Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 1315/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1315/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-04-2013 în dosarul nr. 8607/2/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1315
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 12.04.2013
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: V. D.
GREFIER: B. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul B. V., având ca obiect „constatarea calității de lucrător/colaborator al securității (OUG nr. 24/2008)”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, se prezintă reclamantul, reprezentant de consilier juridic M. J., cu delegație de reprezentare la dosar, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită și că s-a depus la dosar, prin intermediul Serviciului registratură al secției, la data de 10.04.2013, cerere de probatorii din partea pârâtului, după care:
Curtea, comunică reprezentantei reclamantului un exemplar de pe cererea de probatorii depusă de către pârât pentru acest termen de judecată și acordă cuvântul pe această cerere.
Reclamantul, prin reprezentant, învederează instanței că, vizavi de cererea de probatorii solicitată de către pârât, nu mai deține alte informații sau dosare cu privire la pârât, iar în ceea ce privește tehnica operativă acestea vizează și alte persoane.
În ceea ce privește cererea prin care se solicită audierea martorului Moster H., se susține de către reprezentantul reclamantului că nu o consideră utilă și concludentă cauzei de față, având în vedere faptul că nu a fost acțiunea martorului indicat.
Curtea, deliberând asupra cererii de probatorii solicitată de către pârât, cu privire la proba cu înscrisuri și proba cu martori, urmează a o respinge, constatând, că sunt suficiente în soluționarea cauzei, actele și lucrările depuse la dosar.
La interpelarea instanței reprezentanta reclamantului învederează că nu mai are alte cereri prealabile de formulat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul pe cererea de chemare în judecată.
Reclamantul, prin reprezentant, având cuvântul, solicită instanței admiterea acțiunii așa cum a fost formulată pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul acesteia, în cauză fiind asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea de lucrător al Securității.
Se mai susține de către reprezentanta reclamantului că, în calitatea sa de ofițer, pârâtul a încălcat drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată, dreptul la viață privată prev. de art. 17 din Pactul Internațional precum și dreptul la secretul corespondenței, prevăzute de Constituția României.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra acțiunii civile de față,
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 20.11.2012, sub nr._, reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a formulat acțiune în constatare, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se aprecieze asupra calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe domnul B. V..
În motivarea acțiunii s-au arătat în esență următoarele:
În fapt, prin cererea nr. P 8456/01/26.07.2010 adresată C.N.S.A.S. de domnul MOSTERT H. I., se solicita verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor la care petentul a avut acces în temeiul art. 1 alin. 7 și alin. 8 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008. Astfel, în dosarul R 734 solicitat în temeiul legii de către domnul MOSTERT, pârâtul figurează în la filele 1, 2, 6, 7 și 16. în dosarul R 733, solicitat de același petent, domnul B. figurează la filele 6 și 2. ținând cont de prevederile art. 1 alin. 7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată este legală.
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/1960/21.08.2012, precum și al înscrisurilor atașate acțiunii, pârâtul, având gradul de căpitan în cadrul I.J.S. Bistrița - Năsăud, Biroul 3, a participat activ la supravegherea informativă a unui preot unitarian deoarece acesta fusese semnalat că are legături cu cetățeni străini și se află în legătură cu organizații cultice occidentale. Ca urmare, pentru a determina cercul de relații de naționalitate maghiară precum și legăturile pe care le întreține în exterior pârâtul solicită interceptarea corespondenței interne și externe, propunând fotocopierea materialelor importante . De asemenea, în cadrul aceleași acțiuni informative pârâtul a propus dirijarea în continuare a informatorului
Prin urmărirea unor persoane cu ajutorul informatorilor - care erau instruiți cu privire la tipul de informații pe care ar fi trebuit să le obțină, precum și cu privire la modalitatea de obținere a acestora - pârâtul a obținut date referitoare la anturajul, preocupările și viața de zi cu zi a celor urmăriți.
Din toate documentele arătate mai sus se poate observa implicarea ofițerului în obținerea informațiilor respective. De asemenea, important este faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora si pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.
Față de cele arătate, se impune următoarea precizare: definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau
Pârâtul, prin activitățile desfășurate, a îngrădit drepturile și libertățile fundamentale, garantate de legislația din acea vreme. Astfel, în speța dată, îngrădirea dreptului la viață privată s-a produs în momentul în care Securitatea a pătruns în intimitatea persoanei urmărite prin încadrarea acestora cu rețeaua informativă, dar și prin deschiderea și citirea corespondenței acestuia. Prin această ultimă măsură s-a încălcat și dreptul la secretul corespondenței.
Activitățile desfășurate de cătrepârât, în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit următoarele drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislație în vigoare la acea dată:
-dreptul la viață privată - art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice;
-dreptul la secretul corespondenței - art. 33 din Constituția României din 1965;
Pentru argumentele prezentate anterior, sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității”. Astfel, norma citată „impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:
1.Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989. Or, în speța dată, această condiție este asigurată deoarece, pârâtul a avut gradul de locotenent major (1977), căpitan (1978, 1980), în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Bistrița-Năsăud, Biroul 3.
2.în calitatea menționată la punctul 1 să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată prin acțiunile expuse pe larg anterior. Așa cum se poate observa, toate măsurile întreprinse de către pârât au încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare și la acea dată.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe conținutul articolelor art. 1 alin. 7, a), art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, coroborate cu art. 27 alin. 1 și alin. 5 și art. 35 alin. 5 lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile articolului 112 al Codului de Procedură Civilă.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar în copie înscrisuri.
Legal citat, pârâtul a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.
Prin întâmpinare s-au arătat în esență următoarele:
1 .Întreaga sa activitate - de ofițer - a fost de la . Statului R., LEGALA;
-a fost conforma Constitututiei din 1965 cu modificările ulterioare;
-a fost conforma Codului Penal in vigoare (la data intrării mele in aparatul de securitate - 1968) cat si a Codului Penal din 1968 (intrat in vigoare la 1 ianuarie 1969) cu modificările ulterioare.
-a fost conforma LEGII nr. 24/1968 privind înființarea, organizarea si funcționarea Consiliului Securității Statului (C.S.S.), DECTRETULUI Consiliului de Stat nr. 121/1978 privind organizarea si funcționarea Ministerului de Interne.
-a fost conforma cu Ordinul_ din 1978 si a INSTRUCȚIUNILOR nr._/87 a Șefului Departamentului Securității Statului, ordine care reglementau organizarea si desfășurarea activității informativ-operative a organelor de securitate.
2.Activitatea pe care a desfasurat-o a avut caracterul special al activităților informativ-operative, de tip militar, supusa ordinelor si regulamentelor militare si confroma prevederilor Statutului Corpului ofițerilor aprobat prin H.C.M. 924/1964.
Ca militar, ofițer de securitate, a depus un JURĂMÂNT SOLEMN, de credința fata de TARA si POPOR si conform Constituției din 1965 art. 54 "cetățenii cărora le sunt incredintate funcții publice, precum si militarii, răspund de indeplinirea, cu credința, a obligațiilor ce le revin din orice jurământ".
In conformitate cu acest jurământ militar, a desfășurat toate activitățile informativ-operative de culegere, verificare si valorificare, a informațiilor din domneniul contraspionajului, de inters pentru Securitatea Statului in conformitate cu LEGEA nr. 24/1968, care prin articolul 3 stipula - primordial - apărarea securității statului, in scopul prevenirii, descoperirii si lichidării oricăror acțiuni indreptate importiva ordinii sociale si de stat, din România iar România si pana in decembrie 1989 a fost memebra a O.N.U. si STAT recunoscut de toate tarile lumii.
3.Activitățile informativ-operative, concrete desfașurate ca ofițer de contraspionaj si menționata in Acțiunea in Constatre introdusa de C.N.S.A.S. in 19 nov. 2012, au fost de CONTRASPIONAJ, iar mijloacele folosite au fost cele din arsenalul serviciilor de informații (din toate democrațiile) si sunt stipulate in ordinele si instrucțiunile specifice pe care le-a menționat mai sus si având caracter preponderent preventiv.
4.Sublinierile, in extenso, referitoare la dosarul R/734 precum si cele din
NOTA de constatare din 21.08.2012, urmare a cererii nr. P 8456/01/26.07.2010 adresata C.N.S.A.S. de către MOSTERT H. I., referitoare la activitățile sale in cadrul fostei Securități, fac parte din metodologia muncii de verificare si valorificare a informațiilor prevăzute de DECRETUL 121/3 martie 1978 art. 5, de Ordinul_/1978 si celelalte acte normative menționate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Pârâtul, având gradul de căpitan în cadrul I.J.S. Bistrița - Năsăud, Biroul 3, a participat activ la supravegherea informativă a unui preot unitarian deoarece acesta fusese semnalat că are legături cu cetățeni străini și se află în legătură cu organizații cultice occidentale. Ca urmare, pentru a determina cercul de relații de naționalitate maghiară precum și legăturile pe care le întreține în exterior pârâtul solicită interceptarea corespondenței interne și externe, propunând fotocopierea materialelor importante. De asemenea, în cadrul aceleași acțiuni informative pârâtul a propus dirijarea în continuare a informatorului
Prin urmărirea unor persoane cu ajutorul informatorilor - care erau instruiți cu privire la tipul de informații pe care ar fi trebuit să le obțină, precum și cu privire la modalitatea de obținere a acestora - pârâtul a obținut date referitoare la anturajul, preocupările și viața de zi cu zi a celor urmăriți.
Din toate documentele arătate mai sus se reține implicarea ofițerului în obținerea informațiilor respective. De asemenea, important este faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora si pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.
Față de cele arătate, se impune următoarea precizare: definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau
Pârâtul, prin activitățile desfășurate, a îngrădit drepturile și libertățile fundamentale, garantate de legislația din acea vreme. Astfel, în speța dată, îngrădirea dreptului la viață privată s-a produs în momentul în care Securitatea a pătruns în intimitatea persoanei urmărite prin încadrarea acestora cu rețeaua informativă, dar și prin deschiderea și citirea corespondenței acestuia. Prin această ultimă măsură s-a încălcat și dreptul la secretul corespondenței.
Activitățile desfășurate de către pârât, în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit următoarele drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislație în vigoare la acea dată:
-dreptul la viață privată - art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice;
-dreptul la secretul corespondenței - art. 33 din Constituția României din 1965;
Pentru argumentele prezentate anterior, sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității”. Astfel, norma citată „impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:
1.Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989. Or, în speța dată, această condiție este asigurată deoarece, pârâtul a avut gradul de locotenent major (1977), căpitan (1978, 1980), în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Bistrița-Năsăud, Biroul 3.
2.în calitatea menționată la punctul 1 să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată prin acțiunile expuse pe larg anterior. Așa cum se poate observa, toate măsurile întreprinse de către pârât au încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare și la acea dată.
Față de considerentele de fapt și de drept învederate anterior, instanța reține că acțiunea este fondată, astfel că o va admite și va constata calitatea pârâtului B. V., născut la data de 13.01.1947, în .-Năsăud, fiul lui V. și Teodosia, de lucrător al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, .. 55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul B. V., cu domiciliul în municipiul Bistrița, .. 20, județul Bistrița-Năsăud.
Constată calitatea pârâtului B. V., născut la data de 13.01.1947, în .-Năsăud, fiul lui V. și Teodosia, de lucrător al Securității.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.04.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
V. D. B. C.
Red. DV
Tehnored. CB/4 ex.
| ← Despăgubire. Decizia nr. 3223/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Conflict de competenţă. Sentința nr. 2576/2013. Curtea de... → |
|---|
