Controlul averilor. Legea nr.115/1996 . Sentința nr. 3571/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Sentința nr. 3571/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-11-2013 în dosarul nr. 84/46/2009*

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3571

Ședința publică de la 15.11.2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: S. O.

GREFIER: F. V. M.

Ministerul Public – Parchetul de pe L. Curtea de Apel București, reprezentat de procuror D. B..

Pe rol este soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE BUCUREȘTI și P. DE PE L. CURTE DE APEL PITEȘTI în contradictoriu cu pârâtul V. V. și intervenientul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE având ca obiect „controlul averilor (Legea nr. 155/1996)”.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 28.10.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, Curtea având nevoie de timp pentru a examina actele dosarului și a delibera, a amânat pronunțarea la 04.11.2013, 11.11.2013 și apoi la 15.11.2013, când a hotărât următoarele:

CURTEA,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin ..05.2011 a Curții de Apel Pitești - Secția de contencios administrativ și fiscal, judecând în fond după casare, a respins excepția lipsei calității procesuale active a Agenției Naționale de Integritate, în privința cererii de confiscare a averii pârâtului V. V., a respins sesizarea formulată de Agenția Națională de Integritate, privind confiscarea sumelor de 9.750 euro și 35.400 lei Ron, stabilirea unei cote-părți din averea pârâtului V. V., dobândită cu caracter nejustificat de acesta, în valoare de 878.191 lei Ron și confiscarea acesteia, intervenient forțat fiind Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că nu poate fi reținută excepția lipsei calității procesuale active a A.N.I. în privința cererii de confiscare a averii, în condițiile în care art.18 alin.1 din Legea nr.115/1996, prevede posibilitatea curții de apel de a hotărî fie confiscarea bunurilor sau a cotei-părți nejustificate, fie plata unei sume de bani, dacă se constată că dobândirea unor bunuri anume determinate sau a unei cote-părți dintr-un bun nu este justificată.

Totodată, decizia Curții Constituționale nr.415/2010 este ulterioară sesizării instanței, iar decizia de casare nu a reținut aspectul lipsei calității procesuale, fiind ulterioară publicării deciziei de neconstituționalitate.

Asupra fondului, curtea de apel a reținut că actul de sesizare a instanței din 22 ianuarie 2009, întocmit de Agenția Națională de Integritate a prevăzut „sesizarea Curții de Apel Pitești, Secția de contencios administrativ și fiscal pentru confiscarea sumelor de 9.750 euro și 35.400 lei, a căror proveniență nu poate fi justificată de către V. V., precum și stabilirea unei cote părți de avere, dobândită cu caracter nejustificat de acesta, în valoare de 878.191 lei și confiscarea acesteia” (fila 20).

În sinteza raportului întocmit s-a arătat că în urma comparării datelor din declarațiile de avere cu cele comunicate de către Primăria Municipiului Pitești, privind bunurile mobile și imobile dobândite sau înstrăinate de către V. V., a rezultat că acesta nu a declarat în anul 2004 cumpărarea și înstrăinarea a două apartamente în datele de 15.03.2004, respectiv 25.03.2004, iar în anul 2006 nu a declarat înstrăinarea autoturismului BMW 318D la 27.01.2006 și cumpărarea autoturismului BMW X5 la 30.10.2006, precum și radierea acestuia din circulație la 11.11.2006, pentru furt.

De asemenea, s-a arătat că prin compararea datelor din declarațiile de avere cu cele comunicate de A.F.P. Pitești și Prefectura Județului Argeș, privind veniturile realizate a rezultat că în anul 2004, pârâtul nu a declarat venituri nete din salarii în sumă de 21.791 lei, iar în anul 2006 a declarat eronat venituri nete din salarii în sumă de 102.000 lei, față de 28.012 lei, comunicată de A.F.P., respectiv venituri nete din închirierea imobilelor de 227.800 lei, față de 47.492 lei, comunicată de A.F.P.

În perioada 1995 - iunie 2008, valoarea averii vândute a depășit veniturile realizate și declarate la organul fiscal pentru aceeași perioadă, rezultând o diferență vădită, conform art.4 alin.4 din Legea nr.247/2007, în sumă de 878.901 lei. A arătat petenta (filele 12-13 dosar fond), separat care erau veniturile realizate (coloana 2 din tabelul de la filele 12-13), și care era averea dobândită (coloana 3 din tabelul de la filele 12-13), în total 771.616 lei venituri și 1.649.807 lei valoarea averii dobândită.

Pentru determinarea veniturilor pârâtului în perioada avută în vedere, au fost menționate venituri din salarii, din vânzarea unor terenuri și construcții (exemplu: teren și construcții . Pitești – fila 12) și închirierea unor imobile, în raport de declarațiile fiscale depuse de către pârât la autoritatea administrativ fiscală.

Curtea de apel a reținut că pentru a determina dacă este sau nu justificată averea unei persoane, în condițiile art.4 alin.3 lit.a) și alin.4 din Legea nr.144/2007, în vigoare la data sesizării instanței, precum și ale art.18 din Legea nr.176/2010, este necesar să se stabilească dacă bunurile puteau fi dobândite, la valoarea de achiziție, cu veniturile obținute legal.

Creșterea valorii averii pârâtului, ca o consecință a evoluției pieței, nu poate avea relevanță în condițiile în care o asemenea evoluție nu reflectă puterea de cumpărare a veniturilor obținute, ci posibilele avantaje sau dezavantaje pe care le poate înregistra averea unei persoane, urmare a creșterii sau descreșterii valorii de piață.

Astfel, potrivit art.4 alin.3 lit.a) din Legea nr.144/2007, în vigoare la data sesizării, “Dacă în urma comparării datelor din declarații, respectiv a analizării documentelor suplimentare primite, inspectorul de integritate constată că există o diferență vădită între averea dobândită pe parcursul exercitării funcției și veniturile realizate în aceeași perioadă, verifică dacă diferența vădită este justificată. În cazul în care inspectorul de integritate constată că diferența nu este justificată, sesizează instanța competentă pentru stabilirea părții de avere dobândită sau a bunului determinat dobândit cu caracter nejustificat, a cărui confiscare o solicită.”

De asemenea art.18 din Legea nr.176/2010 prevede că “Prin diferențe semnificative, în sensul prezentei legi, se înțelege diferența mai mare de 10.000 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice și veniturile realizate în aceeași perioadă.”

S-a constatat că valoarea veniturilor, reținută de titularul sesizării, a rezultat din însumarea celor menționate în declarațiile de avere, fără a se ține însă seama de totalitatea veniturilor dobândite de către pârât prin închirierea unor imobile, aspect care a determinat instanța anterior să dispună administrarea probei cu expertiză contabilă pentru calcularea impozitului determinat din veniturile rezultate în urma cedării folosinței imobilelor pe anii 2004-2008 (fila 368 dosar fond).

Ca atare, a fost întocmită lucrarea de expertiză contabilă A. C. (filele 423-436), completată (filele 518-524, 567-578), urmare a admiterii obiecțiunilor formulate de către pârât (filele 510, 512-513), din care a rezultat că venitul total net rămas după impozitarea din chirii și salarii obținută de către pârât în perioada 2004-2008, este de 615.988 lei.

Față de această valoare, coroborat cu veniturile reținute în actul de sesizare pentru perioada 1995-2004, rezultă un venit total de 862.358 lei (221.205 lei + 6.008 lei + 8.274 lei +10.883 lei – filele 12-13).

S-a reținut că, din declarațiile martorilor audiați (filele 382-383 vol. II), ambii participanți la nunta pârâtului cu V. C., ce a avut loc în Valea Ursului în anul 2007, rezultă că s-a obținut un dar de nuntă de aproximativ 150.000 lei. Martorii au arătat că au fost foarte mulți participanți, din discuțiile avute cu pârâtul rezultând că s-a obținut aproximativ un miliard și jumătate lei - rol.

Instanța de fond a mai apreciat că nu rezultă din declarațiile menționate care a fost destinația banilor astfel obținuți, însă aceștia au fost încasați de către soți, despărțirea lor, produsă la scurt timp după eveniment, neputând fi de natură a atrage concluzia că suma nu a intrat în patrimoniul comun.

Pe de altă parte, din declarația martorului V. V. L. (fila 383 dosar, vol. II), rezultă că V. C., fosta soție, a dobândit, din căsătoria cu fostul său soț, S. I., 2 apartamente în București și Târgoviște, primul fiind vândut, revenindu-i soției aproximativ 20.000 euro. De asemenea, aceasta a fost despăgubită pentru restul averii împărțite cu S. I. cu suma de 170.000 euro, martorul arătând că a fost prezent la înmânarea sumei de 150.000 euro, către fosta soție a pârâtului, și cunoscând de asemenea personal că ceilalți 40.000 euro îi fuseseră dați pentru a încheia antecontractul în vederea achiziționării imobilului din Pitești, . anului 2007. Martorul a mai arătat că S. I. a vând o mașină Golf cu 10.000 euro în anul 2007, pe care i-a dat soților V. în vederea achiziționării aceluiași imobil.

Faptul că pentru nunta organizată s-ar fi efectuat cheltuieli care compensează suma declarată de martori nu se relevă din probele administrate în cauză, în condițiile în care în ansamblul veniturilor determinate de petentă nu s-a ținut seama și de cele ale soției.

Curtea de apel s-a raporta la declarațiile martorilor audiați, aceștia neaflându-se în situațiile prevăzute art.189 Cod procedură civilă, declarând ceea ce au luat la cunoștință personal, aspectele arătate coroborându-se.

Ca atare, față de veniturile rezultate din salariu și cedarea folosinței bunurilor, se impune adăugarea valorilor dovedite mai sus, ca intrând în cursul anului 2007, în patrimoniul soților V., respectiv 190.000 euro, de la fostul soț al fostei soții, 10.000 euro prețul autoturismului VW Golf și 150.000 lei, dar de nuntă, rezultând o valoare totală de 1.626.133 lei.

În același timp, s-a constatat că valoarea averii determinată în actul de sesizare a ținut seama în mod corect de valorile cu care bunurile au fost achiziționate la momentul dobândirii fiecăruia, fiind fără relevanță valoarea pe care acestea au înregistrat-o în timp, urmare a evoluției prețurilor de piață.

În sprijinul aceleiași soluții a reținut că nu s-a invocat sau dovedit pe parcursul derulării dosarului că prețul de achiziție al bunurilor ar fi fost cu mult mai mare sau diferit decât cel care rezultă din contractele autentificate depuse la dosar (filele 260-278, 288-291, coroborat cu actul de sesizare).

Prin urmare, Curtea de apel nu a reținut că valorile rezultate din expertiza dispusă la 18 martie 2009, cu obiectivul evaluării bunurilor mobile și imobile ale pârâtului (fila 368), în condițiile în care, cel puțin în materie imobiliară, este cert că în perioada în discuție s-a înregistrat o creștere a valorii de piață.

Astfel, Curtea de apel a constatat că expertiza B. M. (filele 439-463, vol.II), a avut în vedere pe de o parte prețul de cumpărare al fiecăruia din bunurile evaluate, iar pe de altă parte, valorile bunurilor raportat la prețul de circulație la momentul efectuării lucrării (fila 463), arătându-se în final că există o diferență între valorile de circulație estimate ale bunurilor imobile și prețul de la încheierea tranzacțiilor imobiliare, dar că prețul real este cel de la încheierea tranzacției imobiliare. Valoarea de circulație a bunurilor, determinată la nivelul pieței, a fost arătată de expert ca fiind de 2.150.379 lei.

Instanța a constatat că nu se poate reține că prețurile menționate în contractele autentice de vânzare-cumpărare (filele 260-279, 288-291), nu ar fi fost cele reale în condițiile în care, pe de o parte actul de sesizare a avut în vedere aceste valori, fără a invoca o deosebire între prețul din contract și valoarea reală, iar pe de altă parte, la dosar nu s-au administrat probe din care să rezulte o atare diferență.

Potrivit art.7 alin.2 din Legea nr.144/2007, în forma în vigoare la data sesizării, referitor la procedura derulată în fața Agenției, bunurile care fac obiectul unui act autentic pot fi supuse expertizei, în vederea stabilirii valorii acestora, doar în cazul în care actul autentic a fost anulat potrivit dreptului comun, ceea ce nu este cazul în speță.

De altfel, expertul cauzei B. M. a arătat că prețul real este dat la încheierea tranzacțiilor imobiliare (fila 463 dosar fond), dar a răspuns obiectivelor stabilite la expertiză.

Astfel, valoarea bunurilor dobândite de către pârât se ridică la 1.649.807 lei, potrivit actului de sesizare (filele 12-13 vol.I).

Instanța a reținut însă că valoarea fiecărui bun dobândit este relevantă în raport de veniturile obținute în raport de perioada dobândirii lor iar nu printr-o însumare de ansamblu a acestora.

Astfel, conform actului de sesizare, pentru anul 2004, valoarea bunurilor dobândite este cu 17.354 lei mai mare decât valoarea veniturilor; în anul 2005, veniturile sunt mai mari cu 20.187 lei; în anul 2006, achizițiile sunt mai mari decât veniturile cu 171.015 lei iar în anul 2007 cu 960.996 lei. În anul 2008 veniturile sunt mai mari decât achizițiile cu 84.195 lei.

S-a mai arătat că spre deosebire de actul de sesizare a instanței, din probele administrate în cauză, rezultă că în fiecare an, între veniturile realizate și valoarea bunurilor dobândite, potrivit contractelor de achiziție a acestora, au rezultat următoarele diferențe (fila 578 raport expertiză tehnică A. și fila 13, act de sesizare): în anul 2004, venituri de 128.705 lei (56.054 lei din salarii, 72.651 vânzare bunuri), avere de 125.500 lei dobândită; în anul 2005, venituri de 90.311 lei, avere dobândită de 49.000 lei; în anul 2006, venituri de 95.212 lei, avere de 140.000 lei, în condițiile în care s-ar reține că pentru autoturismul BMW X5 s-ar fi achitat efectiv un preț; în anul 2007, venituri de 1.183.462 lei (213.462 lei, salarii și chirii, 150.000 lei dar de nuntă, 820.000 lei bani obținuți de fosta soție de la fostul soț) avere de 1.124.220 lei; în anul 2008, venituri de 160.969 lei, avere de 24.990 lei.

Diferențele determinate în actul de sesizare, care se regăsesc la nivelul anilor 2006 și 2007, nu au fost reținute de instanță, constatându-se totodată că o diferență semnificativă se relevă și la nivelul anului 2008, însă în sens contrar, veniturile fiind cu 84.195 lei mai mari decât achizițiile.

Pentru anul 2006, în care s-a dobândit bunul autoturism BMW X5, s-a constatat că nu se poate stabili prețul de 70.000 euro, în condițiile în care acesta este menționat numai în contractul prezentat de Agenția Națională de Integritate, cu borderou la fila 293, fără mențiunea pentru conformitate, însoțind actul de sesizare a instanței, în timp ce în contractul prezentat de către pârât, cu mențiunea pentru conformitate, nu este menționat nici un preț potrivit contractului de vânzare cumpărare din 30.10.2006 (filele 546, 548 dosar).

De asemenea, factura de achiziție a bunului din Belgia de către vânzătorul către pârât (filele 528-529 dosar), relevă prețul de achiziție de 40.000 euro iar nu 70.000 euro cât a reținut reclamanta în actul de sesizare a instanței.

Totodată, actul de vânzare cumpărare cu privire la acest autoturism, depus cu mențiunea pentru conformitate de către Primăria Mun. Pitești (filele 547-548) și de către MAI, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Argeș (filele 545-546) nu menționează nimic la rubrica privind prețul de vânzare, astfel că actul depus la fila 293, vol. I, nu a fost reținut.

Bunul a fost radiat deoarece a fost furat, aspect care se coroborează cu susținerea potrivit căreia pentru acesta nu s-a plătit nici un preț. Declarația autentificată sub nr.1511/11 mai 2011 a vânzătorului Hadi Khoury (fila 24) menționează că nu s-a primit nici un preț pentru autoturismul BMW model X5, datorită relației de rudenie cu acesta.

Venitul pârâtului, determinat de expert A. pentru anul 2006 a fost de 95.212 lei (fila 578 vol.II), astfel că, reținându-se neplata unui preț nu se poate vorbi despre o diferență, cu atât mai mult, semnificativă, în condițiile art.18 din Legea nr.176/2010.

În ceea ce privește anul 2007 instanța a constatat că față de veniturile rezultate din salariu și cedarea folosinței bunurilor (213.462 lei, fila 578 vol. II), se adaugă valorile dovedite ca intrate în cursul anului 2007 în patrimoniul soților V., respectiv 190.000 euro, de la fostul soț al fostei soții, 10.000 euro prețul autoturismului VW Golf și 150.000 lei, dar de nuntă, rezultând o valoare totală de 1.626.133 lei, care nu determină o diferență semnificativă față de averea dobândită.

S-a mai reținut că depunerea declarațiilor de avere fără respectarea prevederilor legale, nu atrage consecințe asupra aplicării art.18 din Legea nr.115/1996, ci atrage consecințele prevăzute de art.50 sau 52 din Legea nr.144/2007, în forma în vigoarea la data sesizării instanței, preluate și în actuala reglementare, art.28 și 29 din Legea nr.176/2010.

În privința sechestrului asigurător aplicat prin încheierea din 18.03.2009 (filele 367-368 și 398 vol.II), instanța de fond a constatat că în acest stadiu procesual nu se poate face aplicarea art.595 Cod procedură civilă, care are în vedere o hotărâre irevocabilă iar procedura de ridicare a sechestrului este distinctă și ulterioară acestui moment.

Împotriva acestei hotărâri Agenția Națională de Integritate, Statul Român prin Ministerul Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș și P. de pe lângă Curtea de Apel Pitești au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenta Agenția Națională de Integritate a solicitat, prin cererea de recurs, admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii sesizării Agenției Naționale de Integritate de confiscare a sumelor de 9.750 euro și 35.400 lei, a căror proveniență nu poate fi justificată de către intimatul pârât, precum și stabilirea unei cote-părți de avere dobândită cu caracter nejustificat de acesta, în valoare de 878.191 lei și confiscarea acesteia, pentru următoarele motive:

Prima instanță, s-a arătat, a dat eficiență în sensul stabilirii drept venituri a unor sume de bani pentru care nu există dovezi pertinente de natură să conducă la concluzia privind existența unei stări de fapt asemeni celei relevate. Suma de 150.000 lei obținută la nunta persoanei verificate, sumă probată prin audierea de martori și adăugată cu mare ușurință alături de veniturile realizate din salariu și cedarea folosinței bunurilor în anul 2007 statuează o situație nereală ba chiar absurdă, prin acreditarea ideii potrivit căreia, pentru respectivul eveniment nu se relevă făptuirea s-ar fi efectuat cheltuieli. Astfel, instanța de fond a concluzionat că diferențele determinate în actul de sesizare, care se regăsesc la nivelul anilor 2006 și 2007, nu pot fi reținute, constându-se totodată că o diferență semnificativă se relevă și la nivelul anului 2008, însă în sens contrar, veniturile fiind cu 84.195 lei mai mari decât achizițiile. Tot astfel, la nivelul anului 2007, instanța a adăugat suma de 190,000 euro de la fosta soție a persoanei verificate, împrejurare dovedită prin proba testimonială de către o martoră V. V. care a afirmat că a fost de față:când fosta soție a domnului V. i-a înmânat 150.000 euro. A apreciat recurenta că reținerea acestei probe ca pertinentă este eronată, în condițiile în care simpla susținere privind înmânarea acestei mari sume de bani nu este completată cu înscrisuri care să probeze o atare stare de fapt.

S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș, a solicitat admiterea căii extraordinare de atac a recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii sesizării Agenției Naționale de Integritate, pe temeiul următoarelor considerente:

Actul de constatare al Agenției Naționale de Integritate se bucură de o prezumție de legalitate, prezumție pe care intimatul-pârât era dator să o răstoarne prin administrarea de probe în favoarea sa în cauză, veniturile neputând fi dovedite doar prin simple declarații de martori. în acest sens, a menționat recurentul că afirmațiile martorilor în ceea ce privește veniturile realizate de intimatul-pârât sunt combătute de înscrisurile aflate la dosarul pricinii. Depozițiile martorilor trebuiau apreciate prin raportare la celelalte probe administrate și datorită subiectivului acestora, având în vedere relația pe care aceștia o au cu intimatul-pârât. In privința darurilor de nuntă în cuantum de 160.000 lei, acestea reprezentând în realitate donații sub formă de daruri manuale, a considerat recurentul că pentru dovedirea acestora nu era suficientă declarația unui martor care susține că la nuntă s-a încasat peste un miliard de lei vechi. Ca o consecință, s-a considerat că pârâtul nu a fost în măsură să răstoarne prezumția de legalitate a actului Agenției Naționale de Integritate, motiv pentru care instanța de fond trebuia să considere aceste sume ca fiind nejustificate.

În ceea ce privește rapoartele de expertiză întocmite în cauză, recurentul a precizat că a invocat că unele concluzii ale acestora sunt eronate, motiv pentru care a apreciat că prima instanță trebuia să aibă în vedere la soluționarea litigiului obiecțiunile formulate de această instituție și de Agenția Națională de Integritate.

Pe de altă parte, în ceea ce privește aspectele reținute în actul de constatare al Agenției Naționale de Integritate, a considerat recurentul că acestea sunt legale și temeinice, fiind constatate în baza unor înscrisuri oficiale emise de autorități publice - Primăria Municipiului Pitești, Administrația Finanțelor Publice Pitești, Prefectura Județului Argeș, unități bancare, a căror valabilitate și veridicitate nu poate pusă la îndoială. Or, coroborarea datelor cuprinse în aceste înscrisuri realizată de către inspectorii de integritate în actul de constatare, stabilește în mod corect o diferență vădită între veniturile realizate în mod legal din salarii sau alte surse de către intimatul-pârât și familia acestuia, și cele rezultate în concret din probele analizate.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Pitești a solicitat, prin cererea de recurs, admiterea acestei căi de atac și modificarea hotărârii pronunțate de instanța de fond în sensul admiterii în parte a sesizării formulate de Agenția Națională de Integritate, stabilirea drept cotă - parte din averea dobândită cu caracter nejustificat de către V. V. a sumei de 878.191 lei și confiscarea acesteia.

A considerat P. de pe lângă Curtea de Apel B. că hotărârea pronunțată este nelegală, în mod greșit fiind respinsă sesizarea Agenției Naționale de Integritate; din probele administrate confirmându-se că pârâtul V. V. a dobândit cu caracter nejustificat o parte din avere în cuantum de 878.191 lei, cotă-parte care se impunea a fi confiscată.

Din sesizarea Agenției Naționale de Integritate rezultă că în urma comparării datelor din declarațiile de avere ale pârâtului cu cele comunicate de către autoritățile publice privind bunurile mobile și imobile dobândite sau înstrăinate de către V. V., a rezultat că acesta nu a declarat în anul 2004 cumpărarea și înstrăinarea a două apartamente, iar în anul 2006 nu a declarat înstrăinarea autoturismului BMW 318 D și cumpărarea autoturismului BMW X5. De asemenea, prin compararea datelor din declarațiile de avere ale pârâtului cu cele comunicate de autoritățile publice competente în anul 2006 pârâtul a declarat eronat venituri mai mari atât din salarii cât și din închirierea din imobile. S-a stabilit că valoarea averii dobândite a depășit veniturile realizate neputând fi justificată o creștere a averii în cuantum de 878.191 lei.

Raportat la probatoriul administrat în cauză, instanța de fond trebuia să dispună admiterea în parte a sesizării Agenției Naționale de Integritate și să stabilească cota-parte din averea pârâtului V. V. în valoare de 878.191 lei ca fiind dobândită nejustificat și să dispună confiscarea acesteia. Instanța de fond a reținut greșit că pârâtul nu a achitat pentru autoturismul BMW X 5 în anul 2006 suma de 70.000 de Euro conform contractului prezentat de Agenția Națională de Integritate, luând în considerare un contract prezentat de către pârât în care nu era menționat nici un preț și stabilind că pentru acest bun pârâtul nu a achitat vânzătorului nici o sumă de bani datorită relației de rudenie dintre cei doi. Or, în condițiile în care contractul de vânzare cumpărare al autoturismului este un înscris sub semnătură privată, a nu se reține ca probă un contract prezentat de Agenția Națională de Integritate pe motivul că nu prezintă mențiunea "pentru conformitate" și a se accepta ca probă un înscris ce putea fi ulterior întocmit "pro causa" de către părți, a dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale de către instanța de fond.

Mai mult, instanța a luat în considerare declarațiile martorilor B. G. și V. V. din care rezulta că pârâtul și soția sa a obținut în urma căsătoriei în anul 2007 un dar de nuntă de aproximativ 150.000 lei.

În mod greșit s-a luat în calcul această sumă la stabilirea veniturilor pârâtului, în anul 2007 intervenind divorțul între cei doi soți, aceștia partajându-și bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei, nefăcându-se vorbire la partaj de împărțirea vreunei sume de bani. De asemenea, instanța de fond nu a reținut existența unei diferențe semnificative între averea dobândită de către pârât și veniturile obținute, deși scăzând din valoarea tuturor bunurilor deținute de către pârât valoarea veniturilor realizate de acesta (inclusiv suma provenită de la soție de 190.000 euro) rezultă diferența precizată de Agenția Națională de Integritate în actul de sesizare.

Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei intimatul V. V. a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, având în vedere că motivele de recurs formulate sunt formaliste, simple alegații contradictorii ori incoerente ce nu își găsesc suport nici în probatoriul administrat și nici în normele de drept aplicabile.

Intimatul a solicitat a se constata, analizând probele administrate în cauză cu ocazia judecătorului fondului pricinii în primul ciclu procesual și supuse controlului instanței de fond și după rejudecare că nu există diferența vădită între cuantumul veniturilor și valoarea bunurilor dobândite de pârâtul V. V., în sensul prevederilor art. 4 din Legea nr. 144/2007 și art. 18 din Legea nr. 176/2010. Nu putea fi dispusă confiscarea sumelor de 9750 Euro și 35.400 lei, sume asupra cărora a fost aplicat sechestrul asigurător în dosarul penal în care este cercetat, pentru că s-ar proceda la o dublă confiscare (dacă instanța penală va concluziona în sensul că aceste sume reprezintă rezultatul unor infracțiuni, va dispune confiscarea lor, ca măsură complementară, indiferent de soluția care va fi adoptată în prezenta cauză).

În ceea ce privește sumele dobândite de către V. V., intimatul a arătat că în mod corect instanța de judecată, în rejudecare, a reținut următoarele, cu referire la:

-suma de 615.988 lei reprezentând venituri realizate din salarii și chirii, astfel cum s-a stabilit prin suplimentul raportului de expertiză contabilă, întocmit în litigiu;

-190.000 Euro (760.000 lei) reprezentând suma de bani provenită din tranzacția încheiată de fosta soție cu fostul soț al acesteia, dovedită cu înscrisuri și cu declarația martorei V. V. (cu acești bani a fost achiziționat imobilul situat în Pitești Bulevardul Republicii nr. 129);

-160.000 lei reprezentând dar de nuntă, suma dovedită cu declarațiile celor doi martori audiați în cauză, B. G. și V. V. (dacă instanța are în vedere faptul că cei doi soți au divorțat ulterior, urmează să rețină ca fiind dobândită de pârât ½ din această sumă, respectând regimul juridic al bunurilor

comune dobândite în timpul căsătoriei, instituit de Codul familiei):

-10.500 Euro reprezentând prețul de vânzare a autoturismului marca VW;

În ceea ce privește autoturismul marca BMW - X5, faptul că pârâtul nu a achitat nicio sumă de bani cu titlu de preț pentru mașină, astfel cum rezultă din cuprinsul contractului de vânzare cumpărare, comunicat la dosar chiar de instituțiile statului, precum și din declarația notarială dată de numitul Hadi Khoury, care atestă că, până în prezent, nu a primit contravaloarea autoturismului (a apreciat intimatul că nu are nicio relevanță prețul cu care numitul Hadi Khoury a achiziționat mașina, respectiv 40.000 Euro);

Cu privire la bunurile imobile dobândite de intimatul pârât în perioada supusă verificării, valoarea de achiziție a acestora, astfel cum rezultă din actele de vânzare cumpărare încheiate în forma autentică și neanulate până în prezent (conform art. 7 alin. 2 din Legea nr. 144/2007), cum este menționată și în cuprinsul actului de constatare întocmit de Agenția Națională de Integritate și nu prețul de piață al lor, calculat de către expert în cuprinsul raportului de expertiză întocmit, având ca obiectiv evaluarea imobilelor și stabilirea prețului de circulație la nivelul anului 2009 (în situația în care s-ar ignora acest aspect, s-ar crea prin aceasta confuzie, un dezechilibru esențial în judecarea procesului, adăugându-se averii pârâtului sume consistente, fără a exista o justificare legală în acest sens).

Prin Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție instanța a admis recursurile declarate de Agenția Națională de Integritate, Statul Român prin Ministerul Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș și P. de pe lângă Curtea de Apel Pitești împotriva sentinței civile nr. 287 din 18 mai 2011 a Curții de Apel Pitești – Secția contencios administrativ și fiscal, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în conformitate cu prevederile art. 313 Cod procedură civilă.

Pentru a pronunța această sentință instanța de recurs a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

Prin actul de constatare nr. A 59/1.L/2008 din 22 ianuarie 2009 inspectorii de integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate au stabilit, în urma analizei și comparării datelor comunicate de către Administrația Finanțelor Publice Pitești, de către Prefectura județului Argeș și de către Primăria municipiului Pitești, că valoarea averii dobândite de către V. V., în perioada 1995 - iunie 2008, a depășit veniturile realizate și declarate la organul fiscal, în aceeași perioadă, rezultând o diferență vădită, conform art. 4 alin. (4) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de 878.191 lei, determinată având în vedere valoarea averii dobândite, în sumă de 1.649.807 lei, și veniturile realizate în sumă de 771.616 lei, conform situației anexate.

Prin ..12.2009 a Curții de Apel Pitești a fost admisă sesizarea formulată de Agenția Națională de Integritate privind confiscarea unei sume de bani și a unei părți din averea pârâtului V. V., intervenient forțat fiind Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș și în consecință s-a dispus confiscarea sumelor de 9750 euro, respectiv a celei de 35.400 lei de la numitul V. V., s-a stabilit drept cota parte, din averea dobândită cu caracter nejustificat de către V. V., suma de 878.191 lei și s-a dispus confiscarea ei, și a fost obligat V. V. la plata în favoarea Ministerului Justiției - Curtea de Apel Pitești a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

A învederat judecătorul fondului, în considerentele sentinței pronunțate, că administrarea probei testimoniale, a celei cu înscrisuri și a celei cu expertiză nu pot conduce la concluzia dovedirii de către V. V. a modului legal în care a dobândit sumele regăsite în actul de sesizare, valoarea bunurilor achiziționate, respectiv sume de bani, imobile și imobile, depășind cu mult valoarea veniturilor realizate de acesta, constând în salariu, cedarea folosinței anumitor bunuri (chirii), precum și suma de 190.000 euro provenită de la fosta soție. Susținerea privind existența unui dar de nuntă, în cuantum de aproximativ 1._ lei vechi nu a fost reținută de către instanță, în absența unor probe pertinente, care să conducă la concluzii că această sumă a rămas în patrimoniul numitului V. V., față de recunoașterile privind intervenirea divorțului între cei doi soți, în cursul anului 2007, acțiune în baza căreia cei doi soți și-au partajat bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei.

Referitor la aspectele privind veniturile mari realizate de către V. V., din salarii și chirii, s-a reținut că înscrisurile oficiale emise de autoritățile publice sunt valabile și veridice, neputând fi puse la îndoială, de altfel partea în cauză, nu a putut să producă probe care să răstoarne prezumția de legalitate a acestor înscrisuri.

Un alt aspect, care a fost menționat, s-a referit la faptul că, în calculul total al bunurilor dobândite și al veniturilor realizate nu sunt incluse cheltuielile efectuate de pârâtul V. V. cu întreținerea sa și a familiei sale.

Expertizele efectuate în cauză au luat în considerare, în mod corect, fișele fiscale, au avut în vedere datele rezultate din contractele de cont curent, de economii și transferurile unor bunuri, dându-se eficiență înscrisurilor sub semnătură privată, contractelor de vânzare-cumpărare ale bunurilor mobile și imobile, contractelor de închiriere, concluzia fiind că toate probele administrate în cauză converg spre faptul că sumele nejustificate legal sunt de 9750 euro și_ lei (sume identificate cu prilejul percheziției domiciliare, ce fac obiectul sechestrului asiguratoriu dispus de DNA) cât și cota parte din averea lui V. V., respectiv 878.191 lei.

Prin Decizia civilă nr 4392 din 15.10.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost admis recursul declarat de recurentul-pârât V. V. împotriva ..12.2009 a Curții de Apel Pitești, s-a dispus casarea sentinței civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță

Instanța de control judiciar a apreciat că hotărârea recurată nu îndeplinește cerințele impuse de art. 261 alin. (1) punctul 5 din Codul de procedură civilă, întrucât instanța de fond nu a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale. În cauză, s-a relevat, judecătorul fondului nu a analizat în mod detaliat susținerile părților, în raport de dispozițiile legale invocate de acestea. Prin urmare, sentința recurată a fost casată, ca urmare a nerespectării principiului motivării hotărârii judecătorești.

Ulterior, urmare rejudecării pricinii, a fost pronunțată ..05.2011 a Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ce face obiectul recursurilor declarate în cauză, prin care a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a Agenției Naționale de Integritate, în privința cererii de confiscare a averii pârâtului V. V., și a fost respinsă sesizarea Agenției Naționale de Integritate privind confiscarea sumelor de 9.750 euro și 35.400 lei, stabilirea unei cote-părți din averea pârâtului V. V., dobândită cu caracter nejustificat de acesta, în valoare de 878.191 lei și confiscarea acesteia, intervenient forțat fiind Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș.

Pe baza aceluiași probatoriu administrat în cursul primei judecăți în fond curtea de apel a respins sesizarea Agenției Naționale de Integritate, reținând că, față de veniturile rezultate din salariu și cedarea folosinței bunurilor, se impune adăugarea, ca intrând în cursul anului 2007, în patrimoniul soților V., a sumei de 190.000 euro, de la fostul soț al fostei soții, 10.000 euro prețul autoturismului VW Golf și 150.000 lei, dar de nuntă, rezultând o valoare totală de 1.626.133 lei.

S-a mai precizat, prin hotărârea recurată, că diferențele determinate în actul de sesizare, care se regăsesc la nivelul anilor 2006 și 2007, nu pot fi reținute de instanță, constatându-se totodată că o diferență semnificativă se relevă și la nivelul anului 2008, însă în sens contrar, veniturile fiind cu 84.195 lei mai mari decât achizițiile.

Pentru anul 2006, în care s-a dobândit autoturismul BMW X5, s-a constatat că nu se poate stabili prețul de 70.000 euro, în condițiile în care acesta este menționat numai în contractul prezentat de Agenția Națională de Integritate, cu borderou la fila 293, fără mențiunea pentru conformitate, însoțind actul de sesizare a instanței, în timp ce în contractul prezentat de către pârât, cu mențiunea pentru conformitate, nu este menționat nici un preț potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 30 octombrie 2006. De asemenea, s-a arătat că factura de achiziție a bunului din Belgia de către vânzător către pârât, relevă prețul de achiziție de 40.000 euro iar nu 70.000 euro cât a reținut reclamanta în actul de sesizare al instanței. Totodată, actul de vânzare cumpărare cu privire la acest autoturism, depus cu mențiunea pentru conformitate de către Primăria municipiului Pitești, și de către Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor Argeș nu menționează nimic la rubrica privind prețul de vânzare, astfel că actul depus la fila 293, Volumul I, nu a fost reținut. Mai mult, s-a observat că bunul a fost radiat deoarece a fost furat, aspect care se coroborează cu susținerea potrivit căreia pentru acesta nu s-a plătit nici un preț. Declarația autentificată sub nr. 1511/11 mai 2011 a vânzătorului Hadi Khoury menționează că nu s-a primit nici un preț pentru autoturismul BMW model X5, datorită relației de rudenie cu acesta. Or, venitul pârâtului, determinat de expertul A. pentru anul 2006, a fost de 95.212 lei, astfel că reținându-se neplata unui preț nu se poate vorbi despre o diferență, cu atât mai mult semnificativă, în condițiile art. 18 din Legea nr. 176/2010.

În ce privește anul 2007, Curtea de apel a constatat că față de veniturile rezultate din salariu și cedarea folosinței bunurilor, se adaugă valorile dovedite ca intrate în cursul anului 2007 în patrimoniul soților V., respectiv 190.000 euro, de la fostul soț al fostei soții, 10.000 euro prețul autoturismului VW Golf și 150.000 lei dar de nuntă, rezultând o valoare totală de 1.626.133 lei, care nu determină o diferență semnificativă față de averea dobândită.

În fine, curtea de apel a reținut că depunerea declarațiilor de avere fără respectarea prevederilor legale nu atrage consecințe asupra aplicării art. 18 din Legea nr. 115/1996, ci atrage consecințele prevăzute de art. 50 sau art. 52 din Legea nr. 144/2007, în forma în vigoare la data sesizării instanței, preluate și în actuala reglementare, art. 28 și art. 29 din Legea nr. 176/2010

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, cu modificările și completările ulterioare, în forma în vigoare la data introducerii sesizării, "(1) Activitatea de verificare privind averea dobândită în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcțiilor ori demnităților publice, după caz, a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează de către Agenția Națională de Integritate, denumită în continuare Agenția, și este supusă controlului judecătoresc. (2) Prin avere dobândită, supusă verificării în sensul prezentei legi, se înțelege totalitatea bunurilor, precum și a drepturilor și obligațiilor cu valoare economică ce aparțin unei persoane, care trebuie cuprinse în declarația de avere, potrivit legii". Dacă, în urma probelor aflate la dosar, rezultă că între averea dobândită pe parcursul exercitării funcției și veniturile realizate în aceeași perioadă sunt diferențe vădite, iar dobândirea unei cote părți din avere sau a anumitor bunuri determinate nu este justificată, Agenția Națională de Integritate întocmește un act de constatare, iar cauza se trimite instanței competente, care poate dispune confiscarea unei părți din averea dobândită sau a unui bun determinat (art. 44 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 144/2007).

Prin "diferență vădită", în sensul legii, se înțelege "o diferență între averea dobândită și veniturile realizate de cel puțin 10.000 euro sau echivalentul în lei al acesteia" (art. 4 alin. (4) din Legea nr. 144/2007).

Pe de altă parte, se constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, în forma în vigoare la data sesizării instanței de judecată de către Agenția Națională de Integritate, "În cazul în care între averea declarată la data investirii sau numirii în funcție a persoanelor prevăzute la art. 2 și cea dobândită pe parcursul exercitării funcției se constată diferențe vădite și există dovezi certe că unele bunuri ori valori nu puteau fi dobândite din veniturile legale realizate de persoana în cauză sau pe alte căi licite, averea este supusă controlului, în condițiile prezentei legi". Art. 10 din Legea nr. 115/1996 adaugă că "Dacă persoana a cărei avere este supusă controlului este căsătorită, controlul se extinde și asupra averii și veniturilor dobândite de celălalt soț. Sunt supuse controlului și bunurile de valoare ce fac obiectul declarării, realizate prin persoane interpuse sau transmise cu titlu oneros către ascendenți, descendenți, frați, surori și afinii de același grad, precum și cele transmise cu titlu gratuit către orice persoană".

Incontestabil, pentru a se putea constata, în mod corect și legal, dacă proveniența bunurilor dobândite în perioada supusă controlului este ori nu justificată, veniturile și cheltuielile (cum ar fi achiziții bunuri mobile și imobile, facturi de achitare a utilităților, cheltuieli diverse - cheltuieli curente pentru alimente, îmbrăcăminte, deplasări, cheltuieli pentru pensie alimentară, concedii sau excursii în țară și străinătate, etc.) celui vizat trebuie să fie analizate în dinamica lor, în mod eșalonat, prin împărțirea perioadei supuse cercetări în subperioade în raport de datele de dobândire a bunurilor mai importante, și nu pe ani, pentru ca astfel, să se evite situațiile în care achiziționarea unora dintre bunuri să poată fi justificată cu venituri ce eventual au fost dobândite ulterior.

A.Prin Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție instanța de recurs a reținut că verificarea averii dobândite de pârâtul V. V. s-a făcut fără a se cere date, aferent perioadei controlate 1995 - iunie 2008, referitoare la alte categorii de cheltuieli decât cele pentru achiziții bunuri mobile și imobile, și anume la cheltuielile ocazionate de plata facturilor la utilități și a altor cheltuieli, cu caracter divers (alimente, îmbrăcăminte, pensie de întreținere pentru copil pe perioada minorității și eventual a urmării studiilor superioare, excursii și concedii, etc.).

B.Prin Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut că instanța de fond, în mod neîntemeiat, a considerat ca probată împrejurarea intrării în patrimoniul pârâtului V. V. și a soției sale V. C., în cursul anului 2007, a sumei de 150.000 lei cu titlu de dar de nuntă, și a sumei de 200.000 de euro primită de V. C. de la fostul soț al acesteia S. I. și utilizată la achiziționarea imobilului din Pitești, ., probatoriul administrat în cauză în legătură cu aceste aspecte, incomplet și în mare parte contradictoriu, nefiind de natură a conduce la dovada lor certă.

C.Astfel, cât privește suma de 150.000 lei reținută ca dar de nuntă, se constată că cele relatate de martorii V. V. L. și B. G., în sensul că la petrecerea organizată cu prilejul căsătoriei dintre V. V. și V. C. au participat foarte multe persoane, nu pot fi veridice, în condițiile în care suprafața totală a restaurantului unde a avut loc evenimentul, la data de 14 iulie 2007, este de numai 170 m.p. (din care 70 m.p. terasă), astfel cum rezultă din contractul de împrumut de folosință (comodat) aflat la fila 388 dosar fond. In plus, în legătură cu chestiunea darului de nuntă, nu a fost lămurită, de către judecătorul fondului, problema cuantumului sumelor de bani utilizate de pârât pentru organizarea evenimentului, acestea urmând a fi luate în calcul, ca și cheltuieli, în procesul de verificare a caracterului licit al averii dobândite de V. V..

D.Prin Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție instanța de recurs a reținut că se impune o suplimentare a probatoriului se impune și în legătură cu clarificarea realității și a destinației sumei de 200.500 euro pretins obținută de V. C. (cu care pârâtul V. V. s-a căsătorit la data de 9 iulie 2007 și de care a divorțat prin efectul sentinței civile nr. 6072/7 noiembrie 2007 a Judecătoriei Pitești) de la fostul soț al acesteia S. I., fiind neplauzibil - în condițiile în care din considerentele sentinței de divorț rezultă că între soții V. au intervenit neînțelegeri imediat după încheierea căsătoriei și că părțile au locuit împreună doar două săptămâni - că mare parte din această sumă (110.000 euro), având regimul juridic de bun propriu, să fie utilizată în toamna anului 2007 pentru plata celei de-a tranșe din prețul imobilului din Pitești, ., dobândit de pârâtul V. V. de la C. M. prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3776 din 4 decembrie 2007 la Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D..

D.Prin Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție instanța de recurs a reținut că, în temeiul prevederilor art. 10 fraza 2 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, potrivit cărora sunt supuse controlului și bunurile de valoare ce fac obiectul declarării, realizate prin persoane interpuse sau transmise cu titlu oneros către ascendenți, descendenți, frați, surori și afinii de același grad, precum și cele transmise cu titlu gratuit către orice persoană, judecătorul fondului avea, de asemenea, obligația de a extinde verificările și cu privire la proveniența fondurilor bănești utilizate de fiica necăsătorită a pârâtului, V. A. - Ș., pentru achiziționarea (prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 539 din 22 februarie 2007 la Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D. din municipiul Pitești, în schimbul sumei de 100.000 euro) cotei de ½ din imobilul construcții și teren situat în Pitești, Bulevardul Republicii nr. 80, județul Argeș, și a întregului imobil construcții și teren din municipiul Pitești, Bulevardul Republicii nr. 127, donat ulterior (prin contractul de donație autentificat sub nr. 1655 din data de 12 iunie 2007 de Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D. din municipiul Pitești) pârâtului V. V..

E.Prin Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție instanța de recurs a reținut că nu a fost lămurită, în litigiu, în mod neechivoc, nici situația referitoare la prețul convenit de părți și la realitatea achitării efective a acestuia pentru autoturismul BMW X 5 3,0 D ce a format obiectul contractului de vânzare - cumpărare încheiat la data de 30 octombrie 2006 între Hadi Georges Khoury în calitate de vânzător și pârâtul V. V. în calitate de cumpărător, impunându-se, prin urmare, potrivit principiului administrării probelor în fața instanței de judecată, în mod nemijlocit, ascultarea vânzătorului, nefiind suficientă depunerea la dosar a unei declarații autentificate la notarul public. Administrarea acestei probe este necesară, cu atât mai mult cu cât însuși pârâtul V. V., prin concluziile scrise depuse la dosar cu prilejul judecării în primă instanță în primul ciclu, procesual (volumul II dosar, fila 593) a arătat că prețul real al autoturismului a fost de 40.000 euro și că trebuie luat în considerare, la diminuarea valorii bunurilor dobândite în perioada supusă cercetării, echivalentul în lei al diferenței de 30.000 de euro.

Prin Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție instanța de recurs a reținut că împrejurările de fapt ale cauzei nu au fost pe deplin stabilite ,iar modificarea hotărârii primei instanțe nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi, motiv pentru care, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) - (3) din codul de procedură civilă s-a dispus admiterea recursurilor declarate de Agenția Națională de Integritate, S. R. prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Argeș și P. de pe lângă Curtea de Apel Pitești și casarea sentinței civile nr. 287 din data de 18 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

În conformitate cu dispozițiile art. 313 din Codul de procedură civilă, apreciind că, prin raportare la circumstanțele pricinii, interesele bunei administrări a justiției justifică trimiterea dosarului spre rejudecare altei instanțe de același grad cu instanța care a pronunțat hotărârea recurată, prin Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal la data de 02.04.2012 sub nr. de dosar_ .

Având în vedere prevederile art 315 alin 1 din C. potrivit cărora în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept deslegate și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, în rejudecare ,prin încheierea de ședință din data de 14.05.2012 instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, martori și expertiza contabilă.

Instanța a încuviințat pentru părțile din prezenta cauză proba cu înscrisuri, iar în vederea administrării probei cu înscrisuri instanța a pus în vedere pârâtului V. V. să depună la dosarul cauzei următoarele categorii de înscrisuri:

-înscrisuri din care să rezulte cuantumul sumelor de bani necesare pentru organizarea nunții din data de 09 iulie 2007,

-înscrisuri din care să rezulte capacitatea totală a restaurantului unde a avut loc evenimentul

- înscrisuri din care să rezulte proveniența sumelor bănești utilizate de fiica sa V. A. ( Khouri A. după căsătorie) pentru achiziționarea imobilelor, copie a cărții de muncă a acesteia, a fișelor fiscale din care să rezulte veniturile obținute de aceasta.

- înscrisuri aferente altor categorii de cheltuieli decât cele pentru achiziționare de bunuri mobile și imobile, și anume cheltuieli ocazionate de plata facturilor la utilități și a altor cheltuieli cu caracter divers ( alimente, îmbrăcăminte, pensie de întreținere pentru copil pe perioada minorității și eventual a urmării studiilor superioare, excursii, concedii, etc.) aferente perioadei 1995-2008.

Prin încheierea de ședință din data de 14.05.2012 instanța a încuviințat pentru părți proba expertiza contabilă cu obiectivele stabilite prin DC nr 5752/29.11.2011 a ÎCCJ .

Prin încheierea de ședință din data de 14.05.2012 instanța a încuviințat pentru părți proba testimonială cu martorii Hadi Georges Khouri, V. A. ( Khouri A. după căsătorie), V. C., S. I. și a dispus reaudierea martorilor V. V. L. și B. G. .

Analizând probele administrate în cauză curtea reține că cererea reclamantului este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.

Prin actul de constatare nr. A 59/1.L/2008 din 22 ianuarie 2009 inspectorii de integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate au stabilit, în urma analizei și comparării datelor comunicate de către Administrația Finanțelor Publice Pitești, de către Prefectura județului Argeș și de către Primăria municipiului Pitești, că valoarea averii dobândite de către V. V., în perioada 1995 - iunie 2008, a depășit veniturile realizate și declarate la organul fiscal, în aceeași perioadă, rezultând o diferență vădită, conform art. 4 alin. (4) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de 878.191 lei, determinată având în vedere valoarea averii dobândite, în sumă de 1.649.807 lei, și veniturile realizate în sumă de 771.616 lei, conform situației anexate.

Din verificările efectuate a rezultat că Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției a dispus începerea urmăririi penale la data de 11.06.2008, în cauza 26/P/2008, între alții, și față de V. V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat și permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, prevăzută de art.7 din Legea nr. 39/2003 și art.12 lit. b) din Legea 78/2000, raportat la art. 9 și art. 14 din Legea 78/2000, cu aplicare art. 33, lit. a) din Codul penal.

În fapt s-a reținut că, în perioada martie-iunie 2008, inculpatul V. V., având calitatea de ofițer de poliție judiciară, cu gradul profesional de comisar șef în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculări Vehicule Argeș, a aderat la un grup infracțional organizat, constituit în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție și permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității în cadrul căruia și-a asumat sarcina de a facilita mai multor persoane, în schimbul unor sume de bani primite de la acestea și care au fost împărțite între membrii grupului infracțional, obținerea permisului de conducere de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculări Vehicule Argeș.

Urmarea celor de mai sus la data de 23.06.2008, s-a întocmit Procesul-verbal de declanșare a procedurii de verificare a averilor și de asemenea s-a procedat la încunoștiințarea persoanelor susmenționate despre acest fapt, inclusiv a lui V. V., la data de 24.06.2008.

Reclamanta a solicitat Direcției Naționale Anticorupție, date și documente referitoare la bunurile și valorile deținute de V. V. și identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare precum și în legătură cu măsurile asigurătorii instituite asupra acestora.

Urmarea solicitării reclamantei, Direcția Națională Anticorupție, cu adresa din 23.07.2008, a transmis în copie certificată următoarele documente:

- Ordonanța emisă în data de 16.07.2008 în dosarul penal 26/P2008, privind luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea sechestru asigurător asupra sumelor de 9.750 Euro și 35.400 lei, identificate și ridicate ca urmare a percheziției efectuate, la data de 13.06.2008, în locuința inculpatului V. V., din Pitești, ., ..

Conform art.20 din Legea 78/2000 și art.13 din Legea 39/2003, precum și art. 163 -165 alin.8 C.p.p. aceste sume de bani au fost consemnate la Banca Comercială Română - Sucursala Unirea, pe numele inculpatului V. V., dar la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție.

De asemenea, din același document rezultă că s-a instituit sechestru asigurător și asupra următoarelor bunuri aflate în proprietatea lui V. V.: - apartament situat în Pitești, ., nr.35, ., . în Pitești, ., nr. 35, .;

-apartament situat în Pitești, ., ., .> -apartament situat în Pitești, ., nr.13, .> -clădire și teren situate în Pitești, .>

-clădire și teren situate în Pitești, .;

-teren - două loturi- situate în Pitești, .;

-autoturism BMW, dobândit la data de 05.02.2008.

-Procesul verbal din 16.06.2008, de efectuare a percheziției domiciliare la sediul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculări Vehicule Argeș, din Pitești, Calea Craiovei nr. 19, .;

-Procesul verbal din 21.06.2008, de desigilare, înseriere bacnote și identificare a înscrisurilor ridicate ca urmare a percheziției efectuate în data de 13.06.2008 la domiciliul lui V. V., din Pitești ., . ;

-Procesul verbal din 21.06.2008, de desigilare, și identificare a înscrisurilor ridicate ca urmare a percheziției efectuate în data 16.06.2008 la Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculări Vehicule Argeș - încăperea „Șef Birou Examinări", din Pitești, Calea Craiovei nr. 19, ..

Potrivit dispozițiilor art. 39 alin.1 punctul 29 din legea 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, cu modificările și completările ulterioare, sunt obligate să-și declare averile persoanele cu funcții de conducere și de control, precum și funcționarii publici, inclusiv cei cu statut special, iar conform art. 41 alin.2 din același act normativ declarația de avere se face în scris pe propria răspundere, și cuprinde bunurile proprii, comune și cele deținute în indiviziune, precum și cele ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei la Legea nr.115/1996 pentru declararea și controlul averilor demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile O.U.G. nr.14/2005 privind modificarea formularelor pentru declarațiile de avere și pentru declarațiile de interese, aprobată prin Legea 158/2005, care se aplică în mod corespunzător.

În aplicarea prevederilor legale menționate anterior pârâtul V. V., fiind funcționar public cu statut special, avea obligația să declare averea dobândită și interesele patrimoniale, conform prevederilor Legii 144/2007- privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare s-a solicitat, în 02.07.2008 și în 14.08.2008, de la M. - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculări Vehicule, să ne transmită copiile certificate ale declarațiilor de avere și de interese depuse de către V. V. în perioada 2000-2008.

Prin adresa nr._/21.08.2008, M. - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculări Vehicule a înaintat copiile certificate ale declarațiilor de avere și de interese, care se află depuse la dosarul profesional al lui V. V. după cum urmează:

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

*) 2007

Declarații de avere

Depus la - datele -09.10._01

Nu a depus

Depus la

data de 18.06.2003

Depus la

data de 20.05.2004

Depus la

data de 05.05.2005

Nu a depus

Depus la

data de 12.04.2007

Nu a depus

Declarație de interese

nu a depus

nu a depus

Depus la

data de 20.04.2003

nu a depus

Depus la

data de 05.05.2005

Nu a depus

Nu a depus

Nu a depus

Declarațiile de interese depuse de V. V. nu cuprind mențiuni referitoare la deținerea de către acesta a unor interese patrimoniale, fapt confirmat și de celelalte documente aflate la dosar.

Din analiza declarațiilor de avere depuse de V. V. a rezultat că acesta deținea următoarele:

I. BUNURI IMOBILE

1.1. Terenuri

Anul pt. care s-a depus declarația

Data depunerii declarației de avere

Anul dobândirii bunului

Tip teren / suprafața mp

Adresa

Mod de dobândire

Valoarea de

impozitare Lei- ron

Titular

2003

20.05.2004

2004

Intravilan / 131

Pitești - Frații Golești FN

Cumpărare

43

V. V.

2004

05.05.2005

2004

Intravilan / 131

Pitești - Frații Golești FN

Cumpărare

V. V.

2006

12.04.2007

2004

Intravilan / 131

Pitești - Frații Golești FN

Cumpărare

V. V.

2. Clădiri

Anul pt. care s-a depus declarația

Data depunerii declarației de avere

Anul dobândirii

Tip clădire / suprafața mp

Adresa

Mod de dobândire

Valoare de impozitare

Titular

2000

09.10.2000

2000

Apartament/ 54

Pitești.. .>

Cumpărare

V. V.

2002

18.06.2003

2000

Apartament / 56

Pitești.. .>

Cumpărare

-

V. V.

2003

20.05.2004

2000

Apartament / 54

Pitești.. .>

Cumpărare

42.600

V. V.

2003

Apartament/ 46

Pitești - B.,nr.35, .>

Cumpărare

34.000

V. V.

2004

Apartament/ 46

Pitești -B.,nr.35, .>

Cumpărare

34.200

V. V.

2004

05.05.2005

2000

Apartament / 54

Pitești.. .>

Cumpărare

V. V.

2003

Apartament/ 46

Pitești - B.,nr.35, .>

Cumpărare

V. V.

2004

Apartament/ 46

Pitești -B.,nr.35, .>

Cumpărare

V. V.

2006

12.04.2007

2000

Apartament / 50

Pitești.., .>

Cumpărare

V. V.

2003

Apartament/ 48

Pitești - B.,nr.35, .>

Cumpărare

V. V.

2004

Apartament/ 48

Pitești -B.,nr.35, .>

Cumpărare

V. V.

2007

Casa de locuit /237

Pitești,b-d. Republicii,nr.80

Cumpărare

50%V. ea V.

2007

Nedepusă existenta la dosar DNA

2000

Apartament / 51

Pitești,. .>

Cumpărare

V. V.

2003

Apartament/ 46

Pitești - B.,nr.35, .>

Cumpărare

V. V.

2004

Apartament/ 46 "

Pitești -B.,nr.35, .>

Cumpărare

V. V.

2007

Spațiu comercial / 88

Pitești,b-d. Republicii, nr.127

Donație de la fiica sa

V. V.

2007

Apartament/ 47

Pitești -B.,nr.33, .>

Cumpărare

V. V.

II. BUNURI MOBILE

Anul pentru care s-a depus declarația

Natura

Marca

Modul de dobândire

Anul de fabricație

Titular

2000

autoturism

VW B.

Cumpărare

2000

V. V.

2002

autoturism

VW B.

Cumpărare

2000

V. V.

2003

autoturism

BMW318

Cumpărare

2002

V. V.

2004

autoturism

BMW318

Cumpărare

2002

V. V.

III. Bunuri sub formă de metale prețioase, bijuterii, obiecte de artă

Descriere sumară

Anul declarării

Valoare estimată

Bijuterii ca valoare de peste 100 lei- ron

2000

100

Anul 2003 - Alte bunuri producătoare de venituri care însumate depășesc 5.000 euro pe an-închiriere apartament parter ca spațiu comercial.

IV. Bunuri mobile, a căror valoare depășește 1000 euro fiecare, și bunuri imobile înstrăinate în ultimele 12 luni.

Natura bunului instrăinat

Data înstrăinării

Persoana către care a înstrăinat

Forma înstrăinării

Valoarea

A primit la partaj

2000

77.000 EURO

Autoturism Volkswagen B.

2003

P. Ghe

Vânzare

49.400 lei ron

Teren si clădire

2008

V. S.

Donație

140.000 lei ron

V. Active Financiare

Instituția care administrează

Tipul

Deschis in anul

Valoarea lei ron

CEC

Depozit bancar

2000

150.000

VII. Venituri ale declarantului și ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat

Anul

Cine a realizat venitul

Sursa venitului

Serviciul prestat

Venit anual încasat

Venituri din salarii

V. V.

2006

salariu

Ofițer

30.000 euro

2007

salariu

Ofițer

40.000 lei ron

Venituri din cedarea folosinței bunurilor

V. V.

2004

închiriere imobil

24.600 euro/ 91.200 lei ron

2006

închiriere, imobil,

67.000 euro/ 227.800 lei ron

2007

închiriere imobil

168.000 euro / 588.000 lei ron

Având în vedere faptul că declarația de avere pentru anul 2007 nu se află la dosarul profesional al lui V. V., aceasta figurând ca nedepusă, iar declarația pentru anul 2007 care se află la dosarul cauzei provine din documentele ridicate de DNA din biroul lui V. V. reclamanta a învederat că această declarație nu este analizată în prezentul act din punct de vedere al veridicității celor declarate.

A) În urma comparării datelor din declarațiile de avere cu cele comunicate de către Primăria municipiului Pitești, privind bunurile mobile si imobile dobândite sau înstrăinate de către V. V., a rezultat că pârâtul acesta nu a declarat următoarele:

- în anul 2004-

- Cumpărarea apartamentului situat în Pitești, ..P5, ., la data de 16.02.2004 și nici înstrăinarea acestuia la 15.03.2004;

-Cumpărarea apartamentului situat în Pitești, ..P5, ., la data de 16.02.2004 și nici înstrăinarea acestuia la 25.03.2004.

-în anul 2006-

-înstrăinarea autoturismului BMW 318 D la data de 27.01.2006.

-Cumpărarea autoturism BMW X5, la data de 30.10.2006 și nici radierea acestuia la 01.11.2006 pe motiv de furt.

B) În urma comparării datelor din declarațiile de avere cu cele comunicate de Administrația Finanțelor Publice Pitești și Prefectura Județului Argeș privind veniturile realizate de către V. V., au rezultat următoarele:

-în anul 2004 V. V. nu a declarat veniturile nete realizate din salarii, în suma de 21.791 lei ron

-în anul 2006 V. V. a declarat eronat următoarele:

-veniturile nete realizate din salarii în suma de 30.000 euro (circa 102.000 lei ron), față de suma de 28.012 lei ron, conform comunicării Administrației Finanțelor Publice Pitești;

-veniturile nete realizate din închiriere imobile în sumă de 67.000 euro (circa 227.800 lei ron), față de suma de 47.492 lei ron, realizată, conform comunicării Administrației Finanțelor Publice Pitești;

Reclamanta Agenția Națională pentru Integritate a solicitat Primăriei municipiului Pitești - Direcției de Impozite și Taxe Locale s-au solicitat următoarele date:

-la data de 02.07.2008, situația bunurilor mobile și imobile declarate în vederea impozitării precum și cele înstrăinate de către V. V., în perioada 2000-2008,

-la data de 15.08.2008, copia contractelor de vânzare - cumpărare din care să rezulte valoarea cu care au fost dobândite sau înstrăinate bunurile mobile și imobile, de către V. V., în perioada 2000-2008.

Din adresele nr. F/_/18.07.2008, nr. F/_/02.09.2008 și nr.F/_/19.09.2008, precum și din conținutul documentelor anexate, transmise de Primăria municipiului Pitești - Direcția Economică -Serviciul Constatare Impunere Persoane rezultă următoarele:

I.A. Bunurile mobile si imobile dobândite si neînstrăinate:

1) apartament situat în Pitești, ., . baza contractului de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr.1636/24.10.2000, la Biroul Notarial Public Pitești, încheiat cu N. C., pentru suma de 7.000 lei ron;

2) apartament situat în Pitești, ., nr.35, . baza contractului de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr.2057/18.06.2003, la Biroul Notarului Public M. V., încheiat cu N. C., pentru suma de 20.000 lei ron;

3) apartament situat în Pitești, ., nr. 35, . schimb imobilar cu ., . la valoarea de 43.000 lei ron conform contractului de schimb imobiliar, autentificat sub nr.1021/15.03.2004 la Biroul Notarului Public M. V.;

4) teren situat în Pitești, . - două loturi astfel:

-131 mp, dobândit în baza contractului de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. 1842/01.04.2004 la Biroul Notarului Public S. A., încheiat cu T. G., I. D., I. O. - M., T. E., I. A. E., I. A. - V., pentru suma de 5.500 lei ron;

-232 mp, dobândit în baza contractului de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. 4600/05.09.2005 la Biroul Notarului Public S. A., încheiat cu D. C., D. C., Boiceanu C. și Boiceanu V., pentru suma de 49.000 lei ron;

5)apartament situat în Pitești, ., nr.13, . baza contractului de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. 1531/30.05.2007, la Biroul Notarilor Publici Asociați D. și S. - D., încheiat cu O. S., O. A. și O. C. pentru suma de 76.000 lei ron;

6)clădire și teren situate în Pitești, ., dobândite de la fiica sa V. Ș., în baza contractului de donație, autentificat sub nr. 1665/12.06.2007. Imobilul a fost achiziționat de la P. G. - E., cu sucna de 162.000 euro (circa 571.455 lei ron), în baza contractului autentificat sub nr. 1447/05.09.2006, la Biroul Notarului Public B. M., de către V. Ș., care va deține nuda proprietate asupra imobilului și de către V. V. care va deține uzufructul viager;

7)clădire și teren situate în Pitești, ., dobândite în baza precontractului de vânzare - cumpărare din data 27.06.2006, pentru suma de 150.000 euro (circa 541.005 lei ron), și apoi a contractului de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. 3776/04.12.2007 la Biroul Notarilor Publici Asociați D. și S. - D., încheiat cu C. M., pentru suma de 710.000 lei ron;

8)autoturism BMW, dobândit prin cumpărare de la .- Pitești cu factura . nr._/ 06.02.2008, în sumă totala de 24.990 lei ron.

I.B Bunurile mobile și imobile dobândite și înstrăinate

1)autoturism Volkswagen B., dobândit prin cumpărare cu suma de 30.973 lei ron de la . cu factura . nr._/ 09.11.2000, înstrăinat prin vânzare, în baza contractului FN/17.05.2004, către P. G., din mun. Pitești, ..P4, . de 13.000 euro (circa 52.651 lei ron).

2)apartament situat în Pitești, stij.P. Ș., ., . cumpărare cu suma de 80.000 lei ron, de la ., în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.249/16.02.2004 de Biroul Notarilor Publici C. G. și C. A. -S., înstrăinat prin schimb imobiliar, evaluat la 43.000 lei ron, conform contractului autentificat sub nr.1021/15.03.2004 la Biroul Notarului Public M. V..

3) apartament situat în Pitești, ., . cumpărare cu suma de 40.000 lei ron de la ., conform contractului de vânzare - cumpărare, autenficat sub nr.250/16.02.2004 de Biroul Notarilor Publici C. G. și C. A. -S., înstrăinat, cu suma 20.000 lei ron, în baza contractului de vânzare- cumpărare, autentificat sub nr. 1678/25.03.2004 la Biroul Notarului Public S. A..;

4) autoturism BMW X5, dobândit prin cumpărare cu suma de 70.000 euro (circa 246.519 lei ron ), de la Hadi Georges Khoury în baza Contractului FN / 30.10.2006 și radiat din circulație la data de 01.11.2006, conform certificatului nr. 1221, pentru motivul că acesta a fost furat.

5) autoturism BMW 318 D, dobândit prin cumpărare la data de 21.05.2004, pentru care nu există contract, înstrăinat la 26.01.2006, către S. A.-O., fără a se preciza prețul cu care a fost vândut.

Pe baza datelor comunicate de către Administrația Finanțelor Publice Pitești, Prefectura Județului Argeș și Primăria municipiului Pitești, s-a întocmit situația veniturilor realizate și a averii dobândite de către V. V., în perioada 1995-2008.

În urma analizei și comparării acestor date rezultă că valoarea averii dobândită de către V. V., în perioada 1995 - iunie 2008, a depășit veniturile realizate și declarate la organul fiscal, în aceeași perioadă, rezultând o diferență vădită, conform art. 4 alin. 4 din Legea Legea nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate cu modificările și completările ulterioare, în sumă de 878.191 lei ron, determinată având în vedere valoarea averii dobândite, în sumă de 1.649.807 lei ron, și veniturile realizate în sumă de 771.616 lei ron.

Această situație de fapt rezultă din adresa adresa nr._ / 24.07.2008 emisă de Prefectura Județului Argeș, Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule - C. financiar contabil prin care s-au comunicat reclamantei veniturile din salarii realizate de către pârâtul V. V., în perioada 2000-2008, care sunt în sumă totală de 133.396 lei, conform situației prezentate mai jos:

ANUL

VENITURI REALIZATE

AVEREA DOBÂDITĂ

EXPLICAȚII

1995

4.41

Venituri din salarii

27

Cumpărare teren si construcții . D - Pitești

25

Cumpărare teren si construcții . D - Pitești

10

Cumpără teren si construcții . D - Pitești

1996

526

Venituri din salarii

100

Vinde teren si construcții . - Pitești

1997

957

Venituri din salarii

1998

1.652

Venituri din salarii

21.723

Recumpară terenuri și construcții . - Pitești

1999

2.537

Venituri din salarii

2000

5.628

Venituri din salarii

370.729

Revinde teren si construcții . D - Pitești

-185.365

S-a împărțit la jumătate suma de 370.729 lei in urma partajului

30.793

Cumpără autoturism Volkswagen B. de la .>

2001

6.008

Venituri din salarii

2002

8.274

Venituri din salarii

2003

10.883

Venituri din salarii

20.000

Cumpără apart. .,nr.35, ., .>

2004

35.495

Venituri din salarii și din inchiriere imobile

*)

52.651

Venituri din vânzare autoturism Volkswagen B.

20.000

Venituri din vânzare apart. ..P5, .

nu exista contract"

Cumpărare autoturism BMW 318 D

80.000 -

Cumpărare apart. ..P5, .

40.000

Cumpărare apart. ..P5, .

5.500

Cumpără teren in .

Total 2004

108.146

125.500

2005

69.187

Venituri din salarii si din inchiriere imobile

49.000

Cumpărare teren in .

2006

75.504

Venituri din salarii si din inchiriere imobile

246.519

Cumpărare autoturism BMW X5

Motivul-furt

Radiere autoturism BMW X5

Ctr. fara valoare

Vânzare autoturism BMW 318 D

2007

163.244

Venituri din salarii si din inchiriere imobile

Ctr. fară valoare

Venituri din vânzare autoturism BMW 318 D

710.000

Cumpărare teren si clădire .

76.000

Cumpărare apt..,nr.13, ., .>

338.220

Cumpărare imobil in ., împreună cu fiica sa

Total 2007

163.224

1.124.220

*)_ euro * 4,0501 ")_ euro * 3,5217 ***) 100.000 euro *3.3822

****) Veniturile din salarii sunt cele comunicate de Prefectura Argeș

Reclamanta a solicitat Prefecturii Județului Argeș, Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule - compartimentul financiar contabil, în data de 02.07.2007, să i se comunice veniturile din salarii realizate de către V. V., în perioada 2000-2008, care prin adresa nr._ / 24.07.2008.

Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule aceasta a comunicat reclamantei veniturile din salarii realizate de către V. V., în perioada 2000-2008, în sumă totală de 133.396 lei, conform situației prezentate mai jos:

- Lei ron -

Venituri comunicate de Prefectura ARGEȘ

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

31.05.2008

TOTAL

3.780

6.009

8.293

10.901

13.723

19.512

24.223

33.485

13.470

133.396

Reclamanta a solicitat Administrației Finanțelor Publice Pitești la data de 10.07.2008 să comunice acesteia în copie certificată contractele de închiriere înregistrate la această instituție de către V. V. în perioada 2000-2008.

Administrația Finanțelor Publice Pitești prin adresa nr._/22.07.2008, a transmis reclamantei în copie certificată contractele de închiriere, încheiate de către V. V., cu următoarele societățile comerciale:

1. SSIF VENTRUS IMNVESTMENT SA, contractul nr. 1840/28.08.2007, pentru perioada 01.09._08 - valoarea chiriei 800 euro/ luna;

2.. SRL, contractul nr. 917/21.05.2005, pentru perioada 01.06._06 - valoarea chiriei 500 euro/ luna;

3.. SRL, contractul nr. 2965/14.11.2007, pentru perioada 15.11._12 - valoarea chiriei 500 euro/ luna;

4.. SRL, contractul nr. 2199/18.10.2007, pentru perioada 15.10._12 - valoarea chiriei 1.000 euro/luna;

5.., contractul nr. 1330/15.08.2006, pentru perioada 01.07._07 - valoarea chiriei 400 euro/ luna;

6.. SRL, contractul nr. 497/19.02.2007, pentru perioada 01.03._11 - valoarea chiriei 800 euro/luna;

7.., contractul nr. 544/13.04.2004, pentru perioada:

- 15.04._05 - valoarea chiriei 850 euro/luna

-15.04._07 - valoarea chiriei 900 euro/luna

-01.04._08 - valoarea chiriei 1.200 euro/luna

-din data de 01.04.2008 - valoarea chiriei 1.380 euro/luna

8.., contractul nr.956/06.07.2004, pentru perioada 01.07-_04-valoareachiriei 300 euro/luna;

9.. SRL, contractul nr. 957/06.07.2004 - pentru perioada 01.07._05 - valoarea chiriei 400 euro/ luna;

10. . SRL, contractul nr.965/06.07.2004 - REZILIAT

11. . SRL, contractul nr. 984/14.07.2004, pentru perioada 01.07._04 - valoarea chiriei 400 euro/luna;

12. . 2010 SRL, contractul nr. 1643/06.12.2004, pentru perioada 12.04._06. - valoarea chiriei 400 euro/ luna;

13. . 2005 SRL," contractul nr. 129/18.01.2005, pentru perioada 15.01._05 - valoarea chiriei 350 euro/ luna;

14.. ADVERTISING SRL, contractul nr. 1129/08.07.2005, pentru perioada 01.07._05 - valoarea chiriei 500 euro/ luna;

15.. 2006 SRL, contractul nr. 2335/17.11.2006-REZILIAT;

16.. SRL, contractul nr. 2479/_ - REZILIAT;

17.. SRL, contractul nr. 352/01.02.07, pentru perioada 15.01._09-valoarea chiriei 1.000 euro/luna, iar din data de 01.04.2008 - valoarea chiriei 1.100 euro/ luna;

18.., contractul nr. 366/05.02.2007, pentru perioada 01.02._09.-600 euro/luna, iar din data de 01.04.2008 - valoarea chiriei 650 euro/luna;

19.., contractul nr. 577/28.02.2007- REZILIAT;

20.. contract^ nr. 895/03.04.07, pentru perioada 15.04._12 - valoarea chiriei 600 euro/ luna;

21.., contractul nr. 2272/29.10.2007, pentru perioada 10.11._08 - valoarea chiriei 800 euro/ luna;

22.., contractul nr. 1127/09.05.2007, pentru perioada 01.06._07 - valoarea chiriei 500 euro/ luna, iar din data de 01.04.2008 - valoarea chiriei 650 euro/ luna;

23.., contractul nr. 1162/27.06.2008, pentru perioada 01.07._13 :valoarea chiriei 650 euro/luna;

24. ., contractul nr. 67/14.01.2008, pentru perioada 15.01._12 - valoarea chiriei 1.100 euro/luna;

25.., contractul nr. 876/02.04.2007, pentru perioada 15.04._12 - valoarea chiriei 1.400 euro/luna, reziliat începând din 15.06.2007,

26.. SRL, contractul nr. 923/24.04.2008, pentru perioada 15.05._13 - valoarea chiriei 1.000 euro/luna.

Contractele menționate mai sus au fost înregistrate la Administrației Finanțelor Publice Pitești, in vederea impozitării, fapt confirmat de această instituție.

-Reclamanta a solicitat Administrației Finanțelor Publice Pitești la data de 14.07.2008 să comunice acesteia lista conturilor bancare deschise sau închise, în perioada 2000-2008, de către V. V..

Administrația Finanțelor Publice Pitești prin adresa nr._/ 23.07.2008 a comunicat lista Băncilor comerciale la care V. V. are

conturi deschise sau închise și cărora ulterior le-au fost solicitate să ne comunice rulajul și soldul acestora în perioada 2000-2008 și anume:

BANCA COMERCIALA SA SUCURSALA ARGEȘ; BRD GROUPE SOCIETE GENERALE; RAIFFEISEN BANK SA SUCURSALA ARGEȘ; BANCPOST SA - SUCURSALA ARGEȘ.

Din răspunsul primit de la BANCA COMERCIALĂ SA, respectiv extrasele de cont anexate, rezultă că V. V. a deschis la data de 19.06.2003 contul curent 2511.2._.1 ./ROL cu rulaj creditor și rulaj debitor în de sumă de 0,27 lei ron și sold zero la 01.09.2008.

Din răspunsul primit de la BRD GROUPE SOCIETE GENERALE, respectiv, extrasele de cont anexate, rezultă că în perioada 14.08._06, V. V. a efectuat operațiuni bancare, în lei, în cont card SV_, deschis la data de 14.08.2002. Din analiza rulajului creditor al contului a rezultat că sumele cu care a fost creditat acesta sunt din încasarea drepturilor salariale. Contul a fost închis la 03.07.2007 așa cum rezultă din situația prezentată în tabelul de mai jos.

Din răspunsul primit de la RAIFFEISEN BANK SA - SUCURSALA ARGEȘ, respectiv extrasele de cont anexate, rezultă următoarele:

1) - în perioada, 04.05._08, V. V. a efectuat operațiuni bancare în cont 075 R019 RZBR_ 3665, deschis în valută la data de 04.05.2006, în care a fost depusă suma de 315 euro, din care s-a plătit o factură externă în suma de 265 euro. Contul a fost închiria 31.07.2008.

2) perioada 26.06._08, V. V. a efectuat operațiuni bancare, în lei, în -contul R075 RZBR_ 6666, deschis la data de 26.06.2006. Din analiza rulajului creditor al contului a rezultat că sumele cu care a fost creditat acesta sunt din încasarea drepturilor salariale și venituri din închiriere imobile, soldul contului la 31.07.2008 fiind în sumă de 44.271 lei, conform situației prezentate mai jos:

-lei ron-

Anul

Rulaj cont SV_-BRD

Rulaj cont RO75RZB_6666

Total

Debitor

Creditor

Debitor

Creditor-incasari din:

salarii

inchiriere

Debitor

Creditor

2002

*) 3.685

*) 3.685

3.685

3.685

2003

10.443

10.443

10.443

10.443

2004

12.960

12.960

12.960

12.960

2006

15.196

14.355

13.089

13.385

0

28.285

27.740

2007

279

0

29.271

35.783

10.320

29.550

46.103

2008

11.671

17.635

21.179

11.671

38.814

Total

60.414

60.414

54.037

66.803

31.499

114.445

158.716

Total rulaj creditor cont RAIFFEISEN

98.302

Sold Creditor cont RAIFFEISEN la 31.07.2008 44.271

44.271

*) deschis la data 26.08.2002

Suma totală a rulajului creditor al conturilor deschise în lei, în perioada 14.02._08, este de 158.716 lei, sumă care nu depășește veniturile nete realizate de V. V. și comunicate de Administrația Finanțelor Publice Pitești, prin adresa nr._/24.07.2008, aferente aceleiași perioade.

BANCPOST SA - SUCURSALA ARGEȘ, ne-a comunicat, prin adresa nr. 3690/21.11.2008 că V. V. nu figurează în baza sa de clienți.

În urma comparării datelor din declarațiile de avere cu cele comunicate de către Primăria municipiul Pitești, privind bunurile mobile si imobile dobândite sau înstrăinate de către V. V., au rezultat că acesta nu a declarat următoarele:

- în anul 2004-

-Cumpărarea apartamentului situat în Pitești, . de 16.02.2004 și nici înstrăinarea acestuia, in data de 15.03.2004.

-Cumpărarea apartamentului situat în Pitești, . de 16.02.2004 și nici înstrăinarea acestuia, in data de 25.03.2004.

-în anul 2006-

-înstrăinarea autoturismului BMW 318 D, la data de 27.01.2006.

-Cumpărarea autoturism BMW X5 la data de 30.10.2006 și radierea din circulație a acestuia la data de 01.11.2006, pentru motivul-furt.

B) în urma comparării datelor din declarațiile de avere cu cele comunicate de Administrația Finanțelor Publice Pitești și Prefectura Județului Argeș privind veniturile realizate de către V. V., au rezultat următoarele:

- în anul 2004 V. V. nu a declarat veniturile nete realizate din salarii, în sumă de 21.791 lei ron

- în anul 2006 V. V. a declarat eronat următoarele:

-veniturile nete realizate din salarii în suma de 30.000 euro ( 102.000 lei ron), față de suma de 28.012 lei ron, comunicată de Administrația Finanțelor Publice Pitești;

-veniturile nete realizate din închiriere imobile în sumă de 67.000 euro (227.800 lei ron), față de suma de 47.492 lei ron, comunicată de Administrația Finanțelor Publice Pitești;

În urma analizei și comparării datelor, comunicate de către Administrația Finanțelor Publice Pitești, Prefectura Județului Argeș și Primăria municipiului Pitești rezultă că valoarea averii dobândite de către pârâtul V. V., în perioada 1995 - iunie 2008, a depășit veniturilor realizate și declarate la organul fiscal în aceeași perioadă, rezultând o diferență vădită, conform art. 4 alin. 4) din Legea nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate cu modificările și completările ulterioare, în sumă de 878.191 lei ron, determinată având în vedere valoarea averii dobândite, în sumă de 1.649.807 lei ron, și a veniturilor realizate în sumă de 771.616 lei ron, fără a se lua în calcul cheltuielile efectuate pentru întreținerea sa și a familiei sale, conform situației prezente mai jos:

Veniturile comunicate de Administrația finanțelor publice

1995-2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

31.05.

2008

TOTAL

11.741

6.008

8.274

10.883

35.495

69.187

75.504

163.224

*)109.185

489.50

Venituri din vânzări

209.464

72.651

278.86

1) Total venituri

221.205

6.008

8.274

10.883

108.146

69.187

75.504

163.224

109.185

771.61

2.) Valoarea bunurilor dobândite

59.578

20.000

125.500

49.000

246.519

1.124.220

24.990

1.649.8

Diferență venituri-avere dobândită (1-2)

+ 161.627

+6.008

+ 8.274

-9.117

-17.354

+ 20.187

-171.015

- 960.996

+ 84.195

-878.1

Diferență venituri-avere dobândită

+ 161.627

++167.6355

+175.909

+166.792

+149.438

+169.625

-1.390

-962.386

-878.191

X

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că începând din anul 2006, în mod continuu, valoarea averii dobândite de către V. V. a depășit veniturile realizate de către acesta, înregistrându-se astfel în luna iunie 2008, data arestării acestuia de către Direcția Națională Anticorupție, o diferență vădită în sumă de 878.191 lei ron.

Prin Ordonanța nr. 26/P/2008 din 16.07.2008 emisă de Direcția Națională Anticorupție s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumelor de 9.750 Euro și 35.400 lei ron, identificate și ridicate ca urmare a percheziției efectuate la domiciliul lui V. V. din Pitești, ., . în conturi de depozit la Banca Comercială Română București - Sucursala Unirea, pe numele susnumitului și la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție, proveniența acestor sume neputând fi justificată prin veniturile dobândite în mod legal.

În raport de situația de fapt și de drept menționată anterior în conformitate cu prevederile art.4 alin 3 lit. a art. 44 alin 1) lit a și art. 46 alin 1) din Legea nr. 144/2007, privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate reclamanta a dispus sesizarea Curții de Apel Pitești - Secția de C. Administrativ și Fiscal, pentru confiscarea sumelor de 9.750 Euro și 35.400 lei ron, a căror proveniență nu poate fi justificată de către V. V., precum și stabilirea unei cote-părți de avere dobândită cu caracter nejustificat de acesta, în valoare de 878.191 lei ron și confiscarea acesteia.

Având în vedere prevederile art 315 alin 1 din C. potrivit cărora în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept deslegate și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, în rejudecare ,prin încheierea de ședință din data de 14.05.2012 instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, martori și expertiza contabilă.

Având în vedere prevederile art 315 alin 1 din C. potrivit cărora în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept deslegate și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului ,instanța va proceda la analiza probatoriului administrat în raport de prevederile legale menționate anterior.

Prin Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut că instanța de fond ,în mod neîntemeiat, a considerat ca probată împrejurarea intrării în patrimoniul pârâtului V. V. și a soției sale V. C. a sumei de 200.000 de euro primită de V. C. de la fostul soț al acesteia S. I. și utilizată la achiziționarea imobilului din Pitești, ., probatoriul administrat în cauză în legătură cu aceste aspecte, incomplet și în mare parte contradictoriu, nefiind de natură a conduce la dovada lor certă.

Prin Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție instanța de recurs a reținut că se impune o suplimentare a probatoriului se impune și în legătură cu clarificarea realității și a destinației sumei de 200.500 euro pretins obținută de V. C. (cu care pârâtul V. V. s-a căsătorit la data de 9 iulie 2007 și de care a divorțat prin efectul sentinței civile nr. 6072/7 noiembrie 2007 a Judecătoriei Pitești) de la fostul soț al acesteia S. I., fiind neplauzibil - în condițiile în care din considerentele sentinței de divorț rezultă că între soții V. au intervenit neînțelegeri imediat după încheierea căsătoriei și că părțile au locuit împreună doar două săptămâni - că mare parte din această sumă (110.000 euro), având regimul juridic de bun propriu, să fie utilizată în toamna anului 2007 pentru plata celei de-a tranșe din prețul imobilului din Pitești, ., dobândit de pârâtul V. V. de la C. M. prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3776 din 4 decembrie 2007 la Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D..

În raport de dispozițiile cuprinse în Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație instanța a procedat la audierea martorilor B. (fostă V.) C., fosta soție a pârâtului V. V., declarația acesteia aflându-se la filele 184,185 și 186 din dosarul cauzei și S. I., fostul soț al lui B. C., declarația acestuia aflându-se la fila 141 din dosarul cauzei.

Din depozița martorului S. I. ,care se coroborează cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei curtea reține că martora B. C. a primit de la fostul soț al acesteia suma de_._ până la 200.000 euro, sumă care reprezintă partea acesteia din bunurile dobândite în timpul căsătoriei.

Suma de bani obținută de B. C. de la fostul soț al acesteia are natura juridică a unui bun propriu al fostei soții a pârâtului V. V. întrucât a fost dobândită anterior încheierii căsătoriei.

Însă,dobândirea de către martora B. C. a acestei sume de la fostul soț al acesteia în urma partajulul bunurilor comune nu are ca semnificație juridică, de plano, faptul că aceasta a oferit, pârâtului V. V. suma de 200.000 de euro, având regimul juridic de bun propriu pentru plata de către pârât a celei de-a tranșe din prețul imobilului din municipiul Pitești, . .

Cu titlu preliminar, curtea învederează că declarația martorei B. C., fosta soție a reclamantului, este impregnată de un profund grad de subiectivism ,având în vedere faptul că aceștia au fost căsătoriți ,precum și sentimentele de afecțiune pe care aceasta încă le nutrește față de pârâtul V. V. în momentul de față.Martora a arătat faptul că “ este bărbatul pe care l-am iubit, dacă aș fi știut înainte care este evoluția relației de căsătorie încheiată cu reclamantul ,precum și situația personală a acestuia, aș fi fost mai precaută în ce privește administrarea bunurilor pe care le-am avut”

Pârâtul V. V. s-a căsătorit cu V. C. de 9 iulie 2007 ,iar prin ..11. 2007 a Judecătoriei Pitești, definitivă și irevocabilă la data de 15.02.2008 prin renunțarea apelantului –reclamant V. V. la judecarea apelului, instanța a dispus desfacerea căsătoriei părților din culpă comună a soților.

Cererea de divorț a fost introdusă de reclamantul V. V. pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 23.10.2007,iar din considerentele ..11. 2007 a Judecătoriei Pitești rezultă că între soții V. au intervenit neînțelegeri imediat după încheierea căsătoriei și că părțile au locuit împreună doar două săptămâni,precum și faptul că părțile nu se mai înțeleg de aproximativ o lună deoarece pârâta nu locuiește la domiciliul reclamantului.

Curtea reține că situația tensionată care există între B. C. și V. V., neînțelegerile intervenite între aceștia și care au culminat cu divorțul ,faptul că între soții V. au intervenit neînțelegeri imediat după încheierea căsătoriei, faptul că părțile au locuit împreună doar două săptămâni,precum și faptul că părțile nu se mai înțeleg de aproximativ o lună deoarece B. C. nu mai locuiește la domiciliul pârâtului V. V. reprezintă împrejurări de fapt care exclud existența relațiilor de încredere necesare pentru încheierea între părți a unei operațiuni juridice cu privire la o sumă de bani extrem de consistentă, respective 200.000 de euro.

Curtea învederează că, mai ales în prezența acestei situații tensionate existentă între părți, se impunea încheierea unui act juridic în formă scrisă care să conserve înțelegerea părților, în condițiile date din prezenta cauză B. C. și V. V. neputându-se prevala de existența unei relații de încredere și de imposibilitatea morală a preconstituirii unui înscris.

Încheierea unui act juridic în formă scrisă care să conserve înțelegerea părților se impunea având în vedere sumă de bani extrem de consistentă, respectiv 200.000 de euro care face obiectul operațiunii juridice de care părțile se prevalează ,precum și situația tensionată care există între părți și care a culminat cu divorțul acestora.

În esență, curtea reține că situația tensionată menționată anterior, este incompatibilă ,de plano, cu relațiile de încredere de care părțile se prevalează în prezenta cauză și în baza cărora martora B. C. susține că a oferit, pârâtului V. V. suma de 200.000 de euro, fără a încheia un act scris în acest sens și fără să precizeze natura juridică a operațiunii care a intervenit între părți, având regimul juridic de bun propriu pentru plata de către pârât a celei de-a tranșe din prețul imobilului din municipiul Pitești, ., dobândit de pârâtul V. V..

Martora B. C. susține că a oferit, pârâtului V. V. suma de 200.000 de euro, având regimul juridic de bun propriu pentru plata de către pârât a celei de-a tranșe din prețul imobilului din municipiul Pitești, ., dobândit de pârâtul V. V. de la C. M. prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3776 din 4 decembrie 2007 la Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D..

Depoziția martorei în sensul menționat anterior nu poate fi avută în vedere întrucât este în totală discrepanță cu situația de fapt existentă în cauză care constă în degradarea iremediabilă a relațiilor de familie dintre cei doi soți care a culminat cu desfacerea căsătoriei acestora prin divorț.

În acest sens martora a învederat că “ existența unor relații tensionate între mine și reclamant (pârâtul V. V.) nu m-a împiedicat să achiziționez împreună cu acesta un bun comun care a fost plătit cu suma de bani pe care am dobândit-o în urma partajului cu S. I. ”.

Mai mult decât atât, curtea remarcă faptul că depoziția martorei în sensul menționat anterior nu are un carcater veridic întrucât nu se coroborează cu nicio altă situație de fapt existentă la data remiterii sumei de bani de către aceasta către pârâtul V. V..

Depoziția martorei în sensul menționat anterior nu poate fi avută în vedere întrucât părțile, martora în special, nu au depus o minima diligență în sensul preconstituirii uni înscris care să ateste înțelegerea părților, iar martora B. C. nu și-a luat nicio măsură de garantare a creditului, fie prin constituirea unei garanții reale sau personale, fie prin menționarea în contractual de contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3776 din 4 decembrie 2007 la Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D. a faptului că prețul vânzării achitat de către pârâtul V. V. provine de la fosta soție a acestuia și reprezintă un propriu al acesteia din urmă.

Contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3776 din 4 decembrie 2007 la Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D. încheiat între C. M. în calitate de vânzător și V. V. în calitate de cumpărător al imobilului situat în Pitești, . se află depus la fila 273,274 ,volumul I din dosarul cu numărul_ înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești.

În raport de conținutul contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3776 din 4 decembrie 2007 la Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D., curtea reține că la încheierea acestui contract pârâtul V. V. s-a comportat ca fiind proprietarul exclusiv al dreptul de proprietate asupra imobilului menționat anterior, iar nu proprietar în codevălmășie împreună cu soția acestuia.

Din conținutul contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3776 din 4 decembrie 2007 la Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D. rezultă că banii plătiți cu titlu de preț al vânzării au ca sursă de finanțare patrimoniul propriu și personal al pârâtului V. V..

Analizând contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3776 din 4 decembrie 2007 la Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D. curtea reține că în cuprinsul acestuia nu se regăsește nicio mențiune cu privire la starea civilă a pârâtului V. V., deși acesta la data încheierii contractului era încă căsătorit cu martora V. C. întrucât ..11. 2007 a Judecătoriei Pitești a rămas definitivă și irevocabilă la data de 15.02.2008 prin renunțarea apelantului –reclamant V. V. la judecarea apelului .

Totodată, în cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3776 din 4 decembrie 2007 la Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D. nu este menționat faptul că prețul vânzării achitat de către pârâtul V. V. provine de la fosta soție a acestuia, fiind bun propriu al acesteia din urmă.

Mai mult decât atât din depoziția martorei B. C. nu rezultă care este natura juridică a operațiunii care a intervenit între cele două părți ,aceasta a învederat în declarația dată în fața instanței că “ în timpul căsătoriei i-am acordat acestuia o sumă de bani, respectiv suma de 200.000 de euro pentru a achiziționa un imobil situat în .” ,însă martora nu specifică care este natura juridică a acestei operațiuni, respectiv nu arată în concret cu ce titlu a fost oferită această sumă pârâtului.

Astfel ,martora B. C. a învederat că i-a dat pârâtului V. V. suma de 200.000 euro pentru plata de către acesta din urmă a celei de-a tranșe din prețul imobilului din municipiul Pitești, ., însă instanța va înlătura ca fiind nesinceră, pur declarativă această declarație pentru următoarele considerente, respectiv:

-părțile nu au încheiat niciun înscris care să materializeze această operațiune juridică, deși suma acordată, respectiv 200.000 de euro, are un carcater enorm de ridicat față de posibilitățile de câștig într-o viață ale unei personae cu veniturii medii și ridicate .

-părțile nu au specificat dacă această sumă de bani i-a fost dată pârâtului V. V. de către martora B. C. cu titlu de împrumut, cu titlu de dar manual, cu titlu de restituire a unui împrumut anterior, în esență martora nu a arătat care este natura juridică a operațiunii intervenită între părți

- părțile nu au indicat care este scadența obligației de restituirea sumei de 200.000 de euro

- părțile nu au arătat dacă suma de 200.000 de euro a fost restituită de care pârâtul V. V. către martora B. C.,

-la acordarea sumei de 200.000 de euro către martora B. C. pârâtului V. V. nu a fost de față nicio persoană

-martora B. C. a arătat în declarația data în fața instanței faptul că înțelegerea părților a fost ca apartamenul situat în municipiul Pitești, . să revină acesteia .

În esență, în opinia curții elementele de fapt menționate anterior conduc la concluzia că lipsa de diligență a părților pentru a conserva în condițiile legii operațiunea juridică de care acestea se prevalează are o explicație simplă, logică, părțile nu aveau niciun interes să preconstituie un înscris întrucât faptul juridic de care se prevalează nu a existat niciodată în realitate ,altfel nu se poate explica dezinteresul acestora pentru încheia unui înscris care să ateste pretinsa înțelegere a acestora cu privire la o sumă de bani extrem de mare, 200.000 de euro, în condițiile în care relatiile dintre parti erau tensionate.

Analizând în ansamblu depoziția martorei B. C. curtea reține că aceasta are o poziție oscilantă în ce privește titularul dreptului de proprietate al imobilului situat în municipiul Pitești, ..

Martora B. C. a arătat inițial că imobilul menționat anterior are natura juridică de bun propriu al acesteia pe care i l-a cumpărat pârâtul V. V.,înțelegerea părților fiind ca imobilul să fie proprietatea exclusivă a martorei, fiind achiziționat cu banii aceșteia dinainte de căsătorie.

Astfel ,în prima parte a declarației martora B. C. a învederat faptul că “ suma de 200.000 de euro pe care i-am dat-o pentru achiziționarea apartamentului din . a reprezentat contravaloarea imobilului descris anterior ,imobil pe care doream să-l achiziționez pentru mine”, iar ulterior reclamanta a învederat “ Arăt faptul că înțelegerea în fapt a părților a fost ca acest imobil să fie al meu întrucât prețul imobilului a fost achitat cu banii mei dinainte de căsătorie, chiar dacă în actul de dobândire a imobilului figurează V. V.”.

Depoziția martorei în sensul menționat anterior este infirmată flagrant de conținutul contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3776 din 4 decembrie 2007 la Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D., în contractul menționat anterior nu este menționat faptul că prețul vânzării achitat de către pârâtul V. V. vânzătorului provine de la soția a acestuia, fiind bun propriu al acesteia din urmă.

În cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3776 din 4 decembrie 2007 la Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D. nu se regăsește nicio mențiune cu privire la starea civilă a pârâtului V. V., deși acesta la data încheierii contractului era încă căsătorit cu martora V. C. întrucât ..11. 2007 a Judecătoriei Pitești a rămas definitivă și irevocabilă la data de 15.02.2008 prin renunțarea apelantului –reclamant V. V. la judecarea apelului .

Pentru rigoarea și acuratețea demersului juridic curtea reține că la data încheierii contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3776 din 4 decembrie 2007 la Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D. căsătoria încheiată între V. V. și V. C. nu era desfăcută prin divorț întrucât potrivit art 39 alin 1 din Codul familiei aplicabil în cauză căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunțat divorțul a rămas irevocabilă.

Or, ..11. 2007 a Judecătoriei Pitești a rămas definitivă și irevocabilă la data de 15.02.2008 prin renunțarea apelantului –reclamant V. V. la judecarea apelului .

Martora B. C. a învederat că înțelegerea părților a fost ca imobilul să fie proprietatea exclusivă a acesteia întrucât a fost achiziționat cu banii dobândiți înainte de încheierea căsătoriei cu V. V..

Declarația martorei este neplauzibilă, aceasta putea alege o cale simplă pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în municipiul Pitești, ., respectiv să încheie contractul de vânzare-cumpărare în nume propriu în calitate de cumpărătoare, fie să acorde un mandat special unei alte personae, fie și soțului acesteia, pentru a încheia în numele și pentru aceasta contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect imobilul menționat anterior.

Or, martora B. C. nu a recurs la niciuna din variantele menționate anterior.

Din probele administrate în cauză nu rezultă nicio incapacitate specială în privința martorei B. C. în ce privește posibilitatea de a încheia acte de dispoziție, în speță contracte de vânzare-cumpărare în nume propriu.

Mai mult decât atât într-o logică firească a lucrurilor martora nu a oferit nicio explicație pertinentă pentru care nu a încheiat contractul de vânzare cumpărare în nume propriu ,preferând situația, complicată juridic . învederată în prezenta cauză.

Curtea reține incidența în cauză a prevederilor art 31 litera f din Codul familiei aplicabil în cauză potrivit cărora nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soț ,valoarea care reprezintă și înlocuiește un bun propriu sau bunul în care a trecut această valoare.

Martora B. C. a arătat ulterior că imobilului situat în municipiul Pitești, . are natura juridică a unui bun comun al celor doi soți.Depoziția martorei în sensul menționat anterior este cea mai aproape de adevăr, cu o singură rezervă referitoare la proveniența banilor plătiți cu titlu de preț al vânzării.

În condițiile în care banii necesari pentru achiziționarea imobilul situat în municipiul Pitești, . reprezintă un bun propriu al martorei și ținând cont de incidența în cauză art prevederilor art 31 litera f din Codul familiei aplicabil în cauză, curtea reține că natura juridică de bun comun al celor doi soți este infirmată chiar de depoziția martorei cu privire la sursa de finanțare în ce privește prețul vânzării.

În acest sens martora a învederat că “ existența unor relații tensionate între mine și reclamant (pârâtul V. V.) nu m-a împiedicat să achiziționez împreună cu acesta un bun comun care a fost plătit cu suma de bani pe care am dobândit-o în urma partajului cu S. I. ”.

Având în vedere faptul că ..11. 2007 a Judecătoriei Pitești a rămas definitivă și irevocabilă la data de 15.02.2008 prin renunțarea apelantului –reclamant V. V. la judecarea apelului, căsătoria părților a fost desfăcută irevocabil la data de 15.02.2008, așadar imobilul situat în municipiul Pitești, . a fost achiziționat în timpul căsătoriei celor doi soți ,fiind, până la proba contrară,bun comun al acestora.

Însă, din materialitatea probelor administrate în cauză nu rezultă împrejurarea intrării în patrimoniul pârâtului V. V. și a soției sale V. C. a sumei de 200.000 de euro primită de V. C. de la fostul soț al acesteia S. I. și utilizată la achiziționarea imobilului din Pitești, . .

Așadar, toate probele administrate în cauză converg în mod expres către reținerea situației de fapt în sensul că suma de 200.000 de euro plătită cu titlu de preț al imobilului situat în municipiul Pitești, . are ca sursă de finanțare patrimoniul personal al pârâtului V. V.,iar nu banii primiți de către acesta din urmă( nu se știe cu ce titlu) de la soția acestuia V. C., care obținut această sumă de bani în urma partajului bunurilor comune doândite în timpul căsătorei cu fostul soț al acesteia, S. I..

Reținerea situație de fapt menționată anterior influențează în mod direct concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză efectuat de către expertul contabil Aniculesei V. în sensul că instanța va înlătura din categoria veniturilor obținute de către pârâtul V. V. suma de 190.000 de euro ( 640.503 ron ) pretins obținută de către acesta în condițiile menționate în prezenta hotărâre.

Curtea învederează că depoziția martorei în ansamblul acesteia este nesinceră și subiectivă, aceasta are ca unic scop să îl ajute pe pârâtul V. V. să justifice . patrimoniul acestuia în mod licit a sumei de 200.000 de euro plătită pentru cumpărarea de către pârât a imobilului situat în municipiul Pitești, . ,sumă care depășește de sute de ori veniturile salariale obținute de către pârâtul V. V. în perioada supusă verificării de către Agenția Națională pentru Integritate.

Lipsa de sinceritate a martorei rezultă și din faptul că în depoziția dată în fața instanței aceasta a învederat că nu a observat o discrepanță între situația materială a pârâtului V. V. și veniturile obținute salariale de către acesta din funcția publică pe care acesta o deține și o exercită, deși, într-o exprimare sintetică, care își are izvorul în probele existente la dosarul cauzei, pârâtul V. V. este o persoană extrem de bogată.

Prin Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut că instanța de fond, în mod neîntemeiat, a considerat ca probată împrejurarea intrării în patrimoniul pârâtului V. V. și a soției sale V. C., în cursul anului 2007, a sumei de 150.000 lei cu titlu de dar de nuntă .

În raport de dispozițiile cuprinse în Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație instanța a procedat la audierea martorilor B. G. și V. V. L. și, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei, filele 143 și 183 din dosarul de fond.

Astfel, cât privește suma de 150.000 lei reținută ca dar de nuntă curtea reține că depozițiile martorilor V. V. L. și B. G., în sensul că la petrecerea organizată cu prilejul căsătoriei dintre V. V. și V. C. au participat foarte multe persoane, nu pot fi avute în vedere, în condițiile în care suprafața totală a restaurantului unde a avut loc evenimentul, la data de 14 iulie 2007, este de numai 170 m.p. (din care 70 m.p. terasă), astfel cum rezultă din contractul de împrumut de folosință (comodat) aflat la fila 388 dosar fond.

Depoziția martorului B. G. în ce privește suprafața restaurantului unde a avut loc petrecerea de nuntă este lipsită de substanță probatorie, acesta învederează că restaurantul unde a avut loc nunta are o suprafață de 300-400 de mp la care se adaugă și terasa pe două laturi, în timp ce din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că restaurantul are o suprafață de numai 170 m.p. (din care 70 m.p. terasă).

Din depoziția martorului B. G. rezultă că la petrecerea de nuntă au participat 100 de persoane, pe care acest martor le-a plasat într-un spațiu extrem de generos de 300-400 de mp la care se adaugă și terasa,or lipsa de credibilitate a depoziției rezultă din faptul că potrivit probelor certe existente la dosarul cauzei că restaurantul are o suprafață de numai 170 m.p. .din care 70 m.p. terasă.

În această privință curtea reține că participarea unui număr de 100 de persoane la petrecerea de nuntă organizată întru-un restaurant de 100 de mp nu poate fi avută în vedere ținând seama de suprafața restrânsă a acestui restaurant ,condiții în care suma de 150.000 ron obținută cu titlu de dar de nuntă nu putea fi obținută.

Depoziția martorului B. G. este irelevantă în ce privește darul de nuntă obținut de către pârâtul V. V. și soția acestuia cu ocazia petrecerii de nuntă ,martorul învederează o situație de fapt pe care nu a perceput-o personal, ci învederează o situație de fapt pe care i-a relatat-o pârâtul V. V.,or această din urmă afirmație nu are un suport veridic.

În raport de suprafața concretă a restaurantului în suprafață de 170 m.p. (din care 70 m.p. terasă), curtea reține că susținerea privind existența unui dar de nuntă, în cuantum de aproximativ 150.000 lei nu poate fi reținută în absența unor probe pertinente, care să conducă la concluzia că această sumă a rămas în patrimoniul numitului V. V., față de recunoașterile privind intervenirea divorțului între cei doi soți, în cursul anului 2007, acțiune în baza căreia cei doi soți și-au partajat bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei .

În privința stabilirii numărului de invitați și, implicit, a darului de nuntă obținut pârâtul nu a administrat nicio probă în această privință, deși acesta putea să depună la dosarul cauzei lista cu meniurile comandate pentru organizarea petrecerii de nuntă și factura fiscală care atestă serviciile prestate de către societatea comercială deținătoare a restaurantului, precum și prețul acestor servicii.

Având în vedere faptul că numărul de invitați nu rezulta în mod expres din probe certe, cum ar fi meniurile comandate pentru organizarea petrecerii de nuntă și factura fiscală care atestă serviciile prestate de către societatea comercială deținătoare a restaurantului, precum și prețul acestor servicii și ținând cont de suprafața efectivă a restaurantului și de numărul de persoane care puteau încăpea efectiv în aceasta, curtea reține că suma de 150.000 ron pe care pârâtul susține că a obținut-o cu titlu de dar de nuntă nu poate fi avută în vedere la stabilirea veniturilor pârâtului V. V..

Mai mult decât atât, pârâtul nu a produs un minim de probe din care să rezulte cuantumului sumelor de bani folosite pentru organizarea evenimentului de nuntă, deși instanța a pus în vedere în mod expres pârâtului V. V. să depună înscrisuri în această privință.

Depoziția martorului B. G. este irelevantă,rizibilă în ce privește cheltuielile de nuntă suportate de către pârâtul V. V., din declarația martorului rezultă că pârâtul a tăiat trei porci pentru organizarea nunții la care au participat 100 de persoane în optica acestuia.

Depoziția martorei V. V. L. este irelevantă în ce privește numărul de participanți la petrecerea de nuntă și darul obținut de către cei doi soți în urma acestui eveniment.

Prin Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție instanța de recurs a reținut că, în temeiul prevederilor art. 10 fraza 2 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, potrivit cărora sunt supuse controlului și bunurile de valoare ce fac obiectul declarării, realizate prin persoane interpuse sau transmise cu titlu oneros către ascendenți, descendenți, frați, surori și afinii de același grad, precum și cele transmise cu titlu gratuit către orice persoană, judecătorul fondului avea, de asemenea, obligația de a extinde verificările și cu privire la proveniența fondurilor bănești utilizate de fiica necăsătorită a pârâtului, V. A. - Ș., pentru achiziționarea (prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 539 din 22 februarie 2007 la Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D. din municipiul Pitești, în schimbul sumei de 100.000 euro) cotei de ½ din imobilul construcții și teren situat în Pitești, Bulevardul Republicii nr. 80, județul Argeș, și a întregului imobil construcții și teren din municipiul Pitești, Bulevardul Republicii nr. 127, donat ulterior (prin contractul de donație autentificat sub nr. 1655 din data de 12 iunie 2007 de Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D. din municipiul Pitești) pârâtului V. V..

În raport de dispozițiile cuprinse în Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație instanța a procedat la audierea martorei Khoury(fostă V.) A. Ș. ,fiica reclamantului, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, filele 23 și 24 din dosarul de fond.

Cu titlu preliminar, curtea învederează că declarația martorei Khoury(fostă V.) A. Ș. ,fiica reclamantului, este impregnată de un profund grad de subiectivism, având în vedere legătura de filiație care există între aceasta și pârâtul V. V., precum și interesul patrimonial direct pe care îl are în ce privește conservarea avrerii tatălui acesteia.

Legătura de filiație existentă între martora Khoury(fostă V.) A. Ș. și pârâtul Vonea V., interesul patrimonial direct pe care martora îl are în ce privește conservarea avrerii tatălui acesteia sunt elemente de care instanța va ținea seama la relevanța juridical a depoziției martorei și la aprecierea sincerității acesteia.

Din declarația martorei Khoury(fostă V.) A. Ș. curtea reține că aceasta nu a desfășurat activități economice proprii generatoare de venituri substanțiale ,precum și faptul că aceasta nu a fost încadrată în baza unui contract de muncă în baza căruia să obțină un salariu de care să îi permită să achiziționeze în schimbul sumei de 100.000 euro cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilul construcții și teren situat în Pitești, Bulevardul Republicii nr. 80, județul Argeș și să obțină, în schimbul sumei de 575.000, dreptul de proprietate asupra întregului imobil construcții și teren din municipiul Pitești, Bulevardul Republicii nr. 127, imobil pe care l-a donat ulterior prin contractul de donație autentificat sub nr. 1655 din data de 12 iunie 2007 de Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D. din municipiul Pitești pârâtului V. V..

Dimpotrivă, martorei Khoury(fostă V.) A. Ș. a arătat faptul că a s-a angajat în baza unui contract de muncă în luna octombrie 2009 la ., al cărei asociat unic era mama martorei și fosta soție a pârâtului V. V. din prezenta cauză, având funcția de juristă și cu un salariu lunar de 1400 lei pe lună.

Or, în nici un caz veniturile proprii de 1400 lei pe lună pe care le-a obținut martora Khoury(fostă V.) A. Ș. în baza contractului de muncă sunt insignifiant de mici,infime, față de sumele de bani învestite de către aceasta în achiziția de imobile.

Martora Khoury(fostă V.) A. Ș. a învederat faptul că în anul 2006 a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în municipiul Pitești, . în schimbul sumei de 575.000 ron ,iar suma necesară pentru achiziționare acestui imobil a fost procurată prin intermediul contractului de împrumut încheiat la data de 1.09.2006 ,în calitate de împrumutată, cu numitul I. E. G. în calitate de împrumutător.( fila 45 din dosarul de fond).

Totodată, martora Khoury(fostă V.) A. Ș. a învederat că a achitat integral în anul 2011 împrumutul în sumă 575.000 ron pe care la contractat în anul 2006 de la numitul I. E. G. ,că acest contract de împrumut nu a căpătat în nici un fel dată certă, precum și faptul că nu a încheiat nici un act scris care să ateste restituirea împrumutului.

În privința contractului de împrumut încheiat la data de 1.09.2006 ,între Khoury(fostă V.) A. Ș. calitate de împrumutată și numitul I. E. G. în calitate de împrumutător curtea are serioase rezerve în privința realității încheierii acestuia ,în condițiile concrete în care acesta a fost încheiat există indicii concrete în sensul fictivității acestui contract de împrumut.

Din conținutul contractului de contractului de împrumut încheiat la data de 1.09.2006 ,între Khoury(fostă V.) A. Ș. calitate de împrumutată și numitul I. E. G. în calitate de împrumutător ,precum și din declarația martorei audiată în cauză curtea reține că actul juridic menționat anterior nu a dobândit niciodată dată certă în accepțiunea prevederilor 1182 din Codul civil.

Potrivit art 1182 din Codul civil data scripturii private nu face credință în contra persoanelor a treia interesate, decât din ziua în care s-a înfățișat la o dregătorie publică(instituție de stat), din ziua în care s-a înscris într-un registru public( registru anume destinat), din ziua morții a aceluia sau unui din acei care l-au subscris, sau din ziua în care va fi fost trecut fie și în prescurtare în acte făcute de ofițeri publici( funcționar de stat), precum procese-verbale pentru punerea peceții sau pentru facerea de inventare.

În privința contractului de contractului de împrumut încheiat la data de 1.09.2006 ,între Khoury(fostă V.) A. Ș. calitate de împrumutată și numitul I. E. G. în calitate de împrumutător curtea reține că acesta ,neavând dată certă în condițiile art 1182 din Codul civil, nu poate să facă dovada cu privire la conținutul acestuia în privința terțelor persoane, urmând a fi înlăturat ca element probator din prezenta cauză.

Cel mai târziu efectele contractului de contractului de împrumut încheiat la data de 1.09.2006 ,între Khoury(fostă V.) A. Ș. calitate de împrumutată și numitul I. E. G. în calitate de împrumutător pot fi opuse terțelor persoane din ziua în care acesta a fost înfățișat înaintea instanței de judecată la data de 10.09.2012, or la aceasta dată martora achitase deja împrumutul acordat.

Mai mult decât atât, în circumstanțele concrete ale cauzei curtea reține că există suspiciunea rezonabilă că acest contract de împrumut încheiat la data de 1.09.2006 a fost întocmit pro causa la o dată ulterioară celei care figurează în contractul de împrumut și în scopul disimulării sumelor de bani deținute de către pârâtul V. V..

Suspiciunile rezonabile în această privință constau în faptul că acest contract de împrumut are natura juridică a unui înscris sub semnătură privată care nu a dobândit dată certă în condițiile art 1182 din Codul civil, or data certă prevăzută de textul de lege menționat anterior are ca finalitate tocmai punerea părților contractuale în imposibilitatea de a antedata un anumit înscris sub semnătură privată.

Suspiciunea rezonabilă că acest contract de împrumut încheiat la data de 1.09.2006 a fost întocmit pro causa derivă și din faptul că, într-o logică firească a lucrurilor împrumutătorul nu și-a constituit nicio garanție pentru garantarea restituirii acestui împrumut,mai ales în condițiile în care la data încheierii contractului martora Khoury(fostă V.) A. Ș. avea vârsta de 21 de ani și un salariu de 1400 lei pe lună, precum și din faptul că împrumutata nu fost interesată de întocmirea unui înscris care să ateste restituirea împrumutului.

Din declarația martorei Khoury(fostă V.) A. Ș. ,precum și din declarațiile celorlalți martori audiați în cauză rezultă faptul că pentru părțile implicate în raporturile patrimoniale onoarea și imperativul moral al respectării cuvântului dat sunt elemente fundamentale, aspecte care se concretizează prin încheierea unor acte juridice doar prin simplu acord de voință al acestora, părțile interesate neavând nicio clipă intenție de a da eficiență juridică dictonului latinesc “Sripta manent, verba volant”, (scrisul rămâne, vorba zboară ) și să încheie în acest sens acte juridice în scris în condițiile legii care să facă dovada raporturilor juridice pe care acestea le încheie.

În această privință este edificatoare împrejurarea că împrumutata Khoury(fostă V.) A. Ș. nu fost interesată de întocmirea unui înscris care să ateste restituirea împrumutului în cuantum de 575.000 acordat de numitul I. E. G. în calitate de împrumutător la data de 1.09.2006.

În esență, curtea nu va da eficiență probatorie contractului de împrumut încheiat la data de 1.09.2006 ,între Khoury(fostă V.) A. Ș. calitate de împrumutată și numitul I. E. G. în calitate de împrumutător și nu a ținut seama de acest înscris la pronunțarea hotărârii.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 1447/5.09.2006 la BNP B. M. încheiat între P. G. E. ,Groseanu C. și Groseanu D. în calitate de vânzători și Khoury(fostă V.) A. Ș. în calitate de cumpărătoare, aceasta din urmă dobândit nuda proprietate asupra imobilului situat în municipiul Pitești, . .

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 1447/5.09.2006 la BNP B. M. încheiat între P. G. E. ,Groseanu C. și Groseanu D. în calitate de vânzători și V. V. în calitate de cumpărător, aceasta din urmă dobândit uzufructul viager asupra imobilului situat în municipiul Pitești, . .

Din analiza probelor administrate în cauză, coroborată cu lipsa unor venituri proprii obținute de către Khoury(fostă V.) A. Ș. curtea reține că suma de 575.000 ron pentru achiziționarea nudei proprietăți imobilului situat în municipiul Pitești, . a fost obținută de către martoră de la tatăl acesteia, pârâtul V. V., în felul acesta se explică faptul că ulterior părțile au făcut lumină în ce privește adevăratul proprietar și adevărata sursă a veniturilor pentru achiziționarea imobilului.

În raport de situația de fapt menționată anterior curtea reține că martora Khoury(fostă V.) A. Ș. nu putut justifica sursa de finanțare a sumei de 575.000 ron necesară pentru achiziționarea de către aceasta a nudei proprietăți a imobilului situat în municipiul Pitești, . .

Coroborând această situație de fapt cu încheierea contractului de donație autentificat sub nr. 1655/12.06.2007 de Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D. din municipiul Pitești prin care martora Khoury(fostă V.) A. Ș. a donat tatălui acesteia, pârâtul V. V., nuda proprietate asupra imobilul situat în municipiul Pitești, . curtea reține prezumpția simplă potrivit căreia sursa de finanțare a sumei de 575.000 ron este patrimoniul personal al pârâtului V. V..

Astfel, ulterior, martora și tatăl acestuia au pus în acord actul juridic deghizat în privința situației proprietarului imobilului cu situația reală a adevăratului proprietar al imobilului, respectiv la data de 12 iunie 2007 prin contractul de donație autentificat sub nr. 1655 de Biroul notarilor publici asociați D. și Șimonescu D. din municipiul Pitești martora Khoury(fostă V.) A. Ș. a donat tatălui acesteia, pârâtul V. V., nuda proprietate asupra imobilul situat în municipiul Pitești, ..

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 539/.22.02 2007 la BNP Asociați D. și S. D. din Pitești încheiat între . în calitate de vânzătoare și Khoury(fostă V.) A. Ș. și V. V. în calitate de cumpărători, aceștia din urmă au dobândit în schimbul sumei de 200.000 de euro dreptul de proprietate asupra imobilul construcții și teren situat în Pitești, Bulevardul Republicii nr. 80, județul Argeș.

Martora Khoury(fostă V.) A. Ș. a învederat că suma de 100.000 euro plătită cu titlu de preț pentru achiziționarea cotei de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilul construcții și teren situat în Pitești, Bulevardul Republicii nr. 80, județul Argeș a fost obținută cu titlu de dar manual de la mama acesteia, fără a se încheia în acest sens în scris vreun act și fără să se menționeze în contractul de vânzare-cumpărare proveniența banilor plătiți cu titlu de preț.

Martora Khoury(fostă V.) A. Ș. arătat că suma de 90.000 de euro i-a fost dată de mama acesteia cu titlu de dar manual, fiind obținută de către acesta în urma hotărârii de partaj cu pârâtul V. V., iar suma de 10.000 euro i-a fost dată de mama acesteia cu titlu de dar manual, fiind obținută de aceasta din urmă ca venit realizat dintr-un magazin de bijuterii și din exploatarea unei case de amanet.

Declarațiile martorei Khoury(fostă V.) A. Ș. sunt pur declarative și nu sunt însoțite de niciun element de fapt exterior care să facă credibilă declarația acesteia.

În această privință curtea reține că la dosarul cauzei nu au fost depuse situațiile financiare anule ale societății administrată de mama acesteia din care să rezulte veniturile de 10.000 de euro realizate din casa de amanet și vânzarea de bijuterii,iar în ce privește suma de 90.000 de euro curtea reține că părțile nu au încheiat niciun înscris care să ateste remiterea acestei sume ,iar în contractul de vânzare -cumpărare nu s-a menționat proveniența banilor plătiți cu titlu de preț.

Așadar, susținerea potrivit căreia martora Khoury(fostă V.) A. a obținut suma de 100.000 de euro pentru achiziționarea cotei de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilul construcții și teren situat în Pitești, Bulevardul Republicii nr. 80, județul Argeș de la mama acesteia cu titlu de dar manual este pur declarativă, nefiind însoțită de niciun element de fapt exterior care să facă credibilă susținerea martorei în sensul menționat anterior.

Mai mult decât atât susținerea martorei în sensul că a plătit suma de 100.000 de euro pentru achiziționarea cotei de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilul construcții și teren situat în Pitești, Bulevardul Republicii nr. 80, județul Argeș este neplauzibilă întrucât din contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 539/.22.02 2007 la BNP Asociați D. și S. D. din Pitești rezultă faptul că la data încheierii acestuia cumpărătorii au achitat vânzătoarei doar suma de 90.000 de euro, diferența de 110.000 de euro urmând a fi achitată de către cumpărători în termen de 100 de zile calendaristice de la data semnării contractului.

Curtea reține că la dosarul cauzei nu există probe certe din care să rezulte că V. G., mama martorei Khoury(fostă V.) A. ,a obținut în urma partajului încheiat cu V. V. suma de 90.000 de euro, astfel încât probele administrate în cauză converg către reținerea situație de fapt în sensul că suma de 90.000 de euro a fost obținută de către martora Khoury(fostă V.) A. de la V. V., care nu poate justifica în mod legal proveniența acestei sume de bani.

La fel de puțin credibilă este și afirmația martorei Khoury(fostă V.) A. Ș. potrivit cărei a donat tatălui acesteia, pârâtul V. V., nuda proprietate imobilul situat în municipiul Pitești, . pentru ca acesta să-i cedeze dreptul de proprietate care aparține acestuia asupra imobilului din municipiul Pitești, ..

Explicația oferită de martoră în această privință este puțin plauzibilă, aceasta a învederat faptul că s-a recurs la această succesiune de operațiuni juridice întrucât tatăl acesteia urma să se căsătorească și nu a vrut să apară neînțelegeri între aceasta și viitoarea soție a tatălui acestei în ce privește administrarea cotei de ½ din imobilul donat situat în municipiul Pitești, ..

În această privință curtea învederează că este greu de crezut ca între persoane cu studii superioare, cu o poziție socială bine plasată și care dețin un număr impresionant de imobile pot să apară discuții în legătură cu administrarea unui imobil care, în privința viitoarei soții a tatălui acesteia, are natura juridică de bun propriu, aceasta din urmă neavând niciun drept asupra acestuia.

Concluzionând ,din înscrisurile depuse la dosarul cauzei martora Khoury(fostă V.) A. Ș. nu a făcut dovada unor venituri proprii de natură să îi permită achiziționarea imobilelor menționate anterior, în mod indirect toate probele converg către faptul că sursa de finanțare și adevăratul beneficiar al imobilelor situate municipiul Pitești, . și 127 este pârâtul V. V..

Pentru considerentele expuse anterior curtea a învederat faptul că martora Khoury(fostă V.) A. Ș. nu a putut proba sursa de finanțare a sumei de 100.000 de euro necesară pentru achiziționarea cotei de ½ din imobilul situat în Pitești, Bulevardul Republicii nr. 80, județul Argeș întrucât nu s-a probat, contrar susținerilor acesteia, existența în patrimoniul mamei sale a sumei de 90.000 de euro obținută de către aceasta din urma în urma partajului încheiat cu V. V..

Includerea în cadrul contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 539/.22.02 2007 la BNP Asociați D. și S. D. din Pitești a martorei Khoury(fostă V.) A. Ș. a avut ca scop disimularea provenienței unei sume de bani pe care pârâtul V. V. nu o putea justifica în mod legal, licit, adevăratul proprietar exclusiv al imobilului care a plătit tot prețul fiind V. V..

Faptul că ulterior pârâtul V. V. a donat fiicei acestuia cota de ½ din imobilul situat în Pitești, Bulevardul Republicii nr. 80, județul Argeș nu reprezintă altceva decât o simulație în ce privește adevăratul proprietar al imobilului și punerea la adăpost a averii pârâtului V. V. pe care acesta nu o putea justifica în mod legal.

Or, aceste elemente de influențează în mod direct concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză efectuat de către expertul contabil Aniculesei V. în sensul că la categoria veniturilor obținute de către pârâtul V. V. pentru care nu există o justificare egală, licită se înscriu și următoarele sume care nu au fost luate în calcul de către expertul contabil ,respectiv:

- 575.000 ron necesară pentru achiziționarea de către martora Khoury(fostă V.) A. Ș. a nudei proprietăți a imobilului situat în municipiul Pitești, . ,imobil donat ulterior de către martoră tatălui acesteia.

- suma de 200.000 de euro necesară pentru dobândirea de către Khoury(fostă V.) A. Ș. și V. V. prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 539/.22.02 2007 la BNP Asociați D. și S. D. din Pitești încheiat cu . ,în calitate de vânzătoare, a imobilul construcții și teren situat în Pitești, Bulevardul Republicii nr. 80, județul Argeș.

-suma de 200.000 de euro plătită de către pârâtul V. V. pentru achiziționarea imobilului situat în municipiul Pitești, .

Prin Decizia civilă nr 575/29.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție instanța de recurs a reținut că nu a fost lămurită, în litigiu, în mod neechivoc, nici situația referitoare la prețul convenit de părți și la realitatea achitării efective a acestuia pentru autoturismul BMW X 5 3,0 D ce a format obiectul contractului de vânzare - cumpărare încheiat la data de 30 octombrie 2006 între Hadi Georges Khoury în calitate de vânzător și pârâtul V. V. în calitate de cumpărător, impunându-se, prin urmare, potrivit principiului administrării probelor în fața instanței de judecată, în mod nemijlocit, ascultarea vânzătorului, nefiind suficientă depunerea la dosar a unei declarații autentificate la notarul public. Administrarea acestei probe este necesară, cu atât mai mult cu cât însuși pârâtul V. V., prin concluziile scrise depuse la dosar cu prilejul judecării în primă instanță în primul ciclu, procesual (volumul II dosar, fila 593) a arătat că prețul real al autoturismului a fost de 40.000 euro și că trebuie luat în considerare, la diminuarea valorii bunurilor dobândite în perioada supusă cercetării, echivalentul în lei al diferenței de 30.000 de euro.

Având în vedere prevederile art 315 alin 1 din C. potrivit cărora în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept deslegate și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului ,instanța a procedat la audierea martorului Hadi Georges Khoury, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la fila 25 din dosarul cauzei.

Din declarația martorului Hadi Georges Khoury rezultă că acesta a vândut în anul 2006 pârâtului V. V. bunul autoturism BMW X5 în schimbul sumei de 40.000 de euro, sens în care a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare în care nu a fost trecută nicio sumă de bani având în vedere faptul că acest martor se afla în relații de prietenie cu fiica pârâtului, ulterior căsătorindu-se cu aceasta.

Din declarația martorului Hadi Georges Khoury rezultă rezultă că după încheierea contractului de vânzare-cunpărare autoturismul BMW X5 a intrat în posesia pârâtului V. V., însă prețul vânzării în cuantum de 40.000 de euro nu a fost achitat niciodată de către cumpărător vânzătorului întrucât a doua zi după vânzarea autoturismului acesta a fost furat din patrimoniul pârâtului V. V..

Așadar,din declarația martorului Hadi Georges Khoury rezultă în mod neechivoc faptul că pârâtul V. V. nu a achitat vânzătorului suma de 40.000 de euro reprezentând pețul vânzării pentru autoturismul BMW X5,mai mult decât atât pârâtul nu achitat nicio sumă de bani cu titlu de preț al pânzării pentru autoturismul în discuție.

Având în vedere situația de fapt care rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, înscrisurile depuse la dosarul cauzei înscrisurile depuse la dosarul cauzei ,înscrisuri care se coroborează cu declarația martorului Hadi Georges Khoury nu se poate suma de 70.000 euro cu titlu de preț al vânzării, în condițiile în care acesta este menționat numai în contractul prezentat de Agenția Națională de Integritate, cu borderou la fila 293, fără mențiunea pentru conformitate, însoțind actul de sesizare a instanței, în timp ce în contractul prezentat de către pârât, cu mențiunea pentru conformitate, nu este menționat nici un preț potrivit contractului de vânzare cumpărare din 30.10.2006 (filele 546, 548 dosar).

În acest sens este și declarația expresă a martorului Hadi Georges Khoury care a învederat faptul că prețul vânzării convenit de către părți pentru autoturismul BMW X5 este de 40.000 de euro, iar acest preț nu afost achitat niciodată.

De asemenea, factura de achiziție a bunului din Belgia de către vânzătorul către pârât (filele 528-529 dosar), relevă prețul de achiziție de 40.000 euro iar nu 70.000 euro cât a reținut reclamanta în actul de sesizare a instanței.

Totodată, actul de vânzare cumpărare cu privire la acest autoturism, depus cu mențiunea pentru conformitate de către Primăria Mun. Pitești (filele 547-548) și de către MAI, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Argeș (filele 545-546) nu menționează nimic la rubrica privind prețul de vânzare, astfel că actul depus la fila 293, vol. I, nu a fost reținut.

Bunul a fost radiat deoarece a fost furat, aspect care se coroborează cu susținerea potrivit căreia pentru acesta nu s-a plătit nici un preț. Declarația autentificată sub nr.1511/11 mai 2011 a vânzătorului Hadi Khoury (fila 24) menționează că nu s-a primit nici un preț pentru autoturismul BMW model X5, datorită relației de rudenie cu acesta.

În esență, indiferent de cuantumul prețului stabilit pentru autoturismul BMW model X5, respectiv 40.000 de euro sau 70.000 de euro, din probele administrate în cauză rezultă că pârâtul V. V. nu achitat nicio sumă de bani cu titlu de preț al vânzării.

Așadar, susținerile pârâtului cu prilejul judecării în primă instanță în primul ciclu, procesual (volumul II dosar, fila 593) potrivit cărora prețul real al autoturismului a fost de 40.000 euro și că trebuie luat în considerare, la diminuarea valorii bunurilor dobândite în perioada supusă cercetării, echivalentul în lei al diferenței de 30.000 de euro.

Curtea reține că probele administrate în cauză,respectiv proba testimonială,proba cu înscrisuri și proba cu expertiza contabilă, nu pot conduce la concluzia dovedirii de către V. V. a modului legal în care a dobândit sumele regăsite în actul de sesizare, valoarea bunurilor achiziționate, respectiv sume de bani, imobile și mobile, depășind cu mult valoarea veniturilor realizate de acesta, constând în salariu și cedarea folosinței anumitor bunuri.

Referitor la aspectele privind veniturile mari realizate de către V. V., din salarii și chirii, curtea reține că înscrisurile oficiale emise de autoritățile publice sunt valabile și veridice, neputând fi puse la îndoială, de altfel partea în cauză, nu a putut să producă probe care să răstoarne prezumția de legalitate a acestor înscrisuri.

Expertiza efectuată în cauză au luat în considerare, în mod corect, fișele fiscale, au avut în vedere datele rezultate din contractele de cont curent, de economii și transferurile unor bunuri, dându-se eficiență înscrisurilor sub semnătură privată, contractelor de închiriere, concluzia fiind că toate probele administrate în cauză converg spre faptul că sumele nejustificate legal sunt de 9750 euro și_ lei (sume identificate cu prilejul percheziției domiciliare, ce fac obiectul sechestrului asiguratoriu dispus de DNA) cât și cota parte din averea lui V. V., respectiv 878.191 lei.

Având în vedere limitele învestirii instanței de judecată prin actul de sesizare și probele administrate în cauză din care rezultă caracterul nejustificat al veniturilor pârâtului V. V., curtea va da eficiență juridică prevederilor art 18 alin 1 din Legea nr 115 din 16.10.1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici potrivit cărora potrivit cărora dacă se constată că dobândirea unor bunuri anume determinate sau a unei cote-părți dintr-un bun nu este justificată, curtea de apel va hotărî fie confiscarea bunurilor sau a cotei-părți nejustificate, fie plata unei sume de bani, egală cu valoarea bunului, stabilită de instanță pe bază de expertiză. În cazul obligării la plata contravalorii bunului, instanța va stabili și termenul de plată.

Pentru aceste motive curtea va admite cererea astfel cum a fost formulată și va dispune confiscarea de la pârâtul V. V., în condițiile art 18 alin 1 din Legea nr 115 din 16.10.1996, a sumei de 9750 euro și a sumei de 35.400 lei și va stabili drept cotă-parte, din averea dobândită cu caracter nejustificat de către pârâtul V. V., sumă de 878.191 ron și va dispune confiscarea acestei sume.

În baza art 274 din C. va obliga pârâtul ca parte căzută în pretenții și aflată în culpă procesuală 1500 lei cheltuieli de judecată în favoarea Ministerului de Justiție-P. de pe lângă Curtea de Apel Pitești constând în onorariu pentru efectuarea expertizei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de reclamanții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE BUCUREȘTI, cu sediul în sector 1, București, .. 15 și P. DE PE L. CURTE DE APEL PITEȘTI, cu sediul în PITEȘTI, ., în contradictoriu cu pârâtul V. V., cu domiciliul în Pitești, ., . și intervenientul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în sector 5, București, ..

Dispune confiscarea sumelor de 9750 euro și a sumei de 35.400 lei de la pârâtul V. V..

Stabilește drept cotă-parte, din averea dobândită cu caracter nejustificat de către pârâtul V. V., sumă de 878.191 ron și dispune confiscarea acestei sume.

Obligă reclamantul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată în favoarea Ministerului de Justiție-P. de pe lângă Curtea de Apel Pitești.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15.11.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

S. O. F. V. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Controlul averilor. Legea nr.115/1996 . Sentința nr. 3571/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI