Despăgubire. Decizia nr. 3888/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3888/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 7865/2/2011*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA NR. 3888
Ședința publică de la 03 octombrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A. P.
JUDECĂTOR: R. I. C.
JUDECĂTOR: A. J.
GREFIER: V. M. F.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1531/05.03.2013, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, in contradictoriu cu intimatul reclamant P. A. I. și intimata pârâtă C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimata pârâtă CNCI a depus la dosarul cauzei la data de 02.10.2013, prin serviciul registratură, prin fax, note de ședință, în 2 exemplare, după care:
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au lipsit părțile.
Curtea reține că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă și, în conformitate cu prevederile art. 150 Cod Procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin cererea înregistrata pe rolul Curții de Apel București, sub nr._, reclamantul P. A. I. a chemat in judecata paratele A. NAȚIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR prin C. CENTRALA PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, sa fie obligate paratele sa emită decizia pentru stabilirea despăgubirilor, aferenta dosarului nr._/CC, in termen de 50 de zile de la data pronunțării sentinței, in caz contrar solicita obligarea paratelor la plata a 500 RON/ zi de întârziere, reprezentând daune cominatorii calculate de la data introducerii acțiunii și până la data efectivă a emiterii deciziei de despăgubire.
Arata in motivarea acțiunii ca, in fapt, la data de 10.03.2009 a fost înregistrat dosarul sau de despăgubire la A. Naționala pentru Restituirea Proprietăților cu nr._/CC, in vederea emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubire. De la momentul înregistrării dosarului a revenit cu o . adrese solicitând detalii despre stadiul dosarului. Răspunsul primit a fost același si anume ca dosarul se afla in curs de analiza in cadrul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea despăgubirilor.
Menționează ca de la data depunerii dosarului au trecut mai mult de trei ani, astfel depășindu-se orice termen rezonabil pentru soluționarea Iui.
In drept, isi întemeiază acțiunea pe prevederile Legii 10/2001, Titlul VII al Legii 247/2005, Legea 554/2004, art.1073 C.civ. si următoarele, Decizia XX/2005 a înaltei Curți de Casație si Justiție.
Parata ANRP a depus întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul P. A. I., prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, arata ca în cuprinsul art.2 din Hotărârea Guvernului nr. 361/2005, cu modificările și completările ulterioare sunt prevăzute principalele atribuții ale Autorității, și anume în privința aplicării Legii nr. 10/2001, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr. 10/2001, republicată.
De asemenea, A. asigură organizarea și funcționarea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, secretariat care asigură lucrările acestei comisii, iar atribuțiile conferite acestuia constau în centralizarea dosarelor conținând decizii/dispoziții în care s-au consemnat/propus despăgubiri, precum și în analizarea acestora din punctul de vedere al legalității respingerii cererii de restituire în natură, atribuții îndeplinite în cadrul procedurii administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Prin urmare, în cursul procedurii administrative privind acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, procedură reglementată de Titlul VII din Legea nr.247/2005, nu A. Națională pentru Restituirea Proprietăților a fost învestită cu emiterea deciziei conținând titlul de despăgubire, ci C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Or, faptul că A. Națională pentru Restituirea Proprietăților asigură organizarea și funcționarea secretariatului amintit nu îi conferă acesteia calitate procesuală pasivă, având în vedere că numai C. Centrală dispune emiterea deciziei conținând titlul de despăgubire, potrivit art.13, alin. l Titlul VII din actul normativ.
Tot C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor desemnează evaluatorii și transmite dosarele de despăgubire la evaluare (a se vedea art. 16 alin 5 și 6 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005).
De asemenea, solicitarea de acordare de daune cominatorii este neîntemeiată, având în vedere că instituția noastră nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Parata CCSD a depus întâmpinare la cererea de chemare în judecată.
Consideră cererea de judecata a reclamantului îndreptată împotriva Comisiei Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor ca fiind neîntemeiată, având în vedere următoarele aspecte:
1. În cauza dedusă judecății, prin notificarea nr. 1886/26.04.2001 formulată în temeiul Legii nr.10/2001, s-a solicitat restituirea în natură a terenului și acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru construcția demolată situate în municipiul București, Calea 13 Septembrie nr. 98, sector 5.
Prin Dispoziția nr. 6271/14.08.2006 modificată, Primăria Municipiului București, în calitate de entitate învestită cu soluționarea notificării, a respins restituirea în natură a terenului situat municipiul București, Calea 13 Septembrie nr. 98, sector 5 și a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat municipiul București, Calea 13 Septembrie nr. 98, sector 5, compus din teren în suprafață de 750,00 m.p. și construcție demolată. In cadrul procedurii administrative reglementată prin Titlul VII din actul normativ amintit, sunt parcurse mai multe etape - etapa transmiterii si a înregistrării dosarelor. aceasta etapă fiind prevăzută de dispozițiile art. 16 alin.1 și 2 Capitolul V Titlul VII, modificat și completat prin O.U.G nr.81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, - etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Centrale sub aspectul posibilității restituirii în natură a imobilului ce face obiectul notificării și etapa evaluării, etapă în care, dacă după analizarea dosarului se constată că, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, dosarul va fi transmis, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare, procedura finalizându-se prin emiterea de către C. Centrală a deciziei reprezentând titlul de despăgubire și valorificarea acestui titlul în condițiile prevăzute de pct.26 din O.U.G nr.81/2007, prin care este introdus, în cuprinsul Titlului VII din Legea nr.247/2005, Capitolul V Secțiunea I intitulată "Valorificarea titlurilor de despăgubire".
În cauza supusă judecății, etapa transmiterii și înregistrării dosarelor a fost parcursă în ceea ce privește dosarul privind acordarea de măsuri reparatorii în favoarea reclamantului, în sensul că dosarul aferent Dispoziției nr. 6271/14.08.2006 a fost transmis de către Primăria Municipiului București, în calitate de entitate notificată, fiind înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale sub nr._/CC.
Totodată, dosarul amintit mai sus, a fost analizat în privința legalității respingerii restituirii în natură și acordării de despăgubiri bănești a imobilului notificat.
Astfel, ca urmare a analizării dosarului conținând Dispoziția nr. 6271/14.08.2006, emisă de Primăria Municipiului București, s-a constatat următoarea stare de fapt: prin notificarea nr. 1886/2001, adresată Primăriei Municipiului București, domnul P. A. I. a solicitat restituirea în echivalent a imobilului compus din teren în suprafață de 750,00mp. și construcție demolată situat în municipiul București, Calea 13 Septembrie nr. 98, sectorul 5; în dovedirea dreptului de proprietate a fost atașat contractul de vânzare cumpărare prin care domnul M. A. P. și E. M. P. au dobândit o jumătate parte indiviză din imobilul teren în suprafață de cea. 750mp situat în Calea 13 Septembrie nr. 98; prin Decretul nr. 152/07/05.1980, statul român a expropriat de la P. E., P. A. I. și P. A. T. suprafața de 607m.p. de la aceeași adresă, iar nota de reconstituire vizează suprafața de teren de cea. 577m.p. suprafață determinată grafic.
Prin adresa nr._/CC/29.11.2011, emisă de către Direcția de C. și pentru coordonarea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, s-a solicitat punctul de vedere motivat cu privire la dispunerea acordării de despăgubiri pentru suprafața menționată în dispoziție și anume 750 mp. respectiv dovada dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de teren.
Față de cele precizate mai sus și având în vedere că prin Dispoziția nr. 6271/14.08.2006, s-au propus masuri reparatorii în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru întregul imobil, notificat, parata arata ca dosarul cuprinzând întreaga documentație, aferent Dispoziției nr. 6271/14;08.2006 a fost returnat Primariei Municipiului București, în original, în vederea reanalizării si completării acestuia cu înscrisuri care să justifice soluția de acordare de despăgubiri pentru întregul imobil, propusă de entitatea învestită cu soluționarea notificării.
Astfel, date fiind aspectele sesizate prin_/CC/2011, Primăria Municipiului București urmează ca la retransmiterea dosarului către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, să aibă în vedere dispozițiile art. 16 alin. 21 și 2S din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, introduse prin Ordonanța de Urgență nr. 81/2007 privind accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
În acest context, în virtutea rolului activ al judecătorului precum și potrivit dispozițiilor art. 129 Cod de procedură civilă solicită instanței să se pronunțe asupra aspectelor mai sus menționate și să pună în vedere Primăriei Municipiului București să răspundă la adresa mai sus amintită, respectiv să facă precizări cu privire la cele mai sus precizate.
În situația ipotetică în care C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor ar fi obligată de către instanță la soluționarea dosarului administrativ prin emiterea unei decizii reprezentând titlul de despăgubire, parata, în lipsa actelor solicitate, s-ar afla în imposibilitate de a aduce la îndeplinire eventuala obligație dispusă.
Din practica instituțională de la nivelul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor s-a constatat că în mai multe situații în care subscrisa a fost obligată la soluționarea dosarului administrativ această obligație nu s-a putut aduce la îndeplinire în termenul dat de instanță, ori chiar într-un termen rezonabil în aplicarea art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În consecință, trimiterea dosarului_/CC la evaluare se va realiza după retransmiterea dosarului de către Primăria Municipiului București, în urma reanalizării si completării acestuia cu înscrisuri care să justifice soluția de acordare de despăgubiri pentru întregul imobil.
2. Față de solicitarea reclamantului privind obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata a 500 lei/zi de întârziere reprezentând daune cominatorii calculate de la data introducerii acțiunii și până la emiterea efectivă a emiterii deciziei, parata arata:
În conformitate cu prevederile art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art.2 alin. 1 lit h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate și eventual reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său, prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cererii, precum și prin refuzul de efectuare a unei operațiuni administrative necesare pentru exercitarea dreptului sau interesului legitim.
Totodată, învederează instanței faptul că, potrivit dreptului civil, daunele cominatorii se aplică numai atunci când este vorba de asigurarea executării obligațiilor de a face și de a nu face.
Or, în prezenta speță, faptul de a nu fi fost emisă decizia reprezentând titlu de despăgubire, nu poate constitui o neexecutare din partea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, din moment ce procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr.247/2005, în urma căreia C. Centrală emite decizia conținând titlul de despăgubire, nu este finalizată în prezentul litigiu.
În același context, subliniază faptul că, potrivit dispozițiilor art.5802 din Codul de Procedură Civilă, dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somației, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare prin încheiere irevocabilă să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.
Prin sentința civilă nr. 1531/5.03.2012, Curtea de Apel București a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
În fapt, reclamantul a solicitat măsuri reparatorii pentru imobilului situat în municipiul București, Calea 13 Septembrie nr. 98, sectorul 5.
Prin Dispoziția nr. 6271/14.08.2006, Primăria municipiului București, în calitate de entitate notificată, a propus acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul notificat situat în municipiul București, Calea 13 Septembrie nr. 98, sectorul 5 – compus din teren in suprafața de 750 mp și construcție demolată.
Dosarul nr._/CC, aferent dispoziției amintite, a fost transmis Secretariatului Comisiei Centrale, fiind astfel declanșată procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Deși reclamantul a solicitat pârâtei soluționarea dosarului și stabilirea cuantumului despăgubirilor, pârâta C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR nu a finalizat operațiunile administrative pretinse pe calea prezentului demers judiciar, respectiv finalizarea analizării dosarului în ce privește verificarea legalității respingerii cererii de restituire în natură, desemnarea unui evaluator și transmiterea dosarului acestuia ori emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire.
Instanța a reținut ca potrivit dispozițiilor din Legea nr. 247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, TITLUL VII - Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, „Pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie în subordinea Cancelariei Primului-Ministru, C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, denumită în continuare C. Centrală, care are, în principal, următoarele atribuții: a) dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire; b) ia alte măsuri legale, necesare aplicării prezentei legi.” (art. 13 alin. 1), iar potrivit alin. 7 al art. 13 „C. Centrală, va desemna în mod aleatoriu evaluatorul care va efectua raportul de evaluare.”
Potrivit art. 16 din cap. 5 - Procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor, procedura de evaluare și de stabilire a sumei totale ce urmează a fi acordată în temeiul dispozițiilor din acest titlu este coordonată de către C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, fiind finalizată cu emiterea titlului de despăgubire, titlu care ulterior este înaintat pârâtei A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, în vederea emiterii titlului de plată, potrivit dispozițiilor art. 18, în baza căruia se poate efectua plata.
Astfel, în art. 16 se prevede: „(1) Deciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Notificările formulate potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare care nu au fost soluționate în sensul arătat la alin. (1) până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de deciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinelor conducătorilor administrației publice centrale conținând propunerile motivate de acordare a despăgubirilor, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și de întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice acte juridice care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziilor/dispozițiilor sau după caz, a ordinelor.
(2^1) Dispozițiile autorităților administrației publice locale vor fi centralizate pe județe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de referatul conținând avizul de legalitate al instituției prefectului, ulterior exercitării controlului de legalitate de către acesta.
(2^2) Deciziile/dispozițiile sau, după caz, ordinele prevăzute la alin. (2) vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii, în compensare, total sau parțial, a unor alte bunuri sau servicii disponibile, deținute de entitatea învestită cu soluționarea notificării.
(3) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Biroul Central constituit prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1329/2003 va proceda la predarea, pe bază de proces-verbal de predare-primire, către Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentațiilor depuse de către titularii deciziilor/dispozițiilor motivate prin care s-a stabilit ca măsură reparatorie acordarea de titluri de valoare nominală și care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(4) Pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură.
(5) Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare.
(6) După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate și va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire.
(6^1) La cererea evaluatorilor sau a reprezentanților societății de evaluare desemnate de C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, deținătorii bunurilor imobile ce fac obiectul procedurilor administrative prevăzute de prezenta lege vor permite accesul acestora la locul unde se află bunurile respective, pe perioada și numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru efectuarea lucrării de evaluare.
(6^2) Deținătorii bunurilor imobile prevăzute la alin. (6^1) vor fi înștiințați în timp util despre efectuarea lucrării de evaluare.
(6^3) În caz de refuz, . în reședința persoanei fizice se face cu autorizarea instanței judecătorești competente, dispozițiile privind ordonanța președințială din codul de procedură civilă fiind aplicabile.
(6^4) La cererea evaluatorilor sau a reprezentanților societății de evaluare, băncile, notarii publici, agențiile imobiliare, birourile de carte funciară, precum și orice alți deținători de informații privind tranzacțiile cu proprietăți imobiliare sunt obligați să le comunice de îndată, în scris, datele și informațiile necesare efectuării evaluării, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. Evaluatorii au obligația de a asigura secretul datelor și informațiilor astfel primite.
(6^5) În cazul în care evaluatorul consideră necesar, organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, sunt obligați să-i acorde concursul pentru obținerea datelor și informațiilor necesare întocmirii raportului de evaluare, precum și pentru îndeplinirea oricărei alte activități în același scop.
(7) În baza raportului de evaluare C. Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.
(8) Dispozițiile alin. (1) - (2) și (7) se aplică în mod corespunzător și deciziilor/ordinelor emise în temeiul art. 6 alin. (4) și art. 32 din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, în care s-au consemnat/propus sume care urmează a se acorda ca despăgubire.
(9) În cazul prevăzut la alin. (8), titlul de despăgubire se va emite de C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor până la concurența sumei reprezentând cuantumul despăgubirilor consemnate/propuse, actualizate cu indicele de inflație.”
Procedura prevăzută de Titlul VII al Legii nr. 247/2005, ce reglementează regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, confirmă intenția legiuitorului de a asigura o despăgubire justă și echitabilă, în raport cu practica jurisdicțională internă și internațională, iar o astfel de reparație nu poate fi asigurată decât în condițiile acordării integrale a sumelor actualizate, într-un termen rezonabil.
În ceea ce privește adresa nr._/CC/29.11.2011, Curtea a analizat dacă refuzul exprimat in cuprinsul acesteia este justificat sau nu in sensul art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004. Curtea a reținut faptul ca, prin notificarea nr. 1886/2001, adresată Primăriei Municipiului București, reclamantul a solicitat restituirea în echivalent a imobilului compus din teren în suprafață de 750,00mp. și construcție demolată situat în municipiul București, Calea 13 Septembrie nr. 98, sectorul 5, iar în dovedirea dreptului de proprietate a fost atașat contractul de vânzare cumpărare prin care M. A. P. și E. M. P. au dobândit „o jumătate parte indiviză” din imobilul teren în suprafață de cca. 750mp situat în Calea 13 Septembrie nr. 98. Astfel, conform actului de vânzare cumpărare din 01.07.1936, E. M. in calitate de vânzătoare a înstrăinat cumpărătorilor M. A. P. și E. M. P. întreaga sa parte de teren si clădire, ce o avea in proprietate in imobilul situat in București, Calea 13 Septembrie nr. 98, numai ca se prevede expres in actul de vânzare faptul că se vine „jumătate parte indiviza din acest imobil”, stăpânit in indiviziune, suprafața totala a imobilului fiind de 750 mp.
Prin Decretul nr. 152/07/05.1980, statul român a expropriat de la P. E., P. A. I. și P. A. T. suprafața de 607m.p. teren plus 281 mp construcții de la aceeași adresă.
Insa, prin dispoziția nr. 6271/14.08.2006 emisa de Primarul Mun. București s-a propus acordarea de masuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat in București . nr. 98 sectorul 5 format din teren in suprafața de 750 mp si construcție demolata.
În atare condiții, față de conținutul refuzului paratei in sensul ca prin dispoziția primarului mai sus indicata, s-a propus acordarea de masuri reparatorii prin echivalent pentru o suprafața care nu corespunde cu aceea rezultata din înscrisurile de la dosar, Curtea raportându-se la înscrisurile indicate paragrafele anterioare, a constatat ca refuzul paratei este unul justificat, motiv pentru care acțiunea reclamantului a fost respinsa ca nefondata. Având in vedere ca este neîntemeiat capătul principal de cerere, capătul privind daunele cominatorii a fost respins, de asemenea, ca nefondat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Dosarul nr._, având ca obiect recursul declarat de pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, a fost înaintat, la data de 5.03.2012, Înaltei Curte de Casație și Justiție.
În temeiul dispozițiilor art. XXIII alin. (2) și (4) din Legea nr. 2/2013, dosarul a fost transmis Curții de Apel București – Secția de C. Administrativ și Fiscal.
Primindu-se dosarul la Curtea de Apel București, cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr._
În motivarea recursului, recurenta-pârâtă a arătat că, față de cererea introductivă de instanță a formulat întâmpinare solicitând admiterea excepției lipsei calității sale procesuale cu privire la emiterea titlului de despăgubire.
A menționat că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților cu privire la emiterea titlului de despăgubire
A învederat că, în cuprinsul art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 361/2005, cu modificările și completările ulterioare, sunt prevăzute principalele atribuții ale Autorității, și anume în privința aplicării Legii nr. 10/2001, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr. 10/2001, republicată.
De asemenea, A. asigură organizarea și funcționarea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, secretariat care asigură lucrările acestei comisii, iar atribuțiile conferite acestuia constau în centralizarea dosarelor conținând decizii/dispoziții în care s-au consemnat/propus despăgubiri, precum și în analizarea acestora din punctul de vedere al legalității respingerii cererii de restituire în natură, atribuții îndeplinite în cadrul procedurii administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr.247/2005.
A arătat că, prin urmare, în cursul procedurii administrative privind acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, procedură reglementată de Titlul VII din Legea nr.247/2005, nu A. Națională pentru Restituirea Proprietăților a fost învestită cu emiterea deciziei conținând titlul de despăgubire, ci C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Astfel, prin Titlul VII din Legea nr.247/2005, cu modificările și completările ulterioare, au fost reglementate atât sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001, cât și înființarea unei entități, respectiv C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu atribuții în privința emiterii deciziilor conținând titlurile de despăgubire, atribuții care sunt exercitate în cadrul și după urmarea procedurilor administrative pentru acordarea despăgubirilor, prevăzute în Cap.V Titlul VII al actului normativ menționat.
Or, faptul că A. Națională pentru Restituirea Proprietăților asigură organizarea și funcționarea secretariatului amintit nu îi conferă acesteia calitate procesuală pasivă, având în vedere că numai C. Centrală dispune emiterea deciziei conținând titlul de despăgubire, potrivit art.13 alin. 1 Titlul VII din actul normativ, a mai precizat recurenta-pârâtă.
Nu în ultimul rând, a învederat faptul că. în ședința plenului judecătorului Secției de contencios administrativ si fiscal a înaltei Curți de Casație si Justiție din data de 15.02.2010 s-a decis soluția de principiu pentru unificarea practicii judiciare, prin care s-a stabilit că A.N.R.P nu are calitate procesuală pasivă în litigiile având ca obiect obligarea la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea recursului formulat, modificarea sentinței civile recurată în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților cu privire la emiterea titlului de despăgubire, și pe cale de consecință, respingerea acțiunii în contradictoriu cu A. Națională pentru Restituirea Proprietăților ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În drept, a invocat dispozițiile H.G.nr.361/2005, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.10/2001, republicată, art. 299, 304 pct. 9, 3041 din Codul de Procedură Civilă, Legea nr.247/2005, O.U.G. nr.81/2007.
În cauză, în baza art. 18 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, calitatea procesuală pasivă a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor s-a transmis în favoarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.
Curtea, examinând sentința recurată, în raport de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 304 și art. 3041 C.proc.civ., constată ca recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor A. Națională pentru Restituirea Proprietăților și C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea deciziei conținând titlul de despăgubire, în dosarul nr._/CC.
Prin întâmpinare, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
La termenul din 27.02.2012, instanța a acordat cuvântul părților asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, însă nu s-a pronunțat asupra acesteia, respingând în totalitate acțiunea ca neîntemeiată.
Curtea reține că, potrivit art. 131 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților coordonează procesul de acordare a despăgubirilor realizând activitățile prevăzute în acte normative speciale, precum și activitățile necesare implementării acestei legi, incluzând emiterea titlurilor de plată, titlurilor de conversie, realizarea conversiei în acțiuni și achitarea despăgubirilor în numerar.
În baza art. 5 lit. d) din același act normativ, titlurile de despăgubire erau emise de C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
De asemenea, în procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr.247/2005 A. Națională pentru Restituirea Proprietăților asigura Secretariatul Comisiei Centrale, centraliza dosarele transmise de către entitățile care au soluționat cererile persoanelor îndreptățite și verifica legalitatea respingerii cererii de restituire în natură.
Prin urmare, chiar dacă A. Națională pentru Restituirea Proprietăților asigura organizarea și funcționarea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, această din urmă comisie avea ca atribuție emiterea titlurilor de despăgubire în temeiul dispozițiilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Prin Legea nr. 165/2013, a fost constituită C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, în subordinea Cancelariei Primului-Ministru, în vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 165/2013, „dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Prin urmare, acest act normativ este aplicabil și în prezenta cauză.
Conform art. 21 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, Secretariatul Comisiei Naționale procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii iar potrivit art. 21 alin. (8) din Legea nr. 165/2013, „ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, C. Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alineatului (6).”
Art. 21 alin. (9) din același act normativ prevede că „în cazul validării deciziei entității învestite de lege, C. Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.”
Prin urmare, nici potrivit noii legi, aplicabilă în soluționarea recursului, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților nu are atribuții în ceea ce privește verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii, validarea sau invalidarea deciziei entității învestite de lege, evaluarea imobilelor sau emiterea deciziei de compensare.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 312 alin. (1) C.proc.civ., Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va admite excepția invocată și va respinge acțiunea în contradictoriu cu A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate cu privire la care nu s-a declarat recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1531/05.03.2013, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, in contradictoriu cu intimatul reclamant P. A. I. și intimata pârâtă C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.R.P.
Respinge acțiunea, în contradictoriu cu A.N.R.P., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.10.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. P. R. I. C. A. J.
GREFIER,
F. V. M.
Red/tehn. C.R.I.
2 ex./2013
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 2356/2013. Curtea de... | Pretentii. Sentința nr. 3496/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
