Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 1193/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1193/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-04-2013 în dosarul nr. 864/2/2013
DOSAR NR._ ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.1193
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 02.04.2013
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTECANACHEU C.
GREFIER R. M.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul M. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, prin consilier juridic M. J., cu delegație la dosar și pârâtul M. I. personal și asistat de avocat R. E. S., cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea acordă cuvântul pe propunere de probe.
Reprezentantul reclamantului solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Apărătorul pârâtului solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Curtea apreciază că proba cu înscrisuri solicitată de ambele părți este utilă, concludentă și pertinentă soluționării cauzei și o încuviințează.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii și constatarea existenței calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârât, arătând că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 2 lit. b din OUG 24/2008. Arată că pârâtul a pus la dispoziția organelor de Securitate garsoniera în care locuia și că punerea la dispoziție s-a făcut în mod voluntar.
Pârâtul, avocat, solicită respingerea acțiunii arătând că din înscrisurile aflate la dosar nu reiese caracterul voluntar al punerii la dispoziție a garsonierei. Susține că angajamentul a fost făcut în perioada în care pârâtul efectua stagiul militar și că a primit ordin de la ofițerul superior să pună casa la dispoziție.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.02.2013, reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII a chemat în judecată pârâtul M. I. solicitând instanței să aprecieze asupra calității pârâtului de colaborator al Securității.
În motivarea acțiunii a arătat că prin cererea nr. P 7031/10/25.05.2010, adresată C.N.S.A.S. de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, se solicita verificarea în ceea ce îl privește pe pârât, în calitate de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989. Având în vedere prevederile art. 3 lit. z) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 este legală.
Așa cum rezultă din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/1274/09.06.2011, precum și din înscrisurile atașate acțiunii, pârâtul, fiind militar în termen, a fost recrutat de către Grupul de pompieri al municipiului București, Biroul C.I. (Contrainformații), în calitate de gazdă a casei de întâlniri, la data de 22.11.1978, sub numele conspirativ „V.", „pentru efectuarea întâlnirilor cu rețeaua informativă din mediu și din rândul cadrelor". A fost abandonat din rețea la data de 10.02.1979. Câteva zile mai târziu a fost recrutat din nou în calitate de gazdă a casei de întâlniri, de către U.M. 0195 București (subunitate a C.I.E.), sub numele conspirativ „M.", „pentru realizarea unor întâlniri cu rețeaua informativă în timp util și conspirat. A fost abandonat din rețea la data de 19.02.1980.
Reclamantul a apreciat că este îndeplinită prima condiție reglementată de art. 2 lit. b din OUG 24/2008, pentru a se constata colaborarea prin facilitarea culegerii de informații, condiție referitoare la înlesnirea activității de culegere de informații de la rețeaua informativă să se facă prin punerea la dispoziția organelor de securitate „a locuinței sau a altui spațiu" deținut.
Această condiție este realizată deoarece, potrivit documentelor întocmite de ofițerii de Securitate, aceștia l-au contactat pe pârât la data de 22.11.1978, pentru folosirea garsonierei sale ca și casă de întâlniri pentru rețeaua informativă”. În procesul recrutării nu au rezultat probleme deosebite. /.../ Din proprie inițiativă ne-a semnalat unele abateri și aspecte negative din comportarea unor militari în termen, ciclul II, respectiv poziția neregulamentară față de militarii de ciclul l. De asemenea, „de comun acord am stabilit legenda de folosire a casei de întâlniri, fiind instruit ca la unele întrebări puse de locatari sau de părinții săi să spună că
i vin la el pentru a se pregăti în vederea susținerii unor examene la facultate>."
După abandonarea din 10.02.1979, este recontactat de către organele de Securitate la data de 18.02.1979, „ocazie cu care am abordat problema recrutării sale în calitate de gazdă casă de întâlniri". „Cu această ocazie i-am explicat despre înalta îndatorire patriotică de a sprijini organele de securitate, aspect cu care M. I. a fost de acord. Apoi i-am solicitat să pună la dispoziție locuința sa în vederea rezolvării unor probleme de serviciu. După ce M. I. a consimțit fără rezerve, am trecut la instruirea sa pe linia păstrării secretului colaborării și a legendei sub care voi apărea în locuința sa. În acest sens, de comun acord, s-a stabilit ca față de vecini să figurez ca un văr al său, student la Academia Ș. G., care vine împreună cu un coleg al său să studieze în liniște." După cum se poate observa, în ambele perioade, pârâtul a pus la dispoziția organelor de Securitate, locuința sa, pentru realizarea unor întâlniri cu rețeaua informativă.
Precizează că, din construcția textului de lege rezultă că este irelevant dacă în casa de întâlniri au fost sau nu introduse surse, de asemenea, este irelevantă natura informațiilor pe care rețeaua introdusă în casa conspirativă a furnizat-o Securității. Altfel spus, pentru reținerea calității de gazdă a unei case de întâlniri nu trebuie ca sursele să furnizeze informații care să se refere la atitudini sau activități îndreptate împotriva regimului. O interpretare contrară nu poate fi acceptată pentru următoarele motive: în primul rând, niciuna dintre cele două părți - ofițerul, respectiv gazda - nu aveau cum să prevadă, la momentul punerii la dispoziție a spațiului, ce fel de informații vor putea oferi colaboratorii care vor intra în imobilul respectiv. în plus, gazda nici nu participa la întâlnirile dintre ofițer și surse. În al doilea rând, o atare interpretare nu poate fi primită pentru că ar însemna că stabilirea calității de gazdă (colaborator prin facilitarea strângerii de informații) să depindă exclusiv de activitatea unor terți. Deci, calea aleasă de legiuitor se justifică prin aceea că gazdele caselor aveau, în angrenajul Securității, un rol mult mai important decât cel al informatorilor. În plus, această categorie de colaborare nu permite subclasificări pe criterii morale, la fel ca în cazul informatorilor a căror activitate este analizată în funcție de conținutul delațiunilor furnizate
De asemenea, este îndeplinită și cea de-a doua condiție constând în punerea la dispoziția Securității a spațiului în mod voluntar, fapt dovedit atât prin semnarea a două angajamente: „Angajament", 22.11.1978, olograf, semnat cu nume real: „Subsemnatul M. I., /.../mă angajez să pun la dispoziția organelor de contrainformații militare locuința mea pentru rezolvarea unor probleme de serviciu. De asemenea, mă angajez să nu divulg nimănui acest lucru și să păstrez în secret colaborarea mea cu organele de contrainformații militare. „Angajament", 19.02.1979, olograf, semnat cu nume real: "Subsemnatul M. I., /.../. Cunoscând că apărarea securității Statului este o îndatorire patriotică mă angajez prin prezenta de a pune la dispoziția organelor de securitate locuința mea pentru rezolvarea unor probleme de serviciu. Mă angajez să nu divulg față de nimeni și să păstrez în secret colaborarea mea cu organele de Stat", cât și prin consemnările ulterioare ale ofițerilor care dovedesc că pârâtul a aprobat utilizarea casei de întâlniri: „Pe perioada colaborării
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii precizând că era militar în termen la data când a fost contactat de Grupul de pompieri al municipiului București, Biroul CI pentru a le pune la dispoziție garsoniera pe care o deținea la acel moment în proprietate.
Nu pretinde că nu cunoștea scopul, motivul pentru care i s-a cerut acest lucru, însă arată că, tocmai datorita calității sale de militar în termen, nu putea opune rezistenta unei astfel de cereri. A fost amenințat cu repercusiuni care l-au speriat, repercusiuni care se puteau ușor pune in aplicare având in vedere condiția sa de militar in termen la acea data.
Faptul ca a fost pus in situația de a semna doua angajamente nu dovedește deloc caracterul voluntar al acțiunii, ci dovedește frica de repercusiuni a tânărului militar in termen care era atunci . I s-a explicat clar de către ofițerii superiori că în cazul în care va refuza sa semneze va avea de întâmpinat o viata nu grea, ci deosebit de grea în cursul executării perioadei obligatorii de militărie. Perioada de militărie nu este tocmai perioada in care poți sa îți refuzi superiorul fără să te aștepți la consecințe grave si foarte grave.
Susține că nu a furnizat informații indiferent sub ce forma lucrătorilor Securității, ca nu a participat in nici un fel la activitățile pe care aceștia le-au organizat in garsoniera sa.
Incriminarea faptei de "... înlesnire a culegerii in informații de la alte persoane prin punerea voluntara la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu..” a fost stipulata de completarea adusa de Legea 293/2008 pentru fapte care se desfășoară voluntar, deci fără nici o îngrădire din partea organelor Securității și nu se referă la cazul său concret.
Au fost depuse la dosar copii ale următoarelor înscrisuri: Nota de Constatare nr. DI/I/1274/09.06.2011, cererea de verificare nr. P 7031/10/25.05.2010 adresată CNSAS de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, înscrisuri din dosarele având cotele CNSAS R_ și SIE_.
Analizând înscrisurile aflate la dosar, Curtea reține că dosarul având cota CNSAS R_ îl are ca titular pe pârât, recrutat la data de 22.11.1978, în calitate de gazdă a casei de întâlniri „V.”, de ofițerul de contrainformații al Grupului de pompieri București, unitate în care își satisfăcea stagiul militar, pentru efectuarea întâlnirilor cu rețeaua informativă de mediu și din rândul cadrelor.
În dosar se află Angajamentul din 22.11.1978, olograf, semnat cu numele real, prin care pârâtul se angaja să pună la dispoziția organelor de contrainformații militare locuința sa pentru rezolvarea unor probleme de serviciu. De asemenea, se angaja să nu divulge nimănui acest lucru și să păstreze în secret colaborarea cu organele de contrainformații militare.
În raportul privind felul cum a decurs recrutarea pârâtului ca gazdă a casei de întâlniri „V.”, din 22.11.1978, întocmit de mr. C.N. de la Grupul de pompieri București – Contrainformații, se menționează că după recrutare, a fost instruit asupra comportării sale, a modului de ținere a legăturii și în mod deosebit asupra păstrării conspirativității legăturii cu organele de contrainformații, fiind instruit ca la unele întrebări puse de locatari sau de părinții săi să spună că „persoanele care îl vizitează sunt colegi de serviciu, care uneori vin la el pentru a se pregăti în vederea susținerii unor examene la facultate”.
La data de 10.02.1979 este întocmit raportul cu propuneri pentru încetarea legăturii cu gazda casei de întâlniri „V.”, dar la data de 19.02.1979, pârâtul este recrutat în calitate de gazdă a casei de întâlniri „M.”, de lt. maj. C.V. de la U.M. 0195 București, semnând în acest scop un angajament olograf, cu numele real, prin care se angaja să pună la dispoziția organelor de securitate locuința sa pentru rezolvarea unor probleme de serviciu și să nu divulge față de nimeni și să păstreze în secret colaborarea sa cu organele de stat.
Acest angajament se află în dosarul având cota SIE_, care conține și raportul asupra modului cum a decurs recrutarea pârâtului, din 19.02.1979, în care se consemnează că după ce pârâtul a consimțit fără rezerve să pună la dispoziție locuința sa, a fost instruit pe linia păstrării secretului colaborării și a legendei sub care lt. maj. C.V. va apărea în locuința sa. De comun acord s-a stabilit ca față de vecini, acesta să figureze ca un văr al pârâtului, student la Academia Ș. G., care vine împreună cu un coleg al său să studieze în liniște.
La data de 19.02.1980, lt. maj. C.V. de la UM 0195 București, întocmește raportul cu propuneri de abandonare a casei de întâlniri „M.”, în care se menționează că pârâtul a dat dovadă, pe perioada colaborării, de corectitudine și conspirativitate.
Curtea apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile reglementate de art. 2 lit.b teza IV din OUG 24/2008 pentru a se constata calitatea pârâtului de colaborator al Securității.
Potrivit acestor dispoziții, colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea.
Rezultă că pentru a se reține calitatea unei persoane de colaborator al Securității în această formă, este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții: înlesnirea activității de culegere de informații de la rețeaua informativă să se facă prin punerea la dispoziția organelor de securitate a locuinței sau a unui alt spațiu pe care îl deținea și punerea la dispoziție a spațiului să se facă în mod voluntar.
Cu privire la prima condiție, se constată că aceasta este îndeplinită, pârâtul punând la dispoziția organelor de securitate locuința sa pentru rezolvarea unor probleme de serviciu.
Este îndeplinită și condiția privind caracterul voluntar al punerii spațiului la dispoziția Securității, în cele două angajamente pe care le-a semnat precizând că va pune la dispoziția organelor de contrainformații militare, respectiv, de securitate locuința sa, iar într-unul din rapoartele asupra modului cum a decurs recrutarea se menționează că pârâtul a consimțit fără rezerve să-și pună locuința la dispoziție.
Cu privire la această condiție se arată în întâmpinare că era militar în termen și că atunci când a fost contactat pentru a pune la dispoziție locuința, a fost amenințat cu repercusiuni care l-au speriat.
Apreciază că semnarea celor două angajamente nu dovedește caracterul voluntar al acțiunii, ci frica de repercusiuni, explicându-i –se de către ofițerii superiori că dacă va refuza să semneze, va avea o viață deosebit de grea în cursul executării perioadei obligatorii de militărie.
Curtea constată că susținerile pârâtului referitoare la amenințările la care a fost supus sunt lipsite de suport probator, astfel
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 3502/2013. Curtea de... | Pretentii. Decizia nr. 5751/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
