Conflict de competenţă. Sentința nr. 2610/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2610/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 12514/299/2011*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2610
Ședința din Camera de Consiliu din data de 17 septembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - C.-M. C.
GREFIER - R. O.
Pe rol soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria sector 1 București și Judecătoria G., cu referire la soluționarea cererii formulată de petenta . SA, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – C.E.S.T.R.I.N., cerere având drept obiect „plângere formulată împotriva procesului-verbal de contravenție”.
Procedura este legal îndeplinită. Fără citare părți
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea reține în pronunțare regulatorul de competență.
CURTEA,
Prin sent. civ. nr. 8542/15.04.2013, Judecătoria sector 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cererii formulată de petenta . SA, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – C.E.S.T.R.I.N. în favoarea Judecătoriei G..
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că locul săvârșirii contravenției este în județul G., data săvârșirii contravenției este 22.10.2010, iar competența de soluționare a cauzei revine judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, conform art. 32 alin. 2 din OG 2/2001.
A apreciat că art. XXIII din Legea 2/2013 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la materia contravențională, astfel că disp. Legii 2/2013 nu sunt aplicabile în această materie proceselor pendinte pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a Legii 2/2013.
Prin sentința civilă nr.6031/12.07.2013, Judecătoria G. a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 1 București, a constatat ivit conflict negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Curții de Apel București în vederea soluționării conflictului.
La pronunțarea soluției de admitere a excepției, instanța a avut în vedere disp. art. 159 ind 1 alin. 2 Cod proc. Civ. potrivit cărora necompetența materială și teritorială de ordine publică poate fi invocată de părți ori de judecător la prima zi de înfățișare în fața primei instanțe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.
Deși părțile au fost legal citate în fața primei instanțe pentru termenul din 11.11.2011, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 134 Cod proc. Civ., niciuna dintre părți nu a invocat excepția necompetenței teritoriale, cauza fiind reținută spre soluționare. De asemenea, Judecătoria sector 1 București nu a invocat din oficiu această excepție, pronunțând sentința civilă nr._/11.11.2011 prin care a respins plângerea ca neîntemeiată.
Totodată, Tribunalul București a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Curtea constată că revine Judecătoriei sector 1 București competența de soluționare a litigiului, având în vedere următoarele considerente:
Cauza are ca obiect plângerea contravențională formulată de petenta . SA în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN împotriva procesului – verbal de constatare și sancționare contravențională ., nr._/1.03.2011, plângere înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 1 București la data de 22.03.2011.
Prin sent. civ. nr._/11.11.2011, Judecătoria sector 1 București a respins plângerea ca neîntemeiată, sentință care a fost casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, prin dec. civ. nr. 1541/17.05.2012 a Tribunalului București – Secția a –IX-a.
Curtea reține, pe de o parte, incidența în cauză a disp. art. 159 ind. 1 alin. 2 Cod proc. Civ., iar, pe de altă parte, faptul că în Monitorul Oficial nr.89/12.02.2013 a fost publicată Legea 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Potrivit art. III din această lege, după articolul 10 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 10^1, cu următorul cuprins: „Prin derogare de la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul."
Art. XXIII alin.1 din același act normativ stabilește că procesele în primă instanță, precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi.
Este adevărat că art. III este inclus în Secțiunea a doua a legii, intitulată „Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și în materia contenciosului administrativ și fiscal” și că art. XXIII se referă la procese în primă instanță și căi de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, dar interpretarea pe care Judecătoria sector 1 București o dă acestor dispoziții legale nu poate fi reținută.
Aprecierea că art. XXIII nu se aplică plângerilor contravenționale aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a Legii 2/2013 este neîntemeiată prin prisma faptului că nu are în vedere natura juridică a procesului – verbal de contravenție care este un act administrativ.
În consecință, litigiul având ca obiect plângerea contravențională este un litigiu în materia contenciosului administrativ, care intră în sfera de reglementare a art. XXIII din Legea 2/2013.
Faptul că acest text de lege se referă doar la litigiile în materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și la cele în materie contravențională nu constituie un argument în sensul inaplicabilității lui în speța de față, din moment ce litigiile care au ca obiect plângere contravențională sunt incluse în categoria litigiilor în materia contenciosului administrativ.
Ținând cont și de scopul art. III din Legea 2/2013, menționat în expunerea de motive a legii, acela de echilibrare a încărcăturii instanțelor în materie contravențională prin dispersarea la nivel național a plângerilor contravenționale având ca obiect plata rovinietei, se ajunge la concluzia că legiuitorul a urmărit ca acest scop să fie realizat odată cu . legii, ceea ce presupune aplicarea actului normativ și cauzelor aflate pe rolul instanțelor la data intrării lui în vigoare( conform art. XXIII), nu doar celor cu care instanțele vor fi sesizate ulterior intrării în vigoare a legii în discuție.
Curtea va avea în vedere în acest sens și decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de C. Administrativ și Fiscal prin care s-a stabilit competența de soluționare a plângerilor contravenționale în favoarea judecătoriei în a cărei rază are domiciliul sau sediul contravenientul, făcându-se aplicarea disp. art. XXIII din Legea 2/2013 (ex: decizia pronunțată la data de 12.09.2013 în dosarul nr._/1748/2012).
Față de aceste considerente, reținând aplicabilitatea art. XXIII din Legea 2/2013 și în cazul plângerilor contravenționale aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a acestei legi, Curtea va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 1 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cererii formulată de petenta . SA,, cu sediul în București, sector 1, . 2 și 3, nr. 9, . cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – C.E.S.T.R.I.N., cu sediul în București, sector 6, .. 401 A, în favoarea Judecătoriei sector 1 București.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.09.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C.-M. C. R. O.
Red. C.M.C.
Tehnored. R.O./ 4 ex.
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 3785/2013.... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 248/2013. Curtea... → |
|---|
