt de cerere.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta BIȘTEA V. cu domiciliul în București, sect. 6, .. 51, ., . cu pârâții B. BUCUREȘTI cu sediul în București, sect. 5, . nr. 3 și U. NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA cu sediul în București, sect. 5, Splaiul Independenței nr. 5 – Palatul de Justiție.
Anulează Hotărârea nr. 53/10.01.2012 emisă de B. București și Decizia nr. 538/01.09.2012 emisă de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Obligă pârâtul B. București să emită o decizie de înscriere a reclamantei în evidențele Baroului București (Tabloul de avocați) ca avocat stagiar și prin care să constate că profesia de expert este compatibilă cu profesia de avocat.
Respinge în rest acțiunea ca neîntemeiată.
Respinge cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată formulate de pârâte.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, 24.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. V. C. C. O.
Red.jud.C.C.V.
Tehnored.C.O./5ex.
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 106/2013.... | Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 3631/2013.... → |
|---|
