Despăgubire. Decizia nr. 4016/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4016/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-10-2013 în dosarul nr. 4886/2/2011*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 4016
Ședința publică din 10.10.2013
Curtea constituită din:
Președinte: S. D. G.
Judecător: U. D.
Judecător: V. A.
Grefier: T. M.
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de recurentele-pârâte A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR (succesoare a C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR) împotriva sentinței civile nr.73/10.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII a C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă S. S. L., având ca obiect „despăgubire”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și observând că s-a solicitat judecarea în lipsă, reține cererea de recurs spre soluționare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII a C. la data de 26.05.2011 sub nr. unic de dosar_, reclamanta S. S. L. a chemat în judecată pârâtele A. Națională pentru Restituirea Proprietăților și C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor solicitând ca prin hotărârea judecătorească să se dispună:
- obligarea CCSD la transmiterea dosarului nr._/CC aferent dispoziției de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent nr. 2014/09.06.2006 emisă de Primăria Municipiului D., jud. Cluj (Anexa nr. 1) către un evaluator autorizat sau către o societate de evaluare desemnată în vederea întocmirii raportului de evaluare, cu respectarea prevederilor cap. V, titlul VII Legea nr. 247/2005;
- obligarea CCSD la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, pe baza raportului de evaluare întocmit;
- obligarea ANRP la emiterea Titlului de conversie și transmiterea acestuia către Depozitarul Central, societatea de registru a ., în termen de 30 de zile calendaristice calculate de la data emiterii, în vederea conversiei în acțiuni emise de ., cu respectarea prev. art. 18 din Titlul VII, Legea nr. 247/2005;
- obligarea ANRP și CCSD la plata de daune cominatorii pe zi de întârziere, până la executarea obligațiilor de a face;
- obligarea ANRP și CCSD la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
Prin sentința civilă nr.73/10.01.2012, Curtea de Apel București – Secția a VIII a C. a respins excepția prematurității emiterii titlului de conversie invocată de pârâta ANRP, a admis în parte acțiunea, a obligat pârâta C. Centrală Pentru Stabilirea Despăgubirilor să transmită evaluatorului sau societății de evaluare desemnată dosar nr._/C în vederea întocmirii raportului de evaluare, iar după definitivarea acestuia să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe, a obligat A. Națională Pentru Restituirea Proprietăților să emită titlul de conversie ce urmează a fi înaintat Depozitarului Central în termen de 30 de zile de la emiterea titlului de despăgubire de către C. Centrală Pentru Stabilirea Despăgubirilor și a respins cererea de acordare a daunelor cominatorii pe zi de întârziere ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Urmare a notificării transmise în data de 24.01.2001 a fost emisă de Primarul mun. D. Dispoziția nr. 2014/09.06.2006 prin care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în D., .. 2, jud. Cluj.
Dispoziția, împreună cu dosarul aferent, a fost înaintată ANRP cu adresa nr._/21.06.2006 de către Primăria mun. D. constituindu-se dosarul nr._/CC.
S-a reținut de prima instanță că procedurile administrative stabilite prin Legea nr.247/2005 pentru acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv sunt proceduri complexe, care cuprind mai multe etape distincte. Omisiunea legiuitorului de a stabili un termen în interiorul căruia să se deruleze fiecare etapă a procedurii administrative nu poate conduce la concluzia că autoritatea publică este îndreptățită să determine ea însăși acest interval de timp, întrucât este necesar ca deciziile, care reprezintă titluri de despăgubiri, să fie emise într-un termen rezonabil, în sensul prevederilor art. 6 din CEDO.
Constatând că de la data emiterii dispoziției Primarului Municipiului D. de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent (09.06.2006), nu s-a ajuns nici măcar la transmiterea dosarului către evaluator, Curtea a reținut că în speță suntem în prezența unei încălcări evidente a dispozițiilor art. 6 CEDO și a art. 1 Protocolul 1 la Convenție.
În plus, instanța de fond a considerat că nu sunt concludente susținerile pârâtei legate de faptul că procedura administrativă a fost întârziată din motive obiective, respectiv din cauza lipsei unui răspuns de la Primăria D. cu privire descrierea imobilului demolat și încasarea unor eventuale despăgubiri, întrucât potrivit art.16 alin.4, pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor în privința verificări legalității respingerii cererii de restituire în natură, iar art. 16 alin.5 prevede că Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prev.de al.1 și 2, în care, în mod întemeiat, cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise evaluatorului sau societății de evaluare.
În consecință, acțiunea a fost admisă pe acest aspect.
Totodată, ulterior definitivării raportului de evaluare, CCSD a fost obligată să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire potrivit disp.art. 16 alin. 7 Titlul VII Legea nr. 247/2005 iar potrivit art.18 din actul normativ menționat, după emiterea titlurilor de despăgubire aferente, ANRP a fost obligată să emită pe baza acestora și a opțiunilor persoanelor îndreptățite un titlul de conversie ce va fi înaintat Depozitarului Central în termen de 30 de zile calendaristice, în vederea conversiei în acțiuni.
Prima instanță a apreciat totodată că cererea de obligare a pârâtei ANRP la emiterea titlului de conversie nu este prematură, și în consecință a obligat această pârâta la emiterea acestuia în termen de 30 de zile de la eliberarea deciziei reprezentând titlu de despăgubire.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR cât și pârâta C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR.
Cererile de recurs formulate de pârâte au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23.05.2013 sub același număr de dosar._ .
În motivarea recursului declarat de pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR se arată că instanța de fond a obligat-o în mod netemeinic și nelegal la emiterea titlului de conversie în condițiile în care procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr.247/2005 nu a fost parcursă în totalitate, reclamanta nefiind titulara unui titlu de despăgubire emis de C. Centrală, neformulând o cerere de opțiune în temeiul art.181 Titlul VII din Legea 247/2005.
Solicitarea de emitere a titlului de conversie este prematură fiind necesară parcurgerea procedurii administrative de emitere a titlului de conversie, motiv pentru care, recurenta solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii excepției prematurității solicitării de emitere a titlului de conversie și pe cale de consecință, respingerea ca prematur formulată a cererii reclamantei de emitere a titlului de conversie.
În motivarea recursului declarat de pârâta C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR se arată că instanța de fond a apreciat în mod greșit că nu a respectat termenul rezonabil prevăzut de art.6 din CEDO precum și faptul că notificarea a fost depusă acum 10 ani.
Adoptarea legii nr.247/2005 a scindat procedura stabilirii măsurilor reparatorii prin echivalent (cu referire la despăgubiri) în două etape distincte, egal obligatorii: cea prevăzută de legea nr.10/2001 și procedura derulată sub imperiul Titlului VII din Legea nr.247/2005 de stabilire și plată, în condițiile acestui act normativ, a despăgubirilor ce urmează a se converti în titluri de despăgubire, cu efect pentru despăgubirile de până la 500.000 lei dacă persoana îndreptățită optează pentru încasarea unei sume în numerar, în această limită.
A arătat că procedura administrativă reglementată în Titlul VII din Legea nr.247/2005 este derulată îndată ce procedura prevăzută de legea nr.10/2001 se finalizează prin emiterea dispoziției ori deciziei motivate.
Procedurile de transmitere Secretariatului Comisiei Centrale a dosarelor de către entitățile învestite cu soluționarea notificărilor în procedura administrativă prevăzută de legea 10/2001 însoțite de întreaga documentație ce a stat la baza adoptării lor,, sunt prevăzute în cuprinsul art.16 din Titlul VII din Legea nr.247/2005.
În cauza de față, arată această recurentă, etapa transmiterii și înregistrării dosarului de despăgubire a fost parcursă, dosarul fiind înregistrat la Secretariat sub nr._/CC.
Cu privire la demersurile adresate Primăriei D. în ceea ce privește descrierea imobilului, arată că aceste demersuri sunt legale și intră în sarcina sa ca instituție învestită cu soluționarea notificării.
Cu privire la evaluatorul desemnat de către Comisie, arată că acesta nu are competențe în vederea identificării suprafețelor construite ale imobilului revendicat și de a face distincția între suprafețele construite până la momentul preluării imobilului de către stat și cele construite ulterior.
A mai arătat și faptul că în cazul de față imobilul solicitat de către reclamantă nu a fost identificat de către primărie, entitate competentă în virtutea dispozițiilor legii nr.10/2001, C. Centrală având doar competența de a stabili cuantumul măsurilor reparatorii pe baza raportului de evaluare întocmit de evaluator.
Solicită să se constate așadar că instanța de fond a pronunțat o sentință netemeinică obligând-o la soluționarea dosarului de despăgubire, în condițiile în care dosarul de despăgubire nu este complet.
În consecință, solicită admiterea recursului formulat și modificarea sentinței civile nr.73/10.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VIII a C. în sesnul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Prin încheierea de ședință de cameră de consiliu din 22.02.2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a preschimbat termenul din oficiu și potrivit dispozițiilor art. XXIII alin.2 și 4 din Legea nr.2/2013, a scos cauza de pe rol și a trimis dosarul pe cale administrativă Curții de Apel București – Secția de C. Administrativ și Fiscal devenită competentă să judece recursul.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei secții la data de 06.03.2013 sub nr._ .
Prin încheierea de ședință de la data de 27.06.2013, Curtea de Apel a dispus citarea în cauză a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor ca succesoare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor potrivit Legii nr.165/2013.
Analizând probatoriul administrat în cauză, Curtea constată că recursurile sunt fondate urmând să fie admise, să modifice sentința recurată și pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 10/2013 plata despăgubirilor cuvenite potrivit legii 9/1998 și legii 290/2003 se face eșalonat pe o perioadă de 10 ani. Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că „Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și titlurilor de plată emise și neachitate integral până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Plata tranșelor se face începând cu 1 ianuarie 2014.”
Norma este de imediată aplicare, alineatul 2 referindu-se în mod explicit la modalitatea de plată a titlurilor emise anterior intrării în vigoare a legii și neachitate integral.
Dispozițiile legii noi sunt imperative astfel încât este nerelevant termenul la care au fost invocate de recurentă, motivul de casare fiind de ordine publică.
Având în vedere aceste dispoziții legale Curtea constată că nu mai subzistă obligația autorității de a achita înainte de anul 2014 parte din despăgubirile solicitate, motiv pentru care recursul va fi admis cu consecința modificării sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de recurentele-pârâte A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR (succesoare a C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR) împotriva sentinței civile nr.73/10.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII a C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă S. S. L..
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 10.10.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
S. D. G. U. D. V. A.
GREFIER,
T. M.
Red. Jud. SDG
Tehnored. TM/2 ex/2013
Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C.
Jud. fond, S. D. A.
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 2060/2013.... | Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 3709/2013.... → |
|---|
