Anulare act administrativ. Sentința nr. 229/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 229/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-01-2013 în dosarul nr. 7864/2/2011*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.229
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 21.01.2013
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: F. C. M.
GREFIER: C. D.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul RANTEȘ A. N. în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIOANLĂ A VĂMILOR, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 14.01.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de 21.01.2013, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Deliberând, constată:
Reclamantul RANTEȘ A. - N., în contradictoriu cu AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, a formulat CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA, solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa dispună:
- anularea ORDINULUI nr. 4939 din data de 03.06.2011 prin care s-a dispus încetarea exercitarii de catre reclamant a functiei de controlor vamal principal la Biroul Vamal Zona Libera G.; plata unei despagubiri, reprezentand suma drepturilor salariale si/sau a prestatiilor de asigurari sociale ce s-ar fi cuvenit reclamantului - indexate, majorate si reactualizate, de la momentul eliberarii nelegale din functia de controlor vamal principal pană la efectiva reincadrare in functia detinută anterior; suspendarea executarii actului administrativ pana la solutionarea actiunii, fără citarea părților.
Reclamantul solicită instanței ca, in conformitate cu dispozitiile art. 274 Cod procedura civila, sa oblige parata să la plata cheltuielilor de ocazionate de prezentul proces.
MOTIVELE ACTIUNII:
In fapt,
Reclamantul sustine ca a ocupat functia de controlor vamal principal la Biroul Vamal Zona Libera G., până la data de 13.06.2011, când ordinul respectiv și-a produs efectul, fiind eliberat din funcție.
Prin Ordinul nr. 4939/03.06.2011, s-a dispus încetarea exercitarii funcției mai sus menționate, pe motivul săvârșirii unei abateri disciplinare grave, situatie de natura a-i prejudicia grav interesele si drepturile recunoscute de lege.
Desi ulterior primirii actului administrativ, in termen de 30 de zile, la data de 06.06.2011, s-a adresat pentru apararea dreptului sau cu o cerere autoritatii emitente, prin care ii solicita acesteia sa revina asupra masurii dispuse, intrucat masura este nelegala si incalca flagrant drepturile sale recunoscute de lege, parata, prin adresa nr. 36.903/18.07.2011, a raspuns că ordinul contestat a fost emis cu respectarea dispozitiilor legale, motiv pentru care reclamantul se adresează instanței de judecată, solicitând pe aceasta cale anularea actului administrativ vatamator, alături de obligarea pârâtei la plata daunelor cauzate ca urmare a emiterii actului administrativ vatamator, prejudicii constand in drepturi salariale si/sau prestatii de asigurari sociale ce s-ar fi cuvenit acestuia, indexate, majorate si reactualizate, de la momentul eliberării nelegale din functia de controlor vamal principal pană la efectiva reîncadrare in functia detinută anterior.
1. Emiterea Ordinul nr. 4939/03.06.2011 prin care s-a dispus incetarea exercitarii de catre reclamant a functiei de controlor vamal principal la Biroul Vamal Zona Libera G., este considerată de acesta ca fiind un abuz de drept, respectiv cu exces de putere, in sensul art. 2 alin. 1 lit n din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, si cu incălcarea dispozițiilor legale.
Generalitati:
ln ceea ce priveste regimul juridic ce era aplicabil calității de controlor vamal principal, reclamantul invederează faptul ca, potrivit funcției deținute, se incadrează in categoria functionarilor publici, fiindu-i aplicabile dispozitiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.
In acest sens, reclamantul arata că beneficiază, drept consecinta a exercitarii functiei de controlor vamal principal, de toate drepturile stabilite prin Legea nr. 188/1999 in favoarea functionarilor publici din a caror categorie face parte.
In concluzie, in ceea ce priveste eliberarea din functia de controlor vamal principal, printre altele, si dispozitiile art. 97 si urmatoarele din Legea nr. 188/1999, dispozitii care stabilesc: conditii limitative de eliberare din functia publica, care tin fie de autoritatea sau instituția publică, persoana functionarului public sau alte cazuri exceptionale dreptul de informare al functionarului public in ceea ce priveste modificarea sau incetarea raporturilor de serviciu si obligatia corelativa a autoritatii sau institutiei publice de a acorda functionarului public un preaviz de 30 de zile calendaristice in cazul eliberarii din functia publica.
La data de 06.06.2011, reclamantul susține că a luat cunostinta de Ordinul nr. 4939/03.06.2011, prin care s-a dispus incetarea exercitarii functiei de controlor vamal principal, începand cu data de 13.06.2011.
1. Sub aspectul indeplinirii conditiilor de legalitate a Ordinului nr. 4939/03.06.2011 prin care acesta a fost eliberat din functie, se arată că acest ordin a fost emis cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici care prevede la art. 99 al. 3 că în cazul eliberării din funcția publica, autoritatea sau instituția publica este obligata sa acorde functionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice.
Această condiție obligatorie, apreciază reclamantul, nu a fost respectată la emiterea ordinului contestat, condiție ce atrage nulitatea actului. Astfel, RANTEȘ A. – N. arată ca ordinul contestat a fost emis cu exces de putere, in sensul art. 2 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 554/2004, dreptul de apreciere al autoritatii emitente fiind exercitat abuziv.
Acesta citeaza, atat din doctrina, cat si in jurisprudenta, aprecieri referitoare sfera de aplicare a conceptului de "abuz de drept" care are in vedere orice abatere de la finalitatea sociala a dreptului respectiv, caracterizandu-se prin absenta unei justificari reale, prin absenta unui motiv legitim. In exercitarea unui drept se afla in joc o limita obiectiva –impusa de lege - si o limita subiectiva, determinata de existenta unui motiv legitim. Astfel, abuzul de drept implica doua componente definitorii, respectiv:
- un element subiectiv, care consta in exercitarea cu rea-credinta a dreptului subiectiv;
- un element obiectiv, care vizeaza deturnarea dreptului subiectiv civil de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege, de la finalitatea sa legala, fara a exista un motiv legitim pentru exercitarea sa in acest mod.
Pe de altă parte exercitarea abuzivă a unui drept subiectiv este conditionată de indeplinirea cumulativa a anumitor conditii, respectiv:
- sa existe un drept subiectiv civil, ceea ce implica respectarea limitelor externe ale acestuia;
- cel care savarseste abuzul sa aiba calitatea de titular al dreptului in cauza si sa fie capabil sa il exercite;
- dreptul sa fie exercitat in sensul realizarii unui alt scop decat cel pentru care a fost prevazut de lege, adica acesta este exercitat in scopul de a-l vatama pe altul sau de a-I sicana;
- dreptul respectiv este exercitat cu rea-credinta, element necesar a fi probat de cel care invoca abuzul.
În ceea ce priveste primele doua conditii, pornind de la definitia dreptului subiectiv ca fiind posibilitatea recunoscuta de normele dreptului (dreptul obiectiv) subiectului activ, în virtutea careia acesta poate avea, in limitele determinate de lege, o anumita conduita si poate pretinde subiectului pasiv sa aiba o conduita corespunzatoare, adica sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, in caz de nevoie putand apela la forta coercitiva a statului, se poate identifica un drept al institutiilor statului din subordinea Guvernului României de a dispune cu privire la numirea functionarilor publici, respectiv cu privire la exercitarea de catre anumite persoane, afunctiei publice.
În ceea ce priveste elementul subiectiv al abuzului, reaua-credinta, aceasta apare ca fiind evidenta prin prisma modalitatii intempestive in care a intervenit masura incetarii exercitarii de catre subsemnatul a functiei de controlor vamal:
- la data de 03.06.2011 s-a emis ordinul contestat;
- la data de 13.06.2011 au încetat raporturile de serviciu, ordinul producându-și efectul
Un element specific al raspunderii antrenate ca urmare a savarsirii unui abuz de drept in materia raporturilor juridice de serviciu vizeaza refuzul de a recunoaste si/sau a proteja dreptul subiectiv exercitat abuziv.
- încălcarea dreptului la munca si la protecție sociala ale subsemnatului, drepturi ocrotite constituțional
Reclamantul apreciază că, prin masura individuală dispusă fata de acesta, ca efect al Ordinului nr.4939/03.06.2011 privind incetarea exercitarii functiei, fara nici un preaviz, se procedeaza la sistarea fata de subsemnatul a tuturor drepturilor salariale si de natura sociala in mod total arbitral si intempestiv, fara prezentarea unei justificari obiective a masurii dispuse.
Încetarea intempestiva a exercitarii functiei il lipseste de posibilitatea de a-si achita cheltuielile zilnice si de a apela la serviciile medicale asigurate in sistemul public de asigurari sociale si de a beneficia de celelalte drepturi de protectie sociala, inclusiv dreptul de a-mi cauta un loc de munca, aceasta in conditiile in care, potrivit art. 41 Constitutie dreptul la munca nu poate fi ingrădit.(. ..)Salariatii au dreptul la măsuri de protectie socială.
II. Sub aspectul vinovăției, considera următoarele:
Potrivit art.75 din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici încalcarea de către functionarii publici, cu vinovatie, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.
Sub aspectul vinovăției la modul general, ca element esențial al unei fapte care poate fi sancționată disciplinar, contravențional, civil sau penal, aceasta trebuie să îmbrace forma intenției sau culpei, care la rândul lor pot îmbrăca mai multe forme.
Reclamantul dorește ca instanța să observe că din toate documentele care au stat la baza emiterii ordinului nu se desprind elemente clare care să conducă la o vinovăție, sub oricare din modalitățile sale.
Astfel, pentru fapta care i se impută acesta se considera nevinovat deoarece cercetarea disciplinară a depășit limitele delegării și sesizării DIICOT, care are în vedere numai faptul că exista informatii potrivit carora ar fi fost sustrase cantitatea de aproximativ (…) baxuri prin rupere de sigiliu vamal. Solicitam sa stabiliti cu exactitate, cantitatea de baxuri si sa aplicati sanctiuni, fata de persoanele care nu si-au indeplinit atributiile de serviciu.
Astfel tigarile care se aflau in depozit fac deja obiectul unui dosar de urmărire penala cu nr. 86/D/P/2010, dosar in care nu a avut nicio calitate, nu a fost citat sau audiat.
F. de cele anterior aratate, cercetarea sa disciplinara nu s-a efectuat pentru sesizata de DIICOT, sustragerea de marfuri prin ruperea de sigiliu vamal care existat, Conform procesului-verbal de custodie din data de 02.04.2010, reiese ca a fost sigilat de Politia Transporturi G., cu sigiliul MI nr._ .
Faptele descrise în nota de control și respectiv în raportul Comisiei de Disciplină, fac deja obiectul unor dosare penale aflate în diferite faze ale cercetărilor, cauze în care nu are nici o calitate, ori în cazul în care pentru fapta care i se impută din data de 01.04.2010, au fost efectuate cercetări, luate declarații și ridicate documente de către procurorii DIlCOT, fară ca asupra reclamantului să existe suspiciunea că ar fi in vreun fel implicat in această pricină de natură penală.
Astfel, pentru fapta din 01.04.2009, exista deja pe rolul Tribunalului N. dosarul penal nr._ , în care sunt judecate mai multe persoane care au fost anchetate anterior de DIICOT și trimise în judecată pentru inițiere, constituire de grup infracțional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup, dosar în care reclamantul nu are nici o calitate și nu a fost chemat în cursul cercetărilor pentru a fi audiat și nici citată vreodata.
Cu privire la fapta care i se impută, din data de 01.04.2010, așa cum a menționat în notele explicative cu ocazia audierii efectuată de Comisia de Disciplină, deși a fost desemnat de șeful de tură, cu controlul fizic si supravegherea accesului în Zona liberă G.,reclamantul nu are cunoștință, cum a părăsit acel autocamion incinta Zonei Libere.
Ca atare, pentru mijlocul de transport respectiv, nu i-au fost prezentate documente de orice natură, de către comisionarii vamali sau reprezentanții firmei, iar atâta timp cât camionul a fost înregistrat ca fiind gol la organele Poliției de Frontieră și la organele Administrației Zonei Libere, nu i se poate imputa acestuia, in calitate de controlor vamal, că nu a efectuat control fizic asupra autocamionului respectiv, intrucat nu a existat nici o solicitare din partea altor autoritati care isi desfasoara activitatea in punctul de control si care au de asemenea atribuțiuni de control.
Potrivit OUG nr.105/27.06.2001 privind frontiera de stat, se detaliaza la art. 14 al. 1 urmatoarele: " seful punctului de trecere este politist de frontiera si îi coordoneaza intreaga activitate din punctul de trecere", iar la al.3 "politistul de frontiera care isi desfasoara activitatea in punctul de trecere este obligat sa se sesizeze, din oficiu, asupra incalcarii prevederilor legale referitoare la trecerea frontierei de stat si la controlul trecerii frontierei de stat", respectiv la faptul că "seful punctului de trecere poate dispune efectuarea supracontrolului, dupa incheierea controlului de frontiera".
F. de cele mentionate anterior, reclamantul conchide in sensul ca organele politiei de frontiera impreuna cu cele ale administratiei Zonei Libere G., prin inregistrarea in evidentele proprii a autocamionului cu pricina, ca fiind gol, au efectuat controlul de frontiera fara a solicita prezenta organelor vamale.
De asemenea, conform Ordinului de serviciu nr.6/2007, coroborat cu dispozițiile Regulamentelor CEE, s-a dispus desfiintarea registrelor pentru evidenta acces, singura obligatie a organelor vamale fiind aceea de a retine copii ale documentelor prezentate la Biroul Vamal.
Mai mult decât atat, la data de 08.06.2010, prin Ordinul nr.5896 se dispune înfiintarea unei ture permanente la Biroul Vamal Zona liberă G., tură în care un lucrător vamal care va lucra în regim 12/24, 12/28, ori până la acea dată existau ture normale, de 8 ore.
Acesta consideră că la data de 01.04.2010 nu a încălcat nici una din dispozițiile din textele menționate anterior.
Atât, în nota de control cât și raportul Comisiei de Disciplină, dar și în Ordinul nr. 4939/03.06.2011, se folosește termenul că eu "am permis" ieșirea din perimetrul Zonei Libere G. a autocamion încărcat cu mărfuri nevămuite.
La data de 01.04.2011, pentru autocamion cu nr. de înmatriculare_, nu au fost prezentate la Biroul Vamal documente de vămuire.
Acel autocamion a fost înregistrat ca fiind gol, de către reprezentanții poliției de frontieră și ai administrației Zonei Libere G..
În concluzie, atât în Raportul Comisiei de Disciplină, care reia în totalitate cele menționate în Nota de Control, se face referire și sunt analizate numai documentele întocmite de organele de cercetare penală, numai pentru sustragerea bunurilor din depozitul în care acestea se aflau sub sechestru, instituit tot de organele de cercetare penala.
Astfel, reclamantul arată că este nevinovat, în raport de fapta care i se impută și care a constituit motivul emiterii ordinului de încetare a funcției de controlor vamal principal.
III. De asemenea solicita suspendarea ORDINULUI nr. 4939 din data de 03.06.2011 prin care s-a dispus încetarea exercitarii de catre reclamant a functiei de controlor vamal principal la Biroul Vamal Zona Libera G., întrucât considera că efectele acestuia îmi produc o pagubă iminentă.
In drept:prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ cu luarea in considerare a prevederilor mai sus-citate ale Constitutiei Romaniei, Legii nr. 188/1999, Legii nr._ privind frontiera de stat.
Reclamantul solicita instanței să ia act de netemeinicia si nelegalitatea ORDINULUI nr. 4939 din data de 03.06.2011 prin care s-a dispus încetarea exercitarii de catre acesta a functiei de controlor vamal principal la Biroul Vamal Zona Libera G. avand in vedere cauzele de nelegalitate si netemeincie ale acestuia prezentate anterior, ce atrag nulitatea acestuia, solicitand pentru toate aceste motive - să dispuneți prin hotărârea pe care o veți pronunta anularea lui, cu consecinta repunerii in situatia anterioara emiterii acestuia, cu plata despăgubiriior solicitate.
Prin intampinare, Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București, în calitate de pârâtă in cauza de față, invederează instantei ca, la data de 27.10.2010, prin adresa nr.86/D/P, emisa de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ( DIICOT ) din cadrul Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casație si Justiție si inregistrata la Autoritatea Naționala a Vămilor sub nr._/27.10.2010, s-a solicitat autorității vamale in interesul soluționării dosarului penal cu numărul precizat mai sus, sa se dispună in regim de urgenta efectuarea unui act de control de către inspecția interna la Zona Libera G., unde a fost depozitata sub supraveghere vamala cantitatea de 780 baxuri cu țigarete marca Mond Red ( confiscate de către autoritatea vamala la data de 01.04.2010 si care constituiau obiectul dosarului penal), existând informații potrivit cărora ar fi fost sustrasa de sub supraveghere vamala o cantitate de aproximativ 100 baxuri prin rupere de sigiliu vamal.
Tot pârâta arată că, prin adresa DIICOT, s-a solicitat sa se stabilească cu exactitate cantitatea lipsa de țigarete si sa se aplice sancțiuni fata de persoanele care nu si-au indeplinit atribuțiile de serviciu.
Astfel, Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București, susține că, în urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că reclamantul Rantes A. N., controlor vamal din cadrul Biroului vamal Zona Libera G., a inregistrat si confirmat documentele de tranzit T1- MRN 10ROTM_ si MRN 10ROTM_/16.03.2010, mărfurile transportate fiind țigarete marca Mond Red, iar destinatar al acestora . S.R.L.
Pârâta mai arată că, așa cum reiese din Nota nr._/05.11.2010 a Compartimentului de Verificări Interne din cadrul A.N.V., in data de 01.04.2010 in jurul orei 17 i s-a permis ieșirea din perimetrul Zonei Libere G. a unui mijloc de transport cu nr. de inmatriculare_, cu semiremorca_ ce era incarcat cu o anumita cantitate de tigari nevamuita.
Conform planificării șefului de tura al Biroului vamal Zona Libera G., era desemnat sa efectueze supravegherea accesului in zona libera in acea data controlorul vamal Rantes A. N..
Conform procesului verbal din data de 02.04.2010 al Serviciului Județean de Politie Transporturi G., autovehiculul si semiremorca anterior menționate au fost implicate in transportul ilegal de tigari din Zona Libera din data de 01.04.2010.
Tot pârâta sustine în intampinare că din procesul verbal reiese ca mașina implicata in traficul ilegal de tigari a fost lăsata de subcomisarul de politie in custodia administratorului . .In aceeași zi, la ora 11 au fost lăsate in custodie si 778 baxuri cu țigarete marca Mond Red( in hala 1200 asigurata cu yala si sigiliul Ml nr._).
Asa cum reiese din procesul verbal din data de 27.10.2010, Biroul de Politie TN G. a fost sesizat de șeful biroului vamal Zona Libera G. sa participe la efectuarea unei verificări la hala 1200 din incinta zonei libere unde se afla depozitata cantitatea de 778 baxuri țigarete marca Mond Red ce făceau obiectul dosarului penal 86/D/P/2010.
In urma verificărilor echipei desemnate s-a constatat ca sistemul de inchidere este intact dar sigiliul aplicat nu mai prezintă insemnele specifice respectiv plastilina nu are impregnata pe ea insemnele. ln urma deschiderii yalei, s-a constatat ca unele baxuri cu tigari erau lipsa, altele erau rupte si mai multe cartușe cu tigari erau imprastiate.
Dupa inventarierea baxurilor de tigari depozitate in hala 1200 s-a găsit un număr de 510 baxuri pline cu tigari si 6 cartușe.
Urmare a faptului ca la data la care autovehiculul incarcat cu tigari părăsește perimetrul Zonei Libere G., răspunderea supravegherii vamale ii revenea controlorului vamal Rantes A. N., a fost sesizata Comisia de disciplina a autorității vamale pentru a face verificările ce se impun in vederea constatării incalcarii cu vinovăție a funcționarului public a indatoririlor corespunzătoare funcției publice pe care o deținea si a normelor de conduita profesionala si civica prevăzute de lege.
În concluzie, Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București mentionează că reclamantul Rantes A. N. a săvârșit fapta prevăzuta de art. 77 alin. 2 litera D din Legea nr.188/1999 privind Stătutul funcționarului public, in sensul incalcarii prevederilor legale referitoare la indatoriri, stabilite prin lege pentru funcționarii publici.
Astfel, a fost aplicata sancțiunea prevăzuta de art.97 litera d) si art.101 alin.1 litera a) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici,republicata cu modificările si completările ulterioare, fiind emis Ordinul A.N.V. nr.4939/03.06.2011 de incetare a raporturilor de serviciu prin destituire din funcția publica.
F. de susținerile reclamantului, faptul ca in speța nu sunt incidente prevederile art.99 alin.3 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, in sensul ca acesta nu a fost eliberat din funcția publica si nu trebuia acordat preaviz de 30 de zile.
Reclamantul a fost destituit din funcția publica si nu eliberat, in speța fiind incidente prevederile art.97 litera d) si art.101 alin.1 litera a) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici,republicata cu modificările si completările ulterioare.
Considera ca reclamantul se face vinovat de incalcarea indatoririlor de serviciu, asa cum a prezentat anterior, evitând răspunsul la intrebarile comisiei de disciplina.
Asa cum rezulta din răspunsul dat la intrebarea nr.3 din Nota explicativa data de reclamant in fata comisiei de disciplina, fiind intrebat daca a fost desemnat cu efectuarea controlului fizic si cu supravegherea accesului in Zona Libera si cum a fost posibila ieșirea respectivului mijloc de transport acesta a răspuns ca "nu poate da relații asupra modului in care mijlocul de transport a părăsit zona libera intrucat nu are date si informații ".răspuns care poate fi considerat incriminator având in vedere ca prin atribuțiile de servici reclamantul trebuia sa aiba cunoștința despre toate operațiunile de transport ce se desfășurau in perimetrul zonei aflate sub supraveghere vamala.
Cu privire la suspendarea executării Ordinului nr.4939/03.06.2011 emis de Vicepreședintele A.N.A.F. care conduce Autoritatea Naționala Vămilor, pârâta solicită instantei, potrivit dispozițiilor art.14 alin(1) din Legea nr.554/2004 privind Contenciosul administrativ, sa respinga cererea ca neîntemeiata.
Astfel, conform dispozițiilor legale menționate suspendarea executării unui act administrativ poate fi dispusa atunci cand sunt indeplinite cumulativ următoarele condiții: existenta unei sesizări, in condițiile art.7 din Legea nr.554/2004; existenta unui caz bine justificat; prevenirea unei pagube iminente.
Astfel, pârâta apreciază că, in speța, nu sunt indeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.14 alin.(1) din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
1.In ceea ce privește existenta unui caz bine justificat, consideram ca reclamantul, desi solicita suspendarea executării ordinului emis de Vicepreședintele A.N.A.F. care conduce AutoritateaNaționala a Vămilor, nu au făcut dovada ca aceasta prima condiție, prevăzuta de lege,este indeplinita.
Cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce tin de legalitatea unui act, intrucat acestea vizează fondul actului, care se analizează numai in cadrul unei acțiuni in anulare.
P. la anularea de către o instanța judecătoreasca, ordinele a căror suspendare se solicita se bucura de prezumția de legalitate. In caz contrar s-ar anticipa soluția ce va fi data pe fondul cauzei, ajungandu-se propriu-zis la o prejudecare a fondului, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art.14 din Legea nr.554/2004.
Suspendarea executării actelor administrative constituie, prin urmare, o situație de excepție care intervine cand legea o prevede, in limitele si condițiile expres reglementate.
In acest sens s-a pronunțat înalta Curte de Casație si Justiție - Secția de C. Administrativ si Fiscal prin Decizia nr.2447/11.05.2007 in care s-a reținut ca "susținerile elaborate ale reclamantei in sensul existentei cazului bine justificat nu poate fi constatat intrucat nu s-a demonstrat existenta unor motive temeinice care sa puna la indoiala legalitatea actului administrativ". Totodata, prin Decizia nr.257/27.10.2006 Curtea Constitu-tionala a reținut ca "suspendarea actelor administrative reprezintă totodată o situație de excepție, intrucat acestea se bucura de prezumția de legalitate".
De asemenea, pe calea contenciosului administrativ pot fi verificate numai aspecte ce tin de legalitatea emiterii unui act administrativ si nu de aspecte ce tin de oportunitatea emiterii acestuia.
Având in vedere cele arătate mai sus, solicită instanței să constate că, in speța, in ceea ce privește cazul bine justificat, aceasta condiție nu este indeplinita de către reclamant.
2.In ceea ce privește a doua condiție, respectiv prevenirea unei pagube iminente, nici cu privire la aceasta condiție reclamantul nu aduce vreun argument care sa susțină
cererea de suspendare intemeiata pe art.14 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
Paguba iminenta este definita de art.2 alin.(1) lit.ș) din Legea nr.554/ 2004 drept prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a funcționarii unei autorități publice ori a unui serviciu public.
Suspendarea executării este insa o măsura de excepție, care se justifica numai daca actul administrativ conține dispoziții a căror indeplinire ar produce reclamanților un prejudiciu greu sau imposibil de inlaturat in ipoteza anularii actului, condiție care nu este indeplinita in cauza.
Astfel, executarea unui act administrativ nu poate fi considerata prin ea insasi ca producătoare a unei pagube iminente, intrucat nu rezulta din probele administrate ca aceasta vătămare este ireparabila pentru reclamant.
Iminenta producerii unei pagube nu se prezuma, ci trebuie dovedita de persoana lezata, îndeplinirea condiției referitoare la paguba iminenta presupune administrarea de dovezi care sa probeze iminenta producerii pagubei invocate, sub acest aspect fiind lipsite de relevanta simplele afirmații făcute ca atare in acțiunea formulata.
Pârâta arată că, in speța, in ceea ce privește paguba iminenta, aceasta condiție nu este indeplinita de către reclamant.
Astfel, argumentele reclamantului aduse in susținerea cererii de suspendare a ordinului nu sunt de natura sa faca dovada indeplinirii cumulative a celor doua condiții prevăzute de lege, acestea neputand fi reținute in soluționarea favorabila a cauzei.
Cele doua condiții prevăzute de art.14 alin.1, prin tonul lor restrictiv-imperativ, denota caracterul de excepție al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând așadar dovedirea efectiva a unor imprejurari conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care sa fie de natura a argumenta existenta unui caz bine justificat si a iminentei producerii pagubei.
Astfel Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București solicită instantei să verifice indeplinirea cumulativa a celor doua condiții in raport de înscrisurile cu care reclamantul intelege sa faca dovada celor susținute.
Pentru a se putea dispune măsura suspendării actului administrativ nu este suficienta simpla afirmație a persoanei presupus vătămate in sensul ca ar fi indeplinite condițiile prevăzute de art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, in lipsa mijloacelor de proba din care sa rezulte temeinicia susținerilor cu privire la existenta unui caz bine justificat si la prevenirea producerii unei pagube iminente.
Analizând susținerile părților, în raport de dispozițiile legale incidente și mijloacele de probă administrate, Curtea reține următoarele:
1. Situația de fapt:
În fapt, prin Ordinul nr. 4939/03.06.2011 emis de vicepreședintele ANV s-a dispus, incepand cu data de 13.06.2011 încetarea raporturilor de serviciu ale reclamantului prin destituire din functia publica de controlor vamal grad principal gradatia 3 cls salarizare 26 la BV zona libera G. din cadrul DRAOV Bucuresti, conform art. 97 lit. d) si art. 101 al 1 lit. a) din Legea nr. 188/1999.
Din cuprinsul Ordinului contestat rezulta ca la baza acestuia au stat: sesizarea nr._/1/05.11.2010, raportul nr._/1/27.05.2011 intocmit de Comisia de disciplina, iar ca temei juridic au fost indicate dispozitiile art. 77 alin. 2 lit j și ale art. 101, art. 77 alin 3 lit e) din Legea nr. 188/1999.
Din cuprinsul sesizării nr._/1/05.11.2010 (fila 18 dosar) rezulta ca in ceea ce-l priveste pe reclamant, Comisia de disciplina a fost sesizata pentru fapta prevazuta de art. 77 alin. 2 lit j) din Legea nr. 188/1999 in sensul ca la data de 01.04.2010 in jurul orei 17,00 mijlocului de transport_ cu semiremorca Krone_ incarcat cu o anumita cantitate de tigarete i s-a permis iesirea din perimetrul Zonei Libere G.. Prin planificarea realizata de seful turei de serviciu respectivul controlor vamal (reclamantul, n.ns) fusese desemnat cu supravegherea accesului in zona libera, fapta fiind prezentata detaliat in nota nr._/05.11.2010.
2. Referitor la motivele de nelegalitate/netemeinicie invocate:
În ceea ce priveste vinovăția reclamantului, Curtea constată că aceasta este probata prin documentatia care a stat la baza emiterii Ordinului contestat.
Așa cum reiese din Nota nr._/05.11.2010 (fila 124) a Compartimentului de Verificări Interne din cadrul A.N.V., in data de 01.04.2010 in jurul orei 17 i s-a permis ieșirea din perimetrul Zonei Libere G. mijlocului de transport cu nr. de inmatriculare_, cu semiremorca_ ce era incarcat cu o anumita cantitate de tigari nevamuita.
În urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că reclamantul Rantes A. N., controlor vamal din cadrul Biroului vamal Zona Libera G., a inregistrat si confirmat documentele de tranzit T1- MRN 10ROTM_ si MRN 10ROTM_ (proces-verbal din 17.03.2010, fila 120 dosar).
Conform adresei nr. 1093/16.03.2010 emise de Biroul Vamal Zona libera C. mărfurile transportate erau țigarete marca Mond Red, iar destinatar al acestora . S.R.L (fila 121 dosar).
Din cuprinsul notei explicative din data de 02.11.2010 (fila 122) dosar rezulta faptul ca reclamantul la data de 17.03.2010 a fost desemnat de seful de tura pentru a asista la descarcarea autocamionului_ /AC_ încărcat cu țigarete marca Mond Red. Dupa descarcarea acestuia in containerul cu indicativul CLHU_ pe container s-a aplicat sigiliul asigurator_, iar la descarcarea tigaretelor au participat si reprezentanti ai Inspectoratului Politiei de frontiera G. si reprezentanta societatii. În acest sens, proces-verbal de sigilare nr. 853/17.03.2010 (fila 119 dosar).
Intereseaza în speța de față numai fapta imputată reclamantului la data de 01.04.2010 (aceasta rezultand din cuprinsul raportului comisiei de disciplina de la filele 129 si urm si ordinului contestat).
Cu privire a acest aspect se rețin următoarele:
Reclamantul arata ca mărfurile au fost sigilate de politia Transporturi cu sigiliul MI_ și ca apartine culpa organelor politiei de frontiera si administratiei zonei libere G. care au inregistrat autocamionul ca fiind gol si au efectuat controlul de frontiera fără a solicita prezenta organelor vamale.
In primul rand, Curtea remarcă faptul că în însuși cuprinsul cererii de chemare în judecată reclamantul indică faptul că, așa cum a menționat în notele explicative cu ocazia audierii sale efectuată de Comisia de Disciplină, deși a fost desemnat de șeful de tură, cu controlul fizic si supravegherea accesului în Zona liberă G., reclamantul nu are cunoștință, cum a părăsit acel autocamion incinta Zonei Libere.
Prin urmare, reclamantul recunoaste faptul că a fost desemnat cu controlul fizic si supravegherea accesului in zona libera G., insa declară că nu a avut cunostintă despre modul in care camionul_ cu remorca_ a părăsit zona libera. Totodata, in fata Comisiei de disciplina a indicat faptul că nu a fost la fața locului la data de 01.04.2010, ca vama nu detinea custodia bunurilor sustrase. Prin urmare, în dispută este problema de a cunoaște dacă neefectuarea controlului fizic al mărfii este sau nu imputabilă reclamantului.
Din cercetarea cuprinsului notei Compartimentului Verificari interne de la fila 124 si urm dosar rezulta faptul că in ziua urmatoare celei in care s-a produs fapta imputat reclamantului, respectiv de 02.04.2010 politia Transportului G. a lăsat in custodie auto IVECO_ si semiremorca_ administratorului . despre care se mentioneaza ca sunt implicate in transportul ilegal de țigări din Zona Libera G. la data de 01.04.2010. Totodata, din cuprinsul aceleiași note rezulta faptul ca tot la 02.04.2010 orele 01,00 reprezentanții politiei Tranporturi G. si ANV au predat functionarului informatii clienti in custodie hala 1200 asigurata cu sigiliul MI nr._ in care se aflau 778 baxuri tigari marca Mond.
Prin urmare, apărarea reclamantului in sensul lipsei vinovătiei sale nu se susține, dat fiind faptul că procesele-verbale privind custodia au fost incheiate ulterior faptei imputate reclamantului (fapta imputata: 01.04.2010, custodia: 02.04.2010). Mai mult, reclamantului nu i se imputa sustragerea unor bunuri din custodia sa, ci faptul ca a permis iesirea autocamionului din perimetrul zonei libere G. cu tigari nevamuite, operatiunea lăsării in custodie fiind ulterioara.
Cu privire la acest aspect (bunuri nevămuite), se rețin:
Din cuprinsul rechizitoriului din 29.12.2011 emis in dosarul penal nr. 361/D/P/2010 fila 3 rezulta ca in registrul intrare-iesire zona libera G., la pozitia 3923, pentru data de 01.04.2010 a fost consemnat faptul ca la ora 15 20 a intrat in zona auto_ in baza permis acces nr._ cu mentiunea ca nu avea incarcatura, iar la ora 17 00 a fost consemnata iesirea din zona libera cu mentiunea „container gol”. In registrul de evidenta al politiei de Frontiera la pozitia registru 1766 sectiunea intrare s-a indicat auto_ /_ intrat in zona libera G. ora 15:30 la sectiunea marfa fiind mentionat – „gol”, iar la sectiunea ieșire a fost inscrisa „ora 16,55”, la sectiunea marfa s-a mentinat –„ gol”, iar la sectiunea data s-a inscris „06.04.2010”.
Reclamantul acrediteaza ideea conform careia autocamionul fiind inregistrat gol, nu mai trebuia sa se procedeze la verificarea lui.
Curtea retine, contrar susținerilor reclamantului, faptul că potrivit Ordinului de serviciu nr. 1 inregistrat la BV G. sub nr. 68/11.01.2010 si potrivit fișei postului nr. 38/2005 valabila la data faptei, reclamantul avea si atributia efectuarii controlului fizic al marfii la biroul vamal zona libera G..
În concluzie, în mod corect a fost aplicata sancțiunea prevăzuta de art.97 litera d) si art.101 alin.1 litera a) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici,republicata cu modificările si completările ulterioare, fiind emis Ordinul A.N.V. nr.4939/03.06.2011 de incetare a raporturilor de serviciu prin destituire din funcția publica.
F. de susținerile reclamantului, conform cărora in speța nu sunt incidente prevederile art.99 alin.3 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, Curtea reține că reclamantul nu a fost eliberat din funcție, ci a fost destituit din funcția publica, in speța fiind incidente prevederile art.97 litera d) si art.101 alin.1 litera a) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicata cu modificările si completările ulterioare. Prin urmare, dispozitiile art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 nu erau aplicabile.
Referitor la sesizarea comisiei de disciplina, aceasta s-a făcut cu adresa nr._/1/05.11.2010, ca temei juridic fiind indicate dispozițiile art. 77 alin. 2 lit. j și ale art. 101, art. 77 alin 3 lit e) din Legea nr. 188/1999, prin urmare nu se poate susține depășirea limitelor sesizării. Mai invoca reclamantul (in concluzii scrise) faptul ca, potrivit Ordinului de serviciu nr. 1, incepand cu data de 11.01.2010 pentru tura nr. 1, pe langa efectuarea controlului fizic avea si atributii de administrator de sistem. Aceasta imprejurare a atributiilor suplimentare pe langa controlul fizic nu il exonereaza pe reclamant de obligatia efectuarii controlului fizic al marfii, intrucat atata vreme cat atributia in cauza (efectuarea controlului fizic al mărfii) este cuprinsa in fisa postului si in normele profesionale, ea constituie nu o opțiune pentru funcționarul public, ci o obligație. Nici faptul ca pe toata durata angajării sale reclamantul a avut evaluări cu calificativul „foarte bine” nu conduce instanța la o concluzie contrara, având in vedere faptul că evaluarea anterioara nu îl exonerează de răspundere pentru o abatere ulterioara, probată în speță, aspectul evaluărilor anterioare tinand, cel mult, de corecta individualizare a sanctiunii. Or, in speta în primul rând nu s-a criticat individualizarea sanctiunii si, in plus, corecta si proportionala stabilire a sancțiunii rezulta din mijloacele de proba administrate la cercetarea disciplinara, din cuprinsul carora reies gravitatea faptei și consecințele acesteia.
Pentru toate aceste motive, având in vedere ca ordinul contestat este legal si temeinic, acțiunea in anularea Ordinului nr. 4939/03.06.2011 urmeaza a fi respinsa. În ceea ce priveste capatul accesoriu privind plata despagubirii (drepturi salariale si/sau prestatii de asigurari sociale ce s-ar fi cuvenit reclamantului – indexate, majorate si actualizate) urmeaza a fi respins, de asemenea, intrucat acesta urmeaza soarta juridica a capatului principal de cerere, in anularea ordinului.
În ceea ce priveste cererea de suspendare in temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, vazand ca suspendarea ce poate fi dispusa in temeiul acestui articol dureaza pana la pronuntarea instantei de fond, Curtea va constata ramas fără obiect acest capat de cerere.
Referitor la cheltuielile de judecata, avand in vedere ca parata nu a cazut in pretentii in sensul art. 274 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea urmeaza sa le respinga.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiate capetele de cerere având ca obiect anulare Ordin nr.4939/03.06.2011, despăgubiri și cheltuieli de judecată, privind pe reclamantul RANTEȘ A. N., cu domiciliul în G., ./1S, ., ., în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIOANALĂ A VĂMILOR, cu sediul în București, ..13, sector 1.
Respinge ca rămas fără obiect capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.01.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
F. C. M. C. D.
Red. FCM
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 14.01.2013
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: F. C. M.
GREFIER: C. D.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul RANTEȘ A. N. în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIOANLĂ A VĂMILOR.
Obiectul cauzei – „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul Ranteș A. N., personal și asistat de avocat T. M. G., în baza împuternicirii avocațiale nr._/02.12.2011, aflată la fila 97 în dosarul_ al C.-SCAF, emisă de Baroul G. și pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, reprezentată de consilier juridic G. G., în baza delegației nr._/19.11.2012, aflată la fila 5 în dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea acordă cuvântul pe probe.
Reclamantul Ranteș A. N. reprezentat de avocat solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar.
Pârâta Autoritatea Națională a Vămilor reprezentată de consilier juridic solicită proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Curtea, în temeiul art.167 Cod procedură civilă încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul Ranteș A. N. reprezentat de avocat solicită admiterea acțiunii, anularea Ordinului nr.4939 din data de 03.06.2011 prin care s-a dispus încetarea exercitării funcției de controlor vamal principal la Biroul Vamal Zona Liberă G., pentru motivele din cererea de chemare în judecată.
Emiterea Ordinului nr.4939/2011 s-a făcut prin abuz de drept, respectiv exces de putere, în sensul art.2 alin.1 lit.n din Legea nr.554/2004 și cu încălcarea dispozițiilor legale. Nu s-au respectat condițiile procedurale pentru emiterea acestui ordin.
Pe fond, învederează că a fost destituit din funcție pentru o faptă din anul 2010. Pârâta nu dovedește că ar fi săvârșit o faptă cu vinovăție care să atragă măsura destituirii sale din funcție; vinovăția nu există și nu este probată de angajator. Nu se consideră vinovat de fapt care i s-a imputat și care a constituit motivul emiterii ordinului de încetare a funcției de controlor vamal principal.
Cercetarea disciplinară nu s-a efectuat pentru fapta sesizată de DIICOT, sustragerea de mărfuri prin ruperea de sigiliu vamal, care nu a existat. Conform procesului verbal de custodie din data de 02.04.2010 reiese că depozitul a fost sigilat de Poliția Transporturi G..
Pe cererea de suspendare a executării ordinului atacat, se impune suspendarea executării ordinului, având în vedere că măsura dispusă a avut ca efect sistarea drepturilor salariale și de natură socială; este lipsit de posibilitatea de a-și achita cheltuielile zilnice și de a apela la serviciile medicale asigurate în sistemul public de asigurări sociale, inclusiv de a-și căuta un loc de muncă. De asemenea, pe fondul acestor probleme de ordin profesional, între timp a divorțat, depunând extras din programul Ecris privind dosarul de divorț.
Cu cheltuieli de judecată, conform chitanței în sumă de 2000 de lei reprezentând onorariul de avocat pe care o depune la dosar.
Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Pârâta Autoritatea Națională a Vămilor reprezentată de consilier juridic solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată pentru motivele din întâmpinare. Solicită instanței să se aibă în vedere faptul că în data de 01.04.2010 a dispărut un transport de țigări în ziua în care reclamantul Ranteș A. era de serviciu și s-a făcut vinovat pentru că nu și-a îndeplinit datoriile de serviciu.
Reclamantul, prin avocat, în replică precizează că nu vama a aplicat sigiliul ci Poliția Transporturi.
CURTEA
Pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, în temeiul art.146 Cod procedură civilă va amâna pronunțarea la data de 21.01.2013.
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 21.01.2013.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.01.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
F. C. M. C. D.
| ← Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 1207/2013.... | Pretentii. Decizia nr. 5663/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
