Custodie publică - prelungire. Sentința nr. 1172/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1172/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-04-2013 în dosarul nr. 2317/2/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1172
Ședința publică din 1.04.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. I.
GREFIER: I. C. D.
****************
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat legal de doamna procuror B. M..
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul I. G. PENTRU IMIGRĂRI în contradictoriu cu pârâtul M. K., având ca obiect „prelungire custodie publică”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul I. G. PENTRU IMIGRĂRI, prin consilier juridic N. A., care depune delegație la dosar, și pârâtul M. K., personal.
Se prezintă d-nul traducător de limbă urdu Pokharel Nawa-Raj, care depune la dosar autorizația nr._/29.02.2012.
Procedura de citare este legal îndeplinită prin fax.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, în cadrul procedurii prealabile pârâtul nu a formulat întâmpinare în cauză, după care,
În baza art. 131 Cod procedură civilă republicat, Curtea constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză conform art. 97 alin.4 din O.U.G nr. 194/2002.
La interpelarea instanței, reclamantul I. G. PENTRU IMIGRĂRI, prin consilier juridic, învederează că la dosarul cauzei se află întreaga documentație care a stat la baza măsurii de luare în custodie publică a pârâtului. De asemenea, menționează că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
La rândul său, pârâtul M. K., prin traducător, învederează că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat, sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul asupra cererii de prelungire custodie publică.
Având cuvântul, reclamantul I. G. PENTRU IMIGRĂRI, prin consilier juridic, solicită admiterea cererii și prelungirea duratei de luare în custodie publică pe o perioadă de 3 luni începând cu data de 1.04.2013, urmând ca cetățeanul străin să fie îndepărtat sub escortă ulterior obținerii biletului de avion de către Organizația Internațională pentru Migrație.
La rândul său, pârâtul M. K., prin traducător, învederează că a depus actele la Ambasadă, solicitând să fie returnat în țara sa.
Reprezentantul Ministerului Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București solicită admiterea cererii de prelungire a custodiei publice, fiind îndeplinite condițiile pentru care se solicită luarea acestei măsuri.
Curtea, în temeiul art. 394 alin. 1 Cod procedură civilă rep., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul I. G. pentru Imigrări a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. K., fiul lui Muhammad Ayoub și Tdaijan, născut la data de 16.03.1960 în Peshawar – Pakistan, aflat în Centrul de cazare a străinilor luați în custodie publică Otopeni, prelungirea duratei măsurii de luare în custodie publică.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că la data de 01.02.2012, pârâtul a fost depistat în localitatea Rădăuți de către lucrători ai Biroului pentru Imigrări al județului Suceava, într-o acțiune executată în cooperare cu Inspectoratul de Poliție al județului Suceava - Poliția Rădăuți.
Întrucât M. K. nu poseda documente de identitate/călătorie asupra sa, a fost condus la sediul Biroului pentru Imigrări al județului Suceava pentru efectuarea de verificări în vederea reglementării situației sale juridice pe teritoriul României.
În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că străinul nu se identifică în evidențele traficului de călători la frontiera română ca fiind intrat/ieșit în/din România, acesta declarând că a intrat ilegal în țară prin zona de vest a României în data de 16.10.2011.
De asemenea, în evidențele reclamantului cetățeanul pakistanez figurează cu cerere de acordare a statutului de refugiat pe teritoriul României, depusă la data de 16.10.2011, care a fost analizată în procedură accelerată și respinsă la data de 10.01.2012, prin hotărârea IGI-DAI nr._, rămasă definitivă și executorie întrucât străinul nu a depus plângere în termenul legal.
Întrucât cel în cauză nu se afla sub incidența prevederilor art.92 și 92 ind. 1 din O.U.G. nr.194/2002, cu modificările și completările ulterioare, privind interzicerea sau suspendarea returnării, la data de 01.02.2012 împotriva cetățeanului pakistanez a fost dispusă măsura îndepărtării sub escortă de pe teritoriul României, în conformitate cu prevederile art. 87 alin. 1 lit. b) din actul normativ menționat.
Având în vedere faptul că străinul nu poseda documente de călătorie, îndepărtarea sub escortă de pe teritoriul României nu s-a putut efectua în termenul de 24 ore prevăzut la art. 88 alin. 2 din actul normativ menționat, motiv pentru care, I. G. pentru Imigrări a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, luarea în custodie publică a cetățeanului pakistanez.
La aceeași dată, 01.02.2012, în baza Rezoluției nr. 308/II-5 a procurorului anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, cetățeanul pakistanez M. K. a fost luat în custodie publică pentru o perioadă de 30 zile și introdus în Centrul de cazare a străinilor luați în custodie publică Otopeni, respectiv până la data de 01.03.2012.
În vederea obținerii unui document de călătorie, necesar punerii în aplicare a măsurii de îndepărtare sub escortă de pe teritoriul României a cetățeanului pakistanez, la data de 01.03.2012 I. G. pentru Imigrări a efectuat demersurile necesare pe lângă Ambasada Republicii Islamice Pakistan la București în vederea stabilirii identității și eliberării unui document de călătorie necesar părăsirii țării de către străin.
Aflat în Centrul de cazare - Otopeni, la data de 07.03.2012, pârâtul a solicitat acordarea accesului la o nouă procedură de azil, cerere care a fost respinsă prin hotărârea IGI-DAI nr._ din 09.03.2012, împotriva căreia străinul a depus plângere, cel în cauză solicitând în subsidiar și acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României, conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu ultimul termen de judecată pentru data de 06.02.2013.
La data de 05.06.2012, Ambasada Republicii Islamice Pakistan la București a comunicat reclamantului faptul că cetățeanul pakistanez a fost identificat și i se poate elibera un document de călătorie.
Cetățeanului pakistanez i-a fost prelungită în mod succesiv perioada custodiei publice de către Curtea de Apel București, în dosarul nr._ (5 luni), în dosarul nr._ (3 luni), în dosarul nr._ (2 luni) și în dosarul nr._ (3 luni), respectiv până la data de 01.04.2013.
La data de 20.02.2013, cetățeanului pakistanez i-a fost respinsă definitiv și irevocabil cererea de acces la o noua procedură de azil, de către Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul civil nr. 9668.
După respingerea cererii de acces la o nouă procedură de azil și implicit și a permisiunii de a rămâne pe teritoriul României la data de 25.02.2013, cetățeanul pakistanez a solicitat să se întoarcă voluntar în țara de origine prin intermediul Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), procesul de achiziție a biletului de avion și de eliberare a documentului de călătorie de la ambasadă fiind în curs de desfășurare.
„Situația excepțională" de prelungire a perioadei de luare în custodie publică prevăzută de art. 97 alin. 6 din O.U.G. nr.194/2002, cu modificările și completările ulterioare, a fost reprezentată de constatarea întârzierii îndepărtării de pe teritoriul României a numitului M. K. ca urmare a acordării de către instanța de judecată a permisiunii rămânerii pe teritoriul României până la data de 20.02.2013, dată la care a fost respinsă definitiv și irevocabil cererea sa de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, în prezent fiind efectuate demersuri în vederea îndepărtării cetățeanului pakistanez de pe teritoriul României.
Având în vedere că perioada luării în custodie publică expiră la data de 01.04.2013, reclamantul solicită prelungirea duratei luării în custodie publică a pârâtului pentru o perioada de 3 luni, urmând ca străinul să fie îndepărtat imediat de pe teritoriul României în momentul achiziției biletului de avion de către Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).
Cererea reclamantului a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 97 alin. 4 și 5 din O.U.G. nr. 194/2002, cu modificările și completările ulterioare.
În susținerea cererii, au fost depuse la dosar înscrisuri în copie.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază cererea ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:
Cetățeanul străin nu se identifică în evidența traficului de călători la frontiera română ca fiind intrat/ieșit din România, acesta declarând că a intrat ilegal în România la data de 16.10.2011, prin zona de vest a frontierei.
La data de 16.10.2011, pârâtul a solicitat O.R.I acordarea statutului de refugiat pe teritoriul României, solicitare analizată în procedură accelerată și respinsă prin Hotărârea IGI-DAI nr._/10.01.2012, rămasă definitivă și executorie întrucât străinul nu a depus plângere în termenul legal.
Având în vedere că împotriva pârâtului nu au fost dispuse măsuri restrictive privind părăsirea teritoriului țării, iar în cazul său nu sunt aplicabile prevederile art. 92 și 92 ind. 1 din O.U.G. nr.194/2002, cu modificările și completările ulterioare, privind interzicerea și suspendarea returnării, împotriva acestuia a fost dispusă măsura îndepărtării sub escortă, conform art. 82 alin. 5 și art. 87 alin. 1 lit. b din actul normativ menționat, prin Decizia de returnare sub escortă nr._/01.02.2012.
Întrucât măsura îndepărtării sub escortă nu a putut fi adusă la îndeplinire de către Oficiul Român pentru Imigrări în termenul de 24 ore prevăzut de art. 88 alin. 2 din O.U.G. nr. 194/2002, deoarece pârâtul nu poseda pașaport și nu avea mijloace financiare necesare achiziționării unui bilet de avion necesar părăsirii României, I. G. pentru Imigrări a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, luarea în custodie publică a pârâtului.
Prin Rezoluția nr. 308/II-5/01.02.2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, s-a dispus luarea în custodie publică a pârâtului pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 01.02.2012 până la data de 01.03.2012, acesta fiind depus în Centrul de cazare a străinilor luați în custodie publică Otopeni, reținându-se că nu poate fi îndepărtat de pe teritoriul României sub escortă în termenul de 24 de ore prevăzut de art. 88 alin. 2 din O.U.G. nr. 194/2002, întrucât nu posedă pașaport și nici nu are mijloace financiare.
La data de 01.03.2012, I. G. pentru Imigrări a efectuat demersurile necesare pe lângă Ambasada Republicii Islamice Pakistan la București în vederea stabilirii identității și eliberării unui document de călătorie necesar părăsirii țării de către străin.
La data de 07.03.2012, pârâtul a solicitat acordarea accesului la o nouă procedură de azil, cerere care a fost respinsă prin Hotărârea IGI-DAI nr._/09.03.2012, împotriva căreia străinul a depus plângere, solicitând în subsidiar și acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României, conform Legii nr.122/2006 privind azilul în România.
La data de 05.06.2012, Ambasada Republicii Islamice Pakistan la București a comunicat reclamantului faptul că cetățeanul pakistanez a fost identificat și i se poate elibera un document de călătorie.
Instanța constată că prin sentința civilă nr. 1313/24.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a în dosarul nr._, s-a dispus prelungirea duratei luării în custodie publică a pârâtului pentru o perioadă de 5 luni, prin sentința civilă nr. 4535/09.07.2012 pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr._, s-a dispus prelungirea duratei luării în custodie publică pentru o perioadă de 3 luni, prin sentința civilă nr. 6056/26.10.2012 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal pronunțată în dosarul nr._, s-a dispus prelungirea duratei luării în custodie publică pentru o perioadă de 2 luni.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 7125/13.12.2012 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. _, s-a dispus prelungirea duratei luării în custodie publică a pârâtului pentru o perioadă de 3 luni începând cu data de 01.01.2013 și până la data de 01.04.2013.
La data de 20.02.2013, pârâtului i-a fost respinsă definitiv și irevocabil cererea de acces la o noua procedură de azil, prin sentința civilă pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr. 9668.
Ulterior, pârâtul a solicitat să se întoarcă voluntar în țara de origine prin intermediul Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), procesul de achiziție a biletului de avion și de eliberare a documentului de călătorie de la ambasadă fiind în curs de desfășurare.
În ceea ce privește cererea privind prelungirea duratei de luare în custodie publică, Curtea o apreciază ca fiind întemeiată, reținând că potrivit art. 97 alin. 4 și 5 din O.U.G. nr. 194/2002, prelungirea duratei de luare în custodie publică prevăzute la alin. 2 pentru străinii care nu au putut fi îndepărtați de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Inspectoratului G. pentru Imigrări. Instanța trebuie să se pronunțe înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instanței este irevocabilă. Perioada de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării nu poate depăși 6 luni.
Or, în cauză, reclamantul a făcut dovada demersurilor efectuate pentru aducerea la îndeplinire a măsurii îndepărtării pârâtului de pe teritoriul României, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru dispunerea prelungirii duratei de luare în custodie publică a pârâtului, pentru o perioadă de 3 luni potrivit dispozițiilor legale menționate, apreciată de instanță ca fiind suficientă pentru ca reclamantul să facă demersurile necesare.
Față de considerentele expuse, Curtea urmează să admită cererea reclamantului și să dispună prelungirea duratei luării în custodie publică a pârâtului pentru o perioadă de 3 luni, începând cu data de 01.04.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamantul I. G. PENTRU IMIGRĂRI în contradictoriu cu pârâtul M. K..
Dispune prelungirea duratei de luare în custodie publică a pârâtului pe o perioadă de 3 luni, începând cu data de 01.04.2013.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. I. I. C. D.
Red. M.I./22.04.2013
Tehnodact. I.C.D.
2 ex.
| ← Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 1862/2013.... | Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 561/2013.... → |
|---|
