Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 1716/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1716/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-05-2013 în dosarul nr. 12683/2/2010
DOSAR NR._ ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.1716
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28.05.2013
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTECANACHEU C.
GREFIER R. M.
Pe rol se află pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul C. M. I..
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 21.05.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța pentru a da posibilitate pârâtului să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 28.05.2013.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.12.2010, reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII a chemat în judecată pârâtul C. M. I. solicitând instanței să aprecieze asupra calității pârâtului de colaborator al Securității.
În motivarea acțiunii a arătat că pârâtul deține funcția de director în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului. Conform prevederilor art. 3 lit. c, coroborat cu art. 5 alin. 1 teza a II-a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător sau de colaborator al Securității, persoanele care candidează, au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h)1.
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/107/14.01.2010, pârâtul a fost recrutat în calitate de colaborator în anul 1984, de către Inspectoratul Județean de Securitate Maramureș, în problema „Persoane cu intenții de trecere frauduloasă a frontierei de stat sau de rămânere ilegală în străinătate", semnând angajament la data de 17.12.1984, având numele conspirativ de colaborator „D.”.
Reclamantul a apreciat că este îndeplinită prima condiție reglementată de art. 2 lit. b din OUG 24/2008, aceea ca informațiile furnizate Securității, indiferent sub ce formă, să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
Nota informativă din data de 30.03.1985, aflată în dosarul R_ (cotă C.N.S.A.S), în care pârâtul a furnizat următoarele informații: „Sursa vă informează în legătură cu numita M.L. angajată la FAIMAR BAIA M./.../. În virtutea funcției de traducătoare, vine în contact cu cetățeni străini. Sursa cunoaște însă că în afara cadrului legal întreține relații și cu alți cetățeni din exterior, cum ar fi: G., M., încă unul din Olanda, cu care corespondează. Se pare că nu este singura care face acest lucru, pentru că în gașca lor sunt incluse câteva fete pe care le știu numai după numele mic /…/ și care au un loc de întâlnire pe care de asemenea nu-l cunosc deocamdată."
Statul comunist încerca să limiteze relațiile neoficiale dintre cetățenii români și cei străini întrucât, prin astfel de contacte, cetățenii români puteau veni în contact cu ideile care circulau în lumea liberă și care nu erau foarte bine cunoscute în țară ori puteau să cunoască adevărul despre nivelul de trai din străinătate și diferența dintre acesta și cel din România. Pe de altă parte, cetățenii străini puteau cunoaște adevărata situație cu privire la condițiile de viață din România ori cu privire la gradul de respectare a drepturilor omului la noi în țară, situații care, evident, difereau profund față de cele prezentate de propaganda oficială a regimului.
De asemenea, invocă și nota informativă care se regăsește în dosarul R_ (cotă C.N.S.A.S), semnată la data de 21.03.1987 de către pârât, în care a furnizat următoarele informații: „Numita C.R. - contabilă la Oficiul de pensii al CAP. - urilor, clădirea U. T. C. la parter, afirmă în prezența colegilor unele teze necorespunzătoare în legătură cu istoria poporului român, rezultând că nutrește sentimente puternice ale naționalismului maghiar. Astfel în urmă cu o săptămână s-a exprimat față de H. – șeful oficiului (român), L - inspector și alții, în felul următor:
Este evident că în perioada aceea, ascultarea posturile de radio străine și comunicarea ideilor transmise de acestea, altor persoane, era o activitate interzisă de către regimul totalitar comunist, deoarece putea duce la spargerea barierelor informaționale impuse de regim, în consecință, denunțarea de către pârât a acestei informații se înscrie în sfera delațiunilor ce se refereau la atitudini potrivnice regimului și care erau de natură a produce consecințe negative asupra celor vizați.
Așa cum se observă din materialul probator, este evident că activitatea pârâtului, de furnizare de informații către Securitate, a fost apreciată pozitiv de ofițeri, astfel: „De la ultima analiză până în prezent, sursa a avut un aport satisfăcător în culegerea și furnizarea de informații de interes operativ exploatate în D.U.I. <>.> și pe alte linii de muncă, un caz fiind finalizat prin avertizare ./.../ A dovedit însă loialitate față de organele noastre, seriozitate și interes de colaborare. A fost cointeresat material prin efectuarea unor servicii respectiv rezolvarea unor probleme personale și interes în colaborare."
De asemenea, este îndeplinită și cea de-a doua condiție conform căreia informațiile trebuie să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Astfel spus, prin furnizarea acestor informații, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunea sa se pot lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la viață privată) și, prin urmare, a vizat această consecință.
În concluzie, informațiile furnizate de pârât au vizat îngrădirea dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și, respectiv, dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii arătând că reclamantul face o confuzie între persoana sa și persoana care sub numele conspirativ „D.” a colaborat cu Securitatea semnând un angajament și furnizând informații acestei instituții.
Precizează că nu a avut niciodată legături de nicio natură cu Securitatea.
Ulterior comunicării înscrisurilor depuse de reclamant, pârâtul a depus la dosar completare la întâmpinare în care a menționat că înscrisurile prezentate de reclamant nu provin și nu poartă semnătura sa, iar mențiunile despre persoana sa nu sunt reale și nu îl privesc, după cum urmează:
Mențiunea potrivit căreia pârâtul ar fi terminat școală generala în localitatea Baia M. (cuprinsa Raportul cu propunerea de recrutare Nr._/15.12.1984) nu este conforma realității fiind făcuta cu privire la o alta persoana decât cea a pârâtului, întrucât el a efectuat cursurile Scolii generale in localitatea Baia Sprie.
Mențiunea potrivit căreia în anul 1984 ar fi fost în anul III de facultate (cuprinsa in Raportul de investigație din 10.12.1984) este de asemenea nereala in privința pârâtului, acesta fiind în anul 1984 doar student anul II la facultate.
Mențiunea potrivit căreia la data de 21.06.1988 soția sa ar fi fost însărcinata (cuprinsa in documentul intitulat Raport informativ Nr._/14/21.06.1988) este de asemenea nereala si nu privește familia sa, întrucât la acea data soția sa nu era însărcinată.
Aceste mențiuni ce nu corespund adevărului dovedesc faptul că referințele respective nu priveau persoana sa ci cu totul și cu totul o altă persoana.
Majoritatea documentelor prezentate cuprind numele său adăugat olograf pe textul documentului respectiv ceea, ce dovedește faptul ca toate aceste documente erau scrise ., iar numele persoanei la care se refera (colaboratorul Securității) era trecut ulterior in funcție de criterii oculte sau aleatorii. Este cazul Raportului cu propunerea de recrutare Nr._/15.12.1984 aprobat la data de 17.12.1984, care cuprinde în 3 locuri numele persoanei lăsat in alb si abia ulterior completat.
A susținut că semnătura existentă de Nota din 13.12.1984 nu îi aparține, Autobiografia din 13.12.1984 nu poartă nici scrisul și nici semnătura sa, de asemenea, angajamentul din 17.12.1984 nu a fost scris și nu a fost semnat de el, aceeași fiind situația și în cazul documentelor semnate cu semnătura „D.”.
S-a mai arătat că organele de Securitate s-au folosit de numele pârâtului pentru a acoperi identitatea unei alte persoane, astfel cum rezultă din inexistența și neutilizarea în documente a codului numeric personal, aplicarea numelui său numai în mod olograf în cadrul documentelor standard pre-dactilografiate, existența/persistența unor erori în documentele privitoare la statutul personal(educație, familie, nume).
Reclamantul a depus la dosar copii ale următoarelor înscrisuri :Nota de Constatare nr. DI/I/107/14.01.2010, înscrisurile din dosarul având cota CNSAS R_.
Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri, iar pentru pârât și proba cu expertiză grafoscopică pentru a se stabili dacă angajamentul din 17.12.1984, nota de relații, notele informative din 21.11.1988, 05.03.1988, 24.04.1987, 21.03.1987, 30.07.1985 și 30.03.1985 sunt scrise și semnate de către pârât.
Analizând probele administrate în cauză, Curtea reține că dosarul având cota CNSAS R 289 160 îl care ca titular pe pârât, muncitor în cadrul Complexului economic „Carpați” Baia M., care a fost recrutat ca informator în problema „Persoane cu intenții de trecere frauduloasă a frontierei de stat sau de rămânere ilegală în străinătate”, perioada colaborării fiind 1984-1988.
Dosarul conține un angajament din 17.12.1984, întocmit olograf, prin care pârâtul se angajează să sprijine în mod secret și organizat organele securității statului, materialul informativ pe care îl va furniza urmând să fie semnat cu numele conspirativ „D.”.
În dosar se află mai multe note informative, întocmite și semnate olograf de către pârât cu numele conspirativ „D.”, primite de lucrători din cadrul Inspectoratului Județean Maramureș, Serviciul 1, printre acestea numărându-se următoarele:
Nota din 30.03.1985 în care sursa informează în legătură cu M.L., traducătoare care, în afara cadrului legal întreține relații și cu alți cetățeni din exterior cum ar fi: G.M., încă unul din Olanda, cu care corespondează.
Nota din 21.03.1987 în care se consemnează că numita C.R. – contabilă la Oficiul de pensii al CAP –urilor afirmă în prezența colegilor unele teze necorespunzătoare în legătură cu istoria poporului român, rezultând că nutrește sentimente puternice ale naționalismului maghiar. Astfel în urmă cu o săptămână s-a exprimat față de H.- șeful oficiului (român), L. - inspector și alții, în felul următor:
Nota informativă din 24.04.1987 în care se consemnează că „În dimineața zilei de 17.03.1987 la secția croitorie a Spitalului Județean la începerea programului de lucru 7.30 au fost găsite niște hârtii la fiecare mașină de cusut cu un text scris în limba rusă. Erau scrise cuvinte cu litere mari, din care unul dintre cuvinte s-a tradus în
Nota informativă din 21.11.1988 se referă la discuțiile care au avut loc la 21.11.1988 în cadrul secției de croitorie a Spitalului Județean Baia M., între personalul încadrat, pe marginea comunicatului Ministerului de Externe din 20.11.1988 cu privire la incidentul legat de diplomatul maghiar din BUCUREȘTI. Numita Y. M. citând comunicatul a afirmat că aspectele nu sunt reale și că autoritățile române au regizat aceasta. De fapt, susținea dânsa, în autoturismul respectiv se afla și un cetățean român care ar fi împrăștiat manifestele respective. Fiind contrazisă de unele persoane din cadrul secției și în mod deosebit de T.S., susnumita s-a enervat și a afirmat că în R.S.R. cetățenii de naționalitate maghiară sunt exploatați, înlăturați din funcții de conducere și că romanii vor să-i românizeze pe toți cei de naționalitate maghiară. Dacă ar proceda după cum gândește ea, ar trebui, conform afirmației sale, ca în cazul în care ar avea copii să-i trimită
În cauză a fost întocmit raportul de expertiză criminalistică nr.138/23.04.2013 în care la cap. VI „Concluzie” se menționează că angajamentul datat 17.12.1984, nota de relații, notele informative expertizate și subscrierile „D.” de pe notele informative aparțin pârâtului.
Nu se poate stabili dacă semnătura de pe angajamentul datat 17.12.1984 a fost sau nu executată de pârât.
Curtea apreciază că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.2 lit. b teza I din OUG 24/2008 pentru a se constata calitatea pârâtului de colaborator al Securității.
Potrivit acestor dispoziții, colaborator al Securității este persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Prima condiție se referă la furnizarea unor informații prin care se denunțau activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și este îndeplinită, prin notele întocmite și semnate olograf cu numele
De asemenea, a furnizat informații despre o persoană care avea intenția de a pleca în străinătate.
Ascultarea posturilor de radio din țările occidentale și menținerea legăturilor cu persoane aflate în străinătate constituiau activități potrivnice regimului totalitar comunist, având în vedere că acest regim încerca să limiteze cât se poate de mult contactul cetățenilor români cu cetățeni străini, precum și accesul la sursele de informații din lumea occidentală, pentru a nu permite obținerea unor informații despre condițiile de viață din țările respective, informații de natură să pună într-o lumină nefavorabilă regimul comunist prin comparație cu regimurile politice din țările occidentale și să determine apariția intenției cetățenilor români de a pleca din România și de a se stabili în străinătate.
Această intenție, cunoscută în perioada comunistă sub denumirea de intenție de evaziune, reprezenta o atitudine potrivnică regimului comunist, de o mare gravitate, fiind expresia contestării condițiilor de trai oferite de acest regim și a dorinței de a scăpa de un regim politic totalitar.
Nu doar intenția de evaziune era o atitudine potrivnică regimului comunist, ci și exprimarea unor critici la adresa condițiilor de trai existente în perioada comunistă, asemenea critici nefiind tolerate de regimul politic din acea vreme, care considera că asigură cele mai bune condiții de viață.
Concluzia raportului de expertiză criminalistică potrivit căreia nu se poate stabili dacă semnătura de pe angajamentul datat 17.12.1984 a fost sau nu executată de pârât nu constituie un argument în sprijinul soluției de respingere a acțiunii din moment ce art. 2 lit. b din OUG 24/2008 nu reglementează ca și condiție pentru a fi constatată calitatea unei persoane de colaborator al Securității, semnarea unui angajament în care persoana să menționeze că va sprijini organele de Securitate.
Acțiunea în constatare întemeiată pe disp. art. 11 din OUG 24/2008 va fi admisă chiar dacă persoana cu privire la care se solicită constatarea calității de colaborator al Securității nu a semnat un angajament cu Securitatea, atât timp cât sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art. 2 lit. b din ordonanță.
Curtea apreciază că aspectele invocate în completarea la întâmpinare, referitoare la existența unor date eronate în rapoartele întocmite de lucrătorii Securității(Raportul cu propunerea de recrutare nr._/15.12.1984, Raportul de investigație din 10.12.1984, Raportul informativ, nr._/14/21.06.1988) nu justifică soluția de respingere a acțiunii, având în vedere că relevanță în cauză prezintă notele informative furnizate de către pârât, care conțin informații ce se încadrează în categoria celor prev. de art. 2 lit. b din OUG 24/2008, note informative care au fost scrise și semnate de pârât, astfel cum a concluzionat expertiza grafoscopică.
În consecință, susținerea pârâtului că organele de Securitate s-au folosit de numele său pentru a acoperi identitatea unei alte persoane este lipsită de suport probator, neputând fi reținută nici afirmația că nu a avut niciodată legături de nicio natură cu Securitatea, în condițiile în care s-a dovedit că a furnizat Securității notele informative anterior menționate, care conțin informații care justifică reținerea calității sale de colaborator al Securității.
Cu privire la raportul de expertiză grafoscopică, instanța apreciază că sunt relevante în cauză și următoarele aspecte:
Acest raport a fost întocmit la data de 23.04.2013 și a fost înaintat instanței la data de 30.04.2013.
Primul termen de judecată ulterior depunerii la dosar a raportului de expertiză a fost 21.05.2013, termen la care apărătorul pârâtului a lipsit, iar instanța constatând cauza în stare de judecată a acordat cuvântul pe fondul cauzei reprezentantului reclamantului.
Ulterior rămânerii cauzei în pronunțare, dar înainte de terminarea ședinței de judecată, s-a prezentat apărătorul pârâtului căruia instanța i-a adus la cunoștință faptul că prezenta cauză a rămas în pronunțare și că s-a dispus amânarea pronunțării pentru a-i da posibilitatea să depună la dosar note scrise.
În cadrul concluziilor scrise depuse la data de 27.05.2013, pârâtul a solicitat respingerea concluziilor expertizei, anularea expertizei pentru motivele enumerate în concluziile scrise, repunerea cauzei pe rol și refacerea lucrării de expertiză în condiții de legalitate.
Sub acest aspect, Curtea reține că potrivit art. 212 alin.2 C.pr.civ., expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării.
Rezultă, așadar, că părțile trebuie să ceară o nouă expertiză la primul termen după depunerea lucrării, sub sancțiunea decăderii din probă.
Se constată că raportul de expertiză a fost depus la data de 30.04.2013, cu respectarea termenului reglementat de art. 209 C.pr.civ., iar primul termen după depunerea lucrării a fost 21.05.2013, termen la care pârâtul, nemulțumit de concluziile expertizei, trebuia să ceară motivat o nouă expertiză.
Or, la termenul de judecată din 21.05.2013, apărătorul pârâtului s-a prezentat după rămânerea cauzei în pronunțare, nu a depus la dosar o cerere de efectuare a unei noi expertize grafoscopice, astfel că pârâtul este decăzut din această probă.
Solicitarea de efectuare a unei noi expertize nu poate fi formulată în cadrul concluziilor scrise depuse la dosar după rămânerea cauzei în pronunțare, pentru a fi avute în vedere la deliberare, ci trebuie formulată, așa cum s-a arătat, la primul termen după depunerea lucrării.
În condițiile în care pârâtul este decăzut din această probă, iar instanța se socotește lămurită, apreciind că nu sunt necesare noi lămuriri pentru soluționarea cauzei, cererea pârâtului de repunere a cauzei pe rol este în mod evident neîntemeiată.
Referitor la opinia expertului recomandat de pârât, depusă la dosar la 27.05.2013, ulterior rămânerii cauzei în pronunțare, Curtea reține că lucrarea expertului parte trebuia depusă la dosar cu respectarea termenului reglementat de art. 209 C.pr.civ., de cel puțin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată.
Deși a avut la dispoziție o perioadă de timp de 3 săptămâni de la data depunerii raportului și până la termenul de judecată din 21.05.2013, expertul parte a formulat abia la data de 14.05.2013 o cerere de eliberare copii ale înscrisurilor necesare pentru întocmirea opiniei sale referitoare la obiectivul expertizei și nu a depus la dosar la termenul din 21.05.2013 lucrarea respectivă.
Mai mult, se constată că expertul parte ar fi trebuit să aibă deja cunoștință de aceste înscrisuri(mai puțin de raportul de expertiză) în condițiile în care la data de 17.01.2013 a formulat o cerere prin care a solicitat fotografierea documentelor în litigiu și a celor de comparație aflate la dosar, precizând în cerere că la 15.01.2013 a studiat documentele din dosar care vor face obiectul expertizei grafoscopică.
În consecință, Curtea reține că expertul parte avea posibilitatea depunerii lucrării în termenul prev. de art. 209 C.pr.civ., dar nu a respectat acest termen, astfel că lucrarea depusă ulterior rămânerii cauzei în pronunțare nu poate fi avută în vedere la soluționarea litigiului.
În raport de toate aceste considerente, instanța constată că din probele administrate în cauză, cu respectarea dispozițiilor procesual civile, rezultă că pârâtul a furnizat Securității informațiile la care se face referire în motivarea cererii de chemare în judecată, notele informative care conțin aceste informații fiind scrise și semnate de către pârât.
În speță este îndeplinită și cea de-a doua condiție reglementată de art. 2 lit. b teza I din OUG 24/2008, conform căruia informațiile furnizate au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, fiind vorba despre dreptul la viața privată prevăzut art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, precum și dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, prev. de art. 28 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul sus menționat.
Prin furnizarea informațiilor, pârâtul a conștientizat că persoanele la care se referă aceste informații pot face obiectul unor măsuri de urmărire și verificare luate de organele de securitate, ceea ce presupune că a vizat această consecință constând în încălcarea dreptului la viață privată.
Față de toate aceste considerente, constatând că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 2 lit. b teza I din OUG 24/2008, Curtea va admite acțiunea și va constata existența calității de colaborator al Securității în privința pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, ..55-57, sector 3 în contradictoriu cu pârâtul C. M. I., cu domiciliul ales în București, Calea Moșilor nr.225, ..A, ., sector 2.
Constată existența calității de colaborator al Securității în privința pârâtului.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.05.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
C. C. R. M.
Red. C.C./Tehnored.R.M./4 ex./06.06.2013
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 1102/2013.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1153/2013. Curtea de... → |
|---|
