Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 1992/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1992/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-06-2013 în dosarul nr. 2625/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1992
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 14.06.2013
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: V. D.
GREFIER: B. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul G. M. T., având ca obiect „constatarea calității de lucrător/colaborator al securității (OUG nr. 24/2008)”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, se prezintă reclamantul, reprezentat de consilier juridic cu delegație de reprezentare la fila 10 dosar, lipsind pârâtul .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Reclamantul, prin consilier juridic, luând cuvântul solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar și învederează faptul că nu mai are alte cereri prealabile de formulat.
Curtea, admite pentru reclamant proba cu înscrisurile de la dosar și ia act că reclamantul nu mai are alte cereri noi de formulat.
Având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamantului, luând cuvântul, solicită instanței admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, precizând că sunt îndeplinite condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea de lucrător al securității în ceea ce-l privește pe pârât.
Se mai susține de către reclamant, prin consilier juridic că activitățile întreprinse de pârât și informațiile furnizate de acesta au vizat îngrădirea dreptului la viață privată și a celui la liberă exprimare precum și dreptul libertăților cetățenești.
Pentru argumentele expuse precum și pentru motivele detaliate pe larg în cuprinsul cererii de chemare în judecată se solicită de către reprezentantul reclamantului să se admită acțiunea așa cum a fost formulată.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra acțiunii civile de față,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.04.2013, sub nr._ reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se aprecieze asupra calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul G. M. T..
În motivarea acțiunii s-au arătat următoarele: prin cererea nr. P 7031/10/25.05.2010, adresată C.N.S.A.S. de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, s-a solicitat, în temeiul prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, verificarea, sub aspectul posibilei calități de lucrător sau de colaborator al Securității, a domnului G. M. T.. Ținând cont de faptul că acesta este deținător al titlului de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 și având în vedere prevederile art. 3 lit. z din actul normativ menționat anterior, cererea formulată de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 este legală.
Așa cum rezultă din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/1831 din 01.08.2012, precum și din înscrisurile atașate acțiunii, inițial, pârâtul a fost recrutat „în vederea optimizării supravegherii informative în problema
S-a solicitat să se aprecieze asupra calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe domnul G. M. T., analizând relevanța, în lumina prevederilor art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, a materialelor furnizate de domnia sa. După cum putem observa, norma citată descrie, sub aceeași denumire generică, 3 posibilități de relație benevolă cu structurile de represiune ale aparatului comunist, impunând îndeplinirea unor condiții specifice fiecărei categorii.
Astfel, pentru colaborarea prin furnizare de informații trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
1. Informațiile furnizate Securității, indiferent sub ce formă, să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
Se reține, astfel, notele informative identificate atât în dosarele personale ale pârâtului, cât și în dosarul unei persoane urmărite de către Securitate pentru "comentarii negative ia adresa poiiticii partidului și statului", după cum urmează:
"În legătură cu Decretul privind stabilirea consumurilor de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici vă informez că în data de 11.11.1987 în cadrul atelierului de rezistență, după ce s-au citit normele au apărut comentarii negative /.../ Printre cei care s-au manifestat a fi nemulțumiți de limitele de consum se numără și B. P., C. D., C. N. și alții, care spuneau că limitele de consum sunt foarte scăzute și conduc la scăderea nivelului de trai, la involuție". - (vol. 2, f. 27 din dosarul nr. R 373);
"Vă informez că în ziua de 14 aprilie 1989 în urma publicării în presă a comunicatului făcut de președintele țării la Plenara CC al PCR, precum că încă de la sfârșitul lunii martie România și-a achitat datoria externă, în cadrul colectivului de rezistență s-au purtat discuții favorabile /.../ Discuțiile au fost purtate între B. P., B. P., I. G., B. T.. La un moment dat B. P. a afirmat că rezultatul achitării datoriei externe ar trebui să se vadă în magazinele alimentare și nu în ziare. în general pentru cea în cauză politica se vede numai în alimentare și magazine." - (vol. 2, f. 35 din dosarul nr. R 373);
"Vă informez că după ședința Comitetului Politic Executiv al CC. al P.C.R. când s-a aprobat creșterea cantității de produse agricole cu care sunt retribuiți membrii C.A.P., numita B. P. /.../ a afirmat că telegramele trimise din țară referitoare la acest decret sunt forțat făcute, că sunt lingușeli, ele nereflectând realitatea. De fapt cea în cauză comentează în permanență negativ toate activitățile politice ce sunt publicate în presă și pe care la aude de la diverse persoane. De față când a făcut aprecieri negative la aceste telegrame au fost: B. P., I. G., B. T., G. A..n - (f. 8 din dosarul nr. I_);
"În legătură cu numita B. P. vă informez că după apariția decretului privind retribuirea în natură a membrilor C.A.P. a afirmat că: «după ce le-a luat tot țăranilor acum începe să le dea înapoi câte puțin, iar telegramele care au fost adresate conducerii superioare sunt făcute forțat de către niște oameni care vor să promoveze în funcție sau să obțină foloase». Cea în cauză face comentarii și interpretează în mod negativ politica partidului, plecând de la faptul că este în permanență nemulțumită că nu găsește alimente suficiente pentru familia ei, că sunt cozi mari la magazinele alimentare." - (f. 9 din dosarul nr._); > ,"în legătură cu numita B. P., vă informez că în momentul în care a auzit hotărârea Plenarei CC. din 27-28 iunie, referitoare la realegerea șefului statului în funcția de secretar general al partidului s-a exprimat că nu este bine ceea ce se face, că personal nu este de acord cu această hotărâre. De acord cu cea în cauză a fost și numita I. G., desenatoare, cu care în repetate rânduri cea în cauză discută diferite probleme și care este și ea nemulțumită. În general nemulțumirile celor două au la bază unele neajunsuri ce se manifestă în asigurarea cu alimente a populației." -(f. 11 din dosarul nr. I_). Totodată, în probațiunea prezentei cauze și evaluările informațiilor furnizate de către pârât, regăsite în documentele ofițerilor și citate pe larg în Nota de Constatare întocmită de către Direcția de Specialitate a C.N.S.A.S. (dosar nr. R 373 - vol. 1, f. 4 - 5, 27, 28, 30, 33, 37, 40,41). De asemenea, pe baza informațiilor furnizate de către pârât în dosarul fond informativ nr. I_, ofițerii au dispus începerea supravegherii informative a titularei acestuia, precum și "documentarea activității" persoanei urmărite "în vederea avertizării acesteia", precum și dirijarea acestuia pentru a obține date și informații despre "activitatea, comportamentul, preocupările" persoanei vizate.
S-a apreciat că nemulțumirile populației legate de nivelul de trai și aprovizionarea cu alimente, se circumscriu primei condiții impuse de legiuitor în art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008. Astfel, primele semne ale crizei alimentare din România comunistă au apărut la sfârșitul anilor "70, odată cu începerea plăților creditelor contractate de C. cu aproape un deceniu mai devreme pentru tehnologizarea industriei comuniste. Eșecul acestui proces a avut ca efect mărirea exporturilor de materii prime și produse agricole și alimentare, fapt care, gradual, a dus la o continua degradare a nivelului de trai. Raționalizările temporare ale pâinii, ale uleiului comestibil și a zahărului din perioada 1978-1979 au fost doar preambulul tragediei alimentare din anii "80. Acestea s-au resimțit mai ales in orașele mici și la sate, Bucureștiul având o situație privilegiata în aprovizionarea cu alimente.
La mijlocul anilor "80, dictatura personală a lui C. devenise insuportabilă, iar populația era supusa unor incredibile privațiuni pentru o țara europeana pe timp de pace: alimentele de bază - pâinea, laptele, carnea - aproape dispăruseră din magazine. Evident că protestele exprimate față de nivelul de trai erau de fapt manifestări de nemulțumire la adresa politicii partidului comunist și implicit a regimului care a patronat aceste privațiuni. O realitate tristă dovedește că pentru marea masa de români, căderea lui C. din decembrie 1989, nu s-a datorat voinței de a înlătura dictatura comunistă, ci a fost rezultatul penuriei cronice de alimente și a frigului din case.
Pe de altă parte, amintim că exprimarea liberă a vreunei critici la adresa politicilor și practicilor de orice natură, promovate de către regimul politic al acelor vremuri sau la adresa conducătorilor de la acel moment, constituia fără doar și poate, o "manifestare potrivnică" regimului totalitar comunist.
Indiferent că ne aflăm în fața unei delațiuni care se referea la faptul că persoana denunțată critica fie regimul politic de la acea vreme, fie politicile sociale promovate de către acesta, ambele conduite fac parte din sfera manifestărilor potrivnice regimului întrucât ambele atitudini erau neagreate de regim, îngrădite de acesta și, în schimb, permise într-o ordine democratică.
În legătură cu această primă condiție, interpretarea teleologică a prevederilor art. 2 lit b, duce la concluzia că legiuitorul a urmărit să atribuie calitatea de colaborator al Securității, persoanelor care, prin denunțurile lor, nu au menajat interesele celor denunțați, deși puteau, și, mai mult, desconsiderarea acestor interese nu este compatibilă cu principiile moralei publice. Astfel, delimitând sfera atitudinilor potrivnice regimului comunist, legiuitorul a urmărit ca, pe de o parte, să excludă denunțurile care, de obicei, rămâneau fără urmări asupra celui denunțat, și, pe de altă parte, să excludă și denunțurile care ar fi putut avea urmări, dar care sunt compatibile cu principiile moralei publice într-o societate democratică. În consecință, dacă denunțarea unei conduite era potențial nocivă pentru cel denunțat și, în plus, un astfel de denunț nu și-ar mai avea rostul într-o ordine democratică, rezultă că ne aflăm în fața denunțării unei conduite potrivnice regimului comunist. O interpretare contrară, restrictivă, care ar înțelege prin "atitudini potrivnice regimului" doar manifestarea explicită a dorinței persoanei denunțate de răsturnare a regimului comunist, este de neconceput pentru că ar institui o inegalitate de tratament cu privire la persoane care au denunțat în egală măsură atitudini a căror incriminarea era tipică regimurilor dictatoriale (acte normative prin care se reglementau condițiile prin care contactele cu cetățenii străini erau legale, acte normative prin care se interzicea avortul, etc ). Indiferent că ne aflăm în fața unei delațiuni care se referea la faptul că persoana denunțată critica regimul și deopotrivă politicile promovate de către acesta ori la împrejurarea că cel denunțat avea legături neoficiale cu cetățeni străini, ambele conduite fac parte din sfera manifestărilor potrivnice regimului întrucât ambele atitudini erau neagreate de regim, îngrădite de acesta și, în schimb, permise într-o ordine democratică.
Prima condiție impusă de legiuitor în constatarea calității de colaborator, este asigurată.
2. Informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată deoarece, nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, prin furnizarea acestor informații, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunea sa se pot lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la libera exprimare și, implicit, a celui la viată privată), și, prin urmare, a vizat această consecință.
Informațiile furnizate de pârât au vizat îngrădirea dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, precum și a dreptului la viață privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe conținutul articolelor: art. 3 lit. z, art. 2 lit. b), art. 8 lit. a), art. 11 alin. 1, ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, coroborate cu art. 31 alin. 2 și art. 35 alin. 5, lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile art. 194 al Codului de Procedură Civilă.
În dovedirea acțiunii, au fost depuse la dosar înscrisuri.Nota de Constatare nr. DI/I/1831 din 01.08.2012, aprobată de Colegiul C.N.S.A.S.; Cererea de verificare nr. P 7031/10/25.05.2010, adresată C.N.S.A.S. de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989; Dosar nr. R_ (cota C.N.S.A.S.), integral; Dosar nr. R 373 (cotă C.N.S.A.S.), integral; Dosar nr. I_ (cotă C.N.S.A.S.), f. 1, 8, 9,11; Delegația de reprezentare în instanță a C.N.S.A.S,.
Legal citat, pârâtul nu a depus întâmpinare la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/1831 din 01.08.2012, precum și din înscrisurile atașate acțiunii, inițial, pârâtul a fost recrutat „în vederea optimizării supravegherii informative în problema
La data de 23.06.1977 pârâtul a semnat un Angajament. Potrivit documentelor identificate în dosarul fond rețea nr. R_, al cărui titular este pârâtul, acestuia i-a fost atribuit numele conspirativ "A.". Ulterior, potrivit documentelor identificate în dosarul fond rețea nr. R 373, al cărui titular este, de asemenea, pârâtul, în perioada 1978 - 1979, fiind militar în termen la U.M._ Rădăuți, a fost folosit "în vederea supravegherii informative a colegilor de armată"; după admiterea la cursurile Facultății de Construcții din cadrul Institutului Politehnic Iași, pârâtul a fost reînregistrat în evidențele Inspectoratului Județean Iași, "în vederea asigurării unei a doua linii informative în rândul studenților"; astfel, la data de 05.12.1979, a semnat un nou Angajament, preluând numele conspirativ "A. I.". Începând cu anul 1985, odată cu angajarea la Centrul de Proiectare Județean B., acesta a fost transferat în legătura Inspectoratului Județean B. "în vederea semnalării problemelor ce apar la locul de muncă pe linie de contrainformații economice".
Art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 descrie, sub aceeași denumire generică, 3 posibilități de relație benevolă cu structurile de represiune ale aparatului comunist, impunând îndeplinirea unor condiții specifice fiecărei categorii.
Astfel, pentru colaborarea prin furnizare de informații trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
Informațiile furnizate Securității, indiferent sub ce formă, să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
Se rețin, astfel, notele informative identificate atât în dosarele personale ale pârâtului, cât și în dosarul unei persoane urmărite de către Securitate pentru "comentarii negative ia adresa poiiticii partidului și statului", după cum urmează:
"În legătură cu Decretul privind stabilirea consumurilor de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici vă informez că în data de 11.11.1987 în cadrul atelierului de rezistență, după ce s-au citit normele au apărut comentarii negative /.../ Printre cei care s-au manifestat a fi nemulțumiți de limitele de consum se numără și B. P., C. D., C. N. și alții, care spuneau că limitele de consum sunt foarte scăzute și conduc la scăderea nivelului de trai, la involuție". - (vol. 2, f. 27 din dosarul nr. R 373);
"Vă informez că în ziua de 14 aprilie 1989 în urma publicării în presă a comunicatului făcut de președintele țării la Plenara CC al PCR, precum că încă de la sfârșitul lunii martie România și-a achitat datoria externă, în cadrul colectivului de rezistență s-au purtat discuții favorabile /.../ Discuțiile au fost purtate între B. P., B. P., I. G., B. T.. La un moment dat B. P. a afirmat că rezultatul achitării datoriei externe ar trebui să se vadă în magazinele alimentare și nu în ziare. În general pentru cea în cauză politica se vede numai în alimentare și magazine." - (vol. 2, f. 35 din dosarul nr. R 373);
"Vă informez că după ședința Comitetului Politic Executiv al CC. al P.C.R. când s-a aprobat creșterea cantității de produse agricole cu care sunt retribuiți membrii C.A.P., numita B. P. /.../ a afirmat că telegramele trimise din țară referitoare la acest decret sunt forțat făcute, că sunt lingușeli, ele nereflectând realitatea. De fapt cea în cauză comentează în permanență negativ toate activitățile politice ce sunt publicate în presă și pe care la aude de la diverse persoane. De față când a făcut aprecieri negative la aceste telegrame au fost: B. P., I. G., B. T., G. A..n - (f. 8 din dosarul nr. I_);
"În legătură cu numita B. P. vă informez că după apariția decretului privind retribuirea în natură a membrilor C.A.P. a afirmat că: «după ce le-a luat tot țăranilor acum începe să le dea înapoi câte puțin, iar telegramele care au fost adresate conducerii superioare sunt făcute forțat de către niște oameni care vor să promoveze în funcție sau să obțină foloase». Cea în cauză face comentarii și interpretează în mod negativ politica partidului, plecând de la faptul că este în permanență nemulțumită că nu găsește alimente suficiente pentru familia ei, că sunt cozi mari la magazinele alimentare." - (f. 9 din dosarul nr._); > ,"în legătură cu numita B. P., vă informez că în momentul în care a auzit hotărârea Plenarei CC. din 27-28 iunie, referitoare la realegerea șefului statului în funcția de secretar general al partidului s-a exprimat că nu este bine ceea ce se face, că personal nu este de acord cu această hotărâre. De acord cu cea în cauză a fost și numita I. G., desenatoare, cu care în repetate rânduri cea în cauză discută diferite probleme și care este și ea nemulțumită. În general nemulțumirile celor două au la bază unele neajunsuri ce se manifestă în asigurarea cu alimente a populației." -(f. 11 din dosarul nr. I_). Totodată, în probațiunea prezentei cauze și evaluările informațiilor furnizate de către pârât, regăsite în documentele ofițerilor și citate pe larg în Nota de Constatare întocmită de către Direcția de Specialitate a C.N.S.A.S. (dosar nr. R 373 - vol. 1, f. 4 - 5, 27, 28, 30, 33, 37, 40,41). De asemenea, pe baza informațiilor furnizate de către pârât în dosarul fond informativ nr. I_, ofițerii au dispus începerea supravegherii informative a titularei acestuia, precum și "documentarea activității" persoanei urmărite "în vederea avertizării acesteia", precum și dirijarea acestuia pentru a obține date și informații despre "activitatea, comportamentul, preocupările" persoanei vizate.
Se reține că nemulțumirile populației legate de nivelul de trai și aprovizionarea cu alimente, se circumscriu primei condiții impuse de legiuitor în art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008.
Pe de altă parte, exprimarea liberă a vreunei critici la adresa politicilor și practicilor de orice natură, promovate de către regimul politic al acelor vremuri sau la adresa conducătorilor de la acel moment, constituia o "manifestare potrivnică" regimului totalitar comunist.
Indiferent că este vorba despre o delațiune care se referea la faptul că persoana denunțată critica fie regimul politic de la acea vreme, fie politicile sociale promovate de către acesta, ambele conduite fac parte din sfera manifestărilor potrivnice regimului întrucât ambele atitudini erau neagreate de regim, îngrădite de acesta și, în schimb, permise într-o ordine democratică.
În legătură cu această primă condiție, interpretarea teleologică a prevederilor art. 2 lit b, duce la concluzia că legiuitorul a urmărit să atribuie calitatea de colaborator al Securității, persoanelor care, prin denunțurile lor, nu au menajat interesele celor denunțați, deși puteau, și, mai mult, desconsiderarea acestor interese nu este compatibilă cu principiile moralei publice. Astfel, delimitând sfera atitudinilor potrivnice regimului comunist, legiuitorul a urmărit ca, pe de o parte, să excludă denunțurile care, de obicei, rămâneau fără urmări asupra celui denunțat, și, pe de altă parte, să excludă și denunțurile care ar fi putut avea urmări, dar care sunt compatibile cu principiile moralei publice într-o societate democratică. În consecință, dacă denunțarea unei conduite era potențial nocivă pentru cel denunțat și, în plus, un astfel de denunț nu și-ar mai avea rostul într-o ordine democratică, rezultă că ne aflăm în fața denunțării unei conduite potrivnice regimului comunist. O interpretare contrară, restrictivă, care ar înțelege prin "atitudini potrivnice regimului" doar manifestarea explicită a dorinței persoanei denunțate de răsturnare a regimului comunist, este de neconceput pentru că ar institui o inegalitate de tratament cu privire la persoane care au denunțat în egală măsură atitudini a căror incriminarea era tipică regimurilor dictatoriale (acte normative prin care se reglementau condițiile prin care contactele cu cetățenii străini erau legale, acte normative prin care se interzicea avortul, etc ). Indiferent că ne aflăm în fața unei delațiuni care se referea la faptul că persoana denunțată critica regimul și deopotrivă politicile promovate de către acesta ori la împrejurarea că cel denunțat avea legături neoficiale cu cetățeni străini, ambele conduite fac parte din sfera manifestărilor potrivnice regimului întrucât ambele atitudini erau neagreate de regim, îngrădite de acesta și, în schimb, permise într-o ordine democratică.
Prima condiție impusă de legiuitor în constatarea calității de colaborator, este asigurată.
Informațiile prevăzute anterior să vizeze îngrădirea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată deoarece, nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, prin furnizarea acestor informații, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunea sa se pot lua măsuri de urmărire și verificare -încălcarea dreptului la libera exprimare și, implicit, a celui la viată privată- și, prin urmare, a vizat această consecință.
Informațiile furnizate de pârât au vizat îngrădirea dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, precum și a dreptului la viață privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.
Față de considerentele de fapt și de drept învederate anterior, instanța reține că acțiunea este fondată, astfel că o va admite și va constata calitatea pârâtului de colaborator al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, .. 55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul G. M. T., cu domiciliul în municipiul B., ., ., ., județul B..
Constată calitatea pârâtului G. M. T., născut la data de 25.04.1959, în Darabani, județul B., fiul lui C. și A., de colaborator al Securității.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.06.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
V. D. B. C.
Red. DV
Tehnored. CB
4 ex.
| ← Pretentii. Decizia nr. 1807/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 4220/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
