Anulare act administrativ. Sentința nr. 3601/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3601/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-11-2013 în dosarul nr. 4670/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Sentința Civilă nr. 3601
Ședința publică din 19.11.2013
Curtea constituită din:
Președinte: S. D. G.
Grefier: T. M.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul N. M. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE având ca obiect „anulare act administrativ – Raport ANI_/G/II/14.06.2013”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 22.10.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru 29.10.2013, 05.11.2013, 12.11.2013 și apoi pentru azi, 19.11.2013 când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.07.2013 reclamantul N. M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate anularea raportului de evaluare nr._/G/II/14.06.2013.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin raportul de evaluare contestat s-a reținut existența unui conflict de interese sub motiv că reclamantul, în calitate de primar al comunei Hotarele a încheiat două contracte cu firma ., deținută în proporție de 100% de soția sa și condusă, în calitate de administrator de fiul său.
Reclamantul susține că raportul de evaluare este nelegal întrucât cele două contracte nu au condus la obținerea unui folos material și deci, nu sunt întrunite condițiile conflictului de interese.
Primăria Hotarele s-a aprovizionat de la . încă din anul 1998 nu doar din anul 2008, când reclamantul a devenit primar. De la aceeași firmă se aprovizionează și alte primării din zonă întrucât adaosul comercial este redus, magazinul are foarte multe produse, stațiile de combustibil sunt cele mai apropiate din zonă și plata se poate face la o dată ulterioară.
În plus, se arată că reclamantul a circulat cu autovehiculul personal și nu a cheltuit bani din bugetul primăriei.
Pârâta a depus întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În susținerea întâmpinării pârâta arată că reclamantul a încălcat regimul conflictelor de interese, încheind cele două contracte cu firma ., folosul material constând în aceea că din cifra de afaceri a firmei se achită salariul soției și fiului reclamantului iar profitul revine integral soției reclamantului în calitate de unic asociat.
În răspunsul la întâmpinare reclamantul arată că fiul său nu a fost angajat la data la care el și-a început mandatul de primar ci la o dată anterioară, salariul nu a suferit nici o modificare, soția sa nu primește salariu de la firmă și nu a ridicat dividende iar dacă ar fi făcut-o profitul brut al firmei din contractele cu primăria ar fi fost de maxim 2000 lei pe an în condițiile în care ponderea celor două contracte în cifra de afaceri a firmei era foarte redusă.
La dosar s-au depus raportul de evaluare contestat și actele care au stat la baza emiterii lui.
Din analiza probelor administrate în cauză Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 70 din legea 161/2003 „Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.”
Potrivit art. 76 din același act normativ „Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I”
Prin raportul de evaluare contestat s-a reținut că reclamantul nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese întrucât primăria comunei Hotarele din județului G., reprezentată prin acesta în calitate de primar, a încheiat contractele de vânzare-cumpărare nr. 1955/05.08.2008 și nr. 8/05.01.2010 în valoare totală de 205.968,18 lei cu ., reprezentată prin fiul acestuia, N. C., societate comercială la care asociat și administrator unic este soția persoanei evaluate, N. S., începând cu data de 22.07.2008, încălcând astfel dispozițiile art. 70, art. 71 și art. 76 din legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, coroborate cu prevederile art. 75 lit. a din legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali.
Cele două contracte nu au fost contestate de reclamant însă acesta a afirmat că nu a existat nici un folos material ca urmare a acestor contracte iar încheierea lor a fost justificată de faptul că firma . are adaosul comercial redus, magazinul are foarte multe produse, stațiile de combustibil sunt cele mai apropiate din zonă și plata se poate face la o dată ulterioară. Din acest motiv primăria Hotarele s-a aprovizionat de la aceeași firmă și anterior anului 2008 și ulterior încetării mandatului reclamantului și de la aceeași firmă se aprovizionează și alte primării din zonă.
Aceste susțineri nu sunt întemeiate.
O societate comercială are un scop lucrativ, iar cele două contracte sunt cu titlu oneros nu cu titlu gratuit, de aici decurgând un câștig material pentru firma ..
În condițiile în care soția reclamantului este asociat unic la această firmă, orice act cu semnificație patrimonială al firmei influențează drepturile de creanță ale asociatului asupra firmei. În aceste condiții nu era necesar să se calculeze în mod concret care era beneficiul net obținut de soția reclamantului, existența folosului material decurgând din încasarea de către firmă a unor sume de bani de pe urma contractelor.
Pe de altă parte, chiar reclamantul, în încercarea de a convinge instanța că nu a exista nici un folos material concret, arată că din suma de 95.730,38 lei aferentă primului contract, dividendul net care s-ar fi cuvenit soției sale ar fi fost de maximum 1.200 lei. Or legea nu supune că folosul material ar trebui să fie unul de o anumită valoare, un câștig de 1.200 lei fiind suficient pentru a se putea vorbi de un folos material în sensul legii. Dacă acest dividend a fost încasat sau reinvestit este nerelevant, existența folosului material decurgând din nașterea dreptului de creanță și din posibilitatea beneficiarului de a dispune cu privire la acest drept.
De asemenea, faptul că fiul reclamantului are calitatea de director la firma . și încasează, în această calitate un salariu de la firmă conduce la concluzia că a existat un folos material indirect salariul fiind plătit din veniturile societății, venituri care au fost sporite de cele două contracte. Momentul la care a fost angajat fiul reclamantului este lipsit de orice semnificație, relevant fiind faptul că în perioada de derulare a celor două contracte acesta a avut calitatea de director în cadrul societății ..
Ponderea pe care cele două contracte au avut-o în activitatea firmei este, de asemenea, nerelevantă, întrucât legea nu impune anumite plafoane sub care foloasele materiale nu ar intra sub incidența dispozițiilor ei.
Legat de afirmațiile că atât anterior mandatului reclamantului cât și după încetarea acestuia primăria Hotarele s-a aprovizionat de la aceeași firmă și, de altfel, și alte primării se aprovizionează de la . întrucât adaosul comercial este redus, magazinul are foarte multe produse, stațiile de combustibil sunt cele mai apropiate din zonă și plata se poate face la o dată ulterioară, Curtea constată că aceste fapte, în măsura în care ar fi dovedite, nu ar putea conduce la o altă soluție întrucât fiecare primar trebuie să analizeze, la momentul la care este în funcție, oportunitatea unui anumit contract pentru comunitatea pe care o conduce. Or pentru a exista garanția că aprecierea edilului nu este influențată de interese personale contrare intereselor comunității, legiuitorul a impus ca un primar să nu încheie acte care ar putea conduce la obținerea unor foloase materiale personale. Este o interdicție care are un scop preventiv, fiind menită să prevină pericolul ca decizia să fie influențată de interesele materiale personale ceea ce înseamnă că nu trebuie verificat, în fiecare caz, dacă decizia a fost în mod real influențată de interesul material personal.
În consecință, este nerelevant dacă decizia de încheierea a contractului a fost influențată sau nu de interesul material al reclamantului fiind suficient să se constate existența acestui interes, de aici decurgând posibilitatea ca decizia să fie influențată de acest interes. Este nerelevant, cu alte cuvinte, dacă condițiile de încheiere a celor două contracte erau în avantajul primăriei, cât timp, la momentul deciziei reclamantul avea un interes material care ar fi putut influența decizia luată.
Față de toate aceste considerente Curtea urmează să constate că raportul de evaluare contestat este legal și temeinic sub aspectul constatării încălcării normelor art. 70 și urm. din legea nr. 161/2003.
În ceea ce privește sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București Curtea constată că măsura este conformă cu dispozițiile art. 21 alin. 4 din legea 176/2010 care prevede că „Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, după caz, organelor de urmărire penală și celor disciplinare”. În condițiile în care Agenția Națională de Integritate a apreciat că prin fapta sa reclamantul a încălcat și dispozițiile legii penale a procedat corect sesizând organele de urmărire penală pentru analizarea faptelor. Norma cuprinsă în art. 21 alin. 4 din legea 176/2010 este o normă de procedură, fiind de imediată aplicare. Pe de altă parte, aprecierea cu privire la întrunirea, în concret, a elementelor constitutive ale infracțiunii de conflict de interese aparține organelor de urmărire penală, prin raportare la norma de drept substanțial în vigoare la data săvârșirii faptelor.
Față de toate aceste considerente Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantulN. M. cu domiciliu procesual ales la sediul „S.C.A. V., D. și Asociații” din București, sector 3, ..4, ., . în contradictoriu cu pârâtaAGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE cu sediul în București, sector 1, ..15, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 19.11.2013.
Președinte, Grefier,
S. D. G. T. M.
Red. SDG/2013
Tehnored. TM/ 4 ex./2013
.
| ← Pretentii. Decizia nr. 5118/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1636/2013. Curtea de... → |
|---|
