Despăgubire. Decizia nr. 5207/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2013

Decizia nr. 5207/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 1147/2/2012*

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR.5207

Ședința publică de la 21.11.2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE - G. D.

JUDECĂTOR - C. M. F.

JUDECĂTOR - A. Ș.

GREFIER - C. A.

Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta pârâtă C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR ( pentru fosta Comisie Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor), împotriva sentinței civile nr.2555/09.04.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant R. A..

La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima strigare la ordine, cât și la a doua strigare la sfârșitul ședinței de judecată, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează Curții, că prin Serviciul Registratură, la data de 19.11.2013, prin fax și la data de 20.11.2013, prin poștă, recurenta pârâtă a depus cerere de introducere în cauză a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, precum și note de ședință prin care își însușește recursul formulat de fosta instituție, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă conform art.242 alin.2 C.pr.civ.

Curtea constată cauza în stare de judecată și în temeiul art.150 C.pr.civ. o reține în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 2555/09.04.2012 pronunțată de Curtea de Apel București,a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul R. A. în contradictoriu cu pârâta C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, fiind oblitată pârâta să emită decizia titlul de despăgubire în Dosarul nr._/CC în baza raportului de evaluare pentru suma de 145.790 lei, la data expirării suspendării prevăzute de OUG nr. 4/2012.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 10.02.2012, reclamantul R. A. în contradictoriu cu pârâta C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat obligarea pârâtei la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, pentru imobilul din București, .. 7, sector 5 pentru care a fost acceptat raportul de evaluare cu suma de 145.790 lei în data de 05.07.2011 și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin Dispoziția nr._/15.04.2008 Primăria Municipiului București a soluționat notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 și a propus acordarea de despăgubiri pentru terenul în suprafață de 156 mp ce nu poate fi restituit în natură, iar dispoziția însoțită de actele care au stat la baza acesteia au fost transmise autorității pârâte și formează obiectul dosarului nr._/CC.

Reclamanta a arătat că la data de 17.06.2011 a fost întocmit raportul de evaluare de către expertul evaluator C. G. F., iar la data de 04.07.2011 susține că a transmis pârâtei acceptul cu privire la raportul de evaluare întocmit pentru suma de 145.790 lei. Menționează că ulterior a solicitat urgentarea emiterii deciziei de despăgubire, dar autoritatea pârâtă nu a dat curs acestei solicitări, deși au trecut aproape 6 luni de la înregistrarea cererii de urgentare adresată pârâtei.

Reclamanta a susținut că soluționarea dosarului într-un termen rezonabil reprezintă o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, astfel cum a fost acesta consfințit prin art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și constituie o garanție a părții implicate într-un litigiu, indiferent de faza de desfășurare a acestuia, faza administrativă sau faza contencioasă.

Faptul că, prin Legea nr. 247/2005 legiuitorul nu a înțeles să stabilească un termen anume pentru finalizarea procedurii administrative în soluționarea cererilor de retrocedare și de emitere a deciziei reprezentând titlul de despăgubire nu poate constitui o justificare pentru C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să tergiverseze nepermis soluționarea cererii sale, în condițiile în care de la ultima etapă realizată în procedura administrativă au trecut aproape 3 ani.

Pentru aceste motive, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe Legea nr. 247/2005, art. 1 Protocol nr. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Legea nr. 554/2004.

În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Analizând actele și lucrările din dosar în raport de susținerile părților și de prevederile legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat obligarea pârâtului C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire pentru imobilul din București, .. 7, sector 5 la valoarea de 145.790 lei conform raportului de evaluare întocmit în procedura Legii nr. 247/2005.

Acțiunea reclamantului se încadrează în categoria acțiunilor în constatare a refuzului nejustificat de soluționare a unei cereri de către autoritatea pârâtă, prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004.

În cazul legilor speciale, cum este și Legea nr. 247/2005, având în vedere că cererile de despăgubire sunt soluționate pe etape într-o procedură administrativă prevăzută de lege, constatarea refuzului nejustificat se analizează în raport de fiecare etapă reglementată și în considerarea unui interval de timp de 6 luni pentru fiecare etapă, apreciat ca fiind un termen rezonabil, util și suficient autorității pentru soluționarea unei etape. Aceasta deoarece Legea nr. 247/2005 nu reglementează termene precise pentru finalizarea etapelor în procedura administrativă.

În speță, Dosarul nr._/CC aferent dispoziției nr._/15.04.2008 a fost înregistrat în anul 2008 în evidențele autorității pârâte, iar C. a soluționat etapa verificării legalității deciziei de respingere a cererii de restituire în natură a imobilului notificat și etapa transmiterii dosarului unui evaluator într-un interval de trei ani (iunie 2008 – iunie 2011, fila 4) deși autoritatea a avut nevoie pentru aceasta doar de un interval de 12 luni fiind vorba de două etape în procedura administrativă.

După ce în dosarul nr._/CC a fost întocmit raportul de evaluare, iar reclamantul a acceptat valoarea de evaluare la 05.07.2011 autoritatea pârâtă a lăsat în nelucrare cererea de despăgubiri, deși avea obligația să emită decizia titlul de despăgubire într-un interval de timp de maxim 6 luni de la înregistrarea raportului de evaluare.

Susținerile pârâtei în sensul că dosarul de despăgubiri nr._/CC s-a aflat pe agenda de lucru a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, atât în ședința din 14.12.2011, cât și în ședința din 09.03.2012, însă lucrările ședinței nu s-au putut desfășura din lipsă de cvorum, nu sunt de natură să înlăture atribuția pârâtei de a emite titlul de despăgubire, din moment ce la data de 14.12.2011 autoritatea era deja în întârziere cu privire la soluționarea acestei etape din procedura Legii nr. 247/2005.

Prin OUG nr. 4/2012 s-a dispus suspendarea, pe o perioadă de 6 luni, în privința emiterii titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și a procedurilor privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, însă această suspendare amână executarea atribuțiilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor dar nu înlătură atribuțiile acestei autorități publice.

Pentru aceste considerente, Curtea a admis acțiunea și a obligat pârâta să emită decizia titlul de despăgubire în Dosarul nr._/CC conform raportului de evaluare pentru suma de 145.790 lei la data expirării suspendării prevăzute de OUG nr. 4/2012.

S-a mai constatat că, deși s-au solicitat cheltuieli de judecată prezenta acțiune este scutită de plata taxelor judiciare de timbru iar reclamantul nu a făcut dovada efectuării vreunor cheltuieli.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în temeiul art. 299 și urm., art. 304 pct. 9, art. 3041 din Codul de procedură civilă, considerând Sentința civilă nr. 2555/09.04.2012 pronunțată de către Curtea de Apel București, ca fiind netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente:

Instanța de fond, în mod greșit, a reținut că nu a fost respectat termenul rezonabil în soluționarea dosarul privind acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantului.

Astfel, după cum este cunoscut, în cadrul procedurii administrative reglementată prin Titlul VII din Legea nr.247/2005, cu modificările și completările ulterioare, sunt parcurse mai multe etape:

-etapa transmiterii și a înregistrării dosarelor, aceasta etapă fiind prevăzută de dispozițiile art.16 alin.1 și 2 Capitolul V Titlul VII, modificat și completat prin O.U.G nr.81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv,

-etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Centrale sub aspectul posibilității restituirii în natură a imobilului ce face obiectul notificării

-etapa evaluării, etapă în care, dacă după analizarea dosarului se constată că, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, dosarul va fi transmis, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare,

-etapa emiterii de către C. Centrală a deciziei reprezentând titlul de despăgubire și valorificarea acestui titlul în condițiile prevăzute de pct.26 din O.U.G nr.81/2007, prin care este introdus, în cuprinsul Titlului VII din Legea nr.247/2005, Capitolul V, Secțiunea I intitulată "Valorificarea titlurilor de despăgubire".

În cauza supusă judecății, etapa transmiterii și înregistrării dosarelor a fost parcursă în ceea ce privește dosarele privind acordarea de măsuri reparatorii în favoarea reclamantei, în sensul că dosarul aferente Dispoziției nr._/15.04.2008, a fost transmis de Primăria Municipiului București, în calitate de entitate notificată, fiind înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale sub nr._/CC.

Astfel, și acest dosar a fost analizat în privința legalității respingerii cererii de restituire în natură a imobilului notificat și s-a constatat faptul că este complet.

Referitor la etapa evaluării face precizarea că dosarul a fost înaintat evaluatorului care a întocmit raportul de evaluare.

Raportul de evaluare a fost analizat constatându-se faptul că a fost întocmit cu respectarea Standardelor Internaționale de Evaluare și urmează a fi supus atenției în următoarea ședință a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar ulterior aprobării raportului de evaluare se va proceda la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire.

Menționează că prin Decizia nr. 132 din data de 09.12.2011 emisă de Primul Ministru a fost numită doamna D. D., în funcția de Președinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Imediat după emiterea deciziei sus-menționate, Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a convocat membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în vederea participării la lucrările ședinței comisiei pentru data de 14 decembrie 2011, ora 11:00.

Totodată, pe site-ul oficial al A.N.R.P. (http://www.anrp.gov.ro) s-a publicat comunicatul de presă cu privire la convocarea ședinței C.C.S.D. din data de 14.12.2011 în cadrul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În vederea asigurării transparenței administrative, pe același site s-a publicat comunicatul de presă cu privire la agenda de lucru ce urma a fi supusă spre aprobare în ședința C.C.S.D.

În data de 14.12.2011, când au fost convocați membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în vederea participării la lucrările ședinței comisiei, s-a constatat de către membrii prezenți la ședință și s-a consemnat în procesul-verbal încheiat faptul că nu s-a întrunit cvorumul cerut de lege, respectiv de art. 14 alin. (2), teza a ll-a din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, potrivit căruia „C. Centrală va lucra în ședință în prezența a minim 7 membri și va decide cu majoritatea de voturi a celor prezenți".

Au fost depuse la dosarul cauzei, în copie, procesul verbal al Ședinței din data de 14.12.2011 precum și convocările și confirmările membrilor Comisiei Centrale.

Totodată menționează că Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a convocat membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în vederea participării la lucrările ședinței comisiei și pentru data de 09 martie 2012, ora 10:00, pe site-ul oficial al A.N.R.P. (http://www.anrp.gov.ro) publicându-se comunicatul de presă cu privire la convocarea ședinței C.C.S.D. din data de 09.03.2012 precum și agenda de lucru ce urma a fi supusă spre aprobare în ședința C.C.S.D.

În data de 09 martie 2012, când au fost convocați membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în vederea participării la lucrările ședinței comisiei, s-a constatat de către membrii prezenți la ședință și s-a consemnat în procesul-verbal încheiat faptul că nu s-a întrunit cvorumul cerut de lege, respectiv de art. 14 alin. (2), teza a ll-a din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, potrivit căruia „C. Centrală va lucra în ședință în prezența a minim 7 membri și va decide cu majoritatea de voturi a celor prezenți".

Prin urmare, urmează a se reține faptul că nu a existat niciodată intenția de a se tergiversa soluționarea dosarului de despăgubire nr._/CC, acesta aflându-se pe agenda de lucru atât la data de 14.12.2011 cât și la data de 09.03.2012, însă lucrările ședinței nu s-au putut desfășura în lipsa cvorumului cerut de lege.

În privința termenului de 6 luni prevăzut de O.U.G.nr.4/2012, învederează următoarele aspecte:

Suspendarea procedurilor de emitere a titlurilor de despăgubire urmărește implementarea Hotărârii CEDO din cauza - pilot M. A. și alții împotriva României și a fost determinată și de imposibilitatea corelării epuizării Fondului Proprietatea cu momentul adoptării actului normativ privind implementarea hotărârii-pilot, care va reglementa, pe lângă măsurile privind reforma legislației în domeniu, și modul în care va continua procesul de acordare a despăgubirilor.

Prin această suspendare nu s-a urmărit doar amânarea momentului la care se va emite titlurile de despăgubire, ci și blocarea acestor operațiuni pentru intervalul de timp necesar atât pentru reformarea legislației în acest domeniu, cât și pentru găsirea resurselor financiare necesare plății acestor despăgubiri.

În privința resurselor financiare, respectiv cele prevăzute de Titlul VII din Legea nr.247/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru plata despăgubirilor nu mai există în prezent, după cum rezultă și din nota de fundamentare a O.U.G.nr.4/2012.

Astfel, Fondul Proprietatea s-a epuizat în proporție de peste 99%, iar, plata în numerar a fost sistată timp de 2 ani datorită lipsei fondurilor necesare în acest sens. În aceste condiții, emiterea titlurilor de despăgubire nu ar avea o acoperire, fiind necesară găsirea altor resurse financiare aferente plății acestor despăgubiri.

Pentru plata despăgubirilor în numerar, ca urmare a suspendării plății timp de 2 ani prin O.U.G.nr.62/2010, practica judiciară a statuat cu caracter de principiu că emiterea titlurilor de plată apare ca prematură, până la expirarea acestui termen, astfel că, pentru identitate de rațiune această soluție poate fi aplicată și în spețe de genul celei deduse judecății în prezenta cauză, pentru emiterea titlului de despăgubire ca urmare a adoptării O.U.G.nr.4/2012.

Pe de altă parte, prin hotărârea pronunțată în cauza - pilot M. A. împotriva României s-a recomandat o reformare a legislației în domeniu, atât în privința despăgubirilor acordate efectiv, cât și a mecanismului de acordare a acestora, pentru a ajunge la situația în care legislația internă să reglementeze o despăgubire certă, sigură și posibil a fi plătită. Așa cum rezultă și nota de fundamentare a O.U.G.nr.4/2012, în intervalul de timp de 6 luni, urmează a fi adoptat un act normativ, ceea ce justifică, încă o dată, oprirea procedurilor de acordare a despăgubirilor, respectiv pentru a avea o imagine de ansamblu a numărului de persoane cărora trebuie să le fie plătite despăgubiri, persoane aflate în aceeași situație, asupra posibilelor resurse existente și a cuantumului acestor despăgubiri posibil a fi achitate în mod real, așa cum recomandă hotărârea CEDO amintită.

În aceste condiții, apreciază că nu este posibilă stabilirea îndeplinirii obligației privind emiterea deciziei conținând titlul de despăgubire pentru 6 luni, întrucât, așa cum a arătat, intenția legiuitorului a fost de a opri aceste proceduri până la reformarea legislației în domeniu, astfel că sentința recurată este în discordanță cu această intenție exprimată în O.U.G.nr.4/2012.

Totodată, prin instituirea acestui termen de 6 luni, obligațiile prevăzute de Titlul VII din Legea nr.247/2005, în toate ipotezele și implicit dreptul afirmat de reclamant, ca si condiție de exercitare a acțiunii civile, sunt afectate de un termen suspensiv în curs de desfășurare. Or, atât sub imperiul vechiului cod civil, cât și potrivit noului cod civil, creditorul-titular al unui drept afectat de un termen suspensiv nu poate cere realizarea dreptului, respectiv executarea obligației corelative acestui drept, înainte de împlinirea termenului.

Având în vedere aspectele prezentate, precum și modificările aduse cadrului legislativ privind acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, a solicitat admiterea recursului,astfel cum a fost formulat, și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii a acțiunii promovate de către reclamantul R. A. în contradictoriu cu C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor ca fiind neîntemeiată.

În drept: Legea nr. 10/2001, republicată, Legea nr.247/2005, H.G nr.1095/2005, O.U.G nr.4/2012, art. 299 și urm., art. 304 alin. 9, art. 304¹ din Codul de Procedura Civilă.

Dosarul a fost restituit Curții de Apel București SCAF prin efectul dispozițiilor legii nr. 21/2013.

În recurs a fost introdusă în cauză C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, în temeiul dispozițiilor legii nr. 165/2013.

Deliberând asupra prezentului recurs, prin prisma susținerilor recurentei, a probelor administrate în fața primei instanțe, precum și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, Curtea constată că este fondat urmând a fi admis pentru următoarele considerente:

Astfel în fapt, Curtea constată că în cauza supusă judecății, etapa transmiterii și înregistrării dosarelor a fost parcursă în ceea ce privește dosarele privind acordarea de măsuri reparatorii în favoarea reclamantei, în sensul că dosarul aferent Dispoziției nr._/15.04.2008, a fost transmis de Primăria Municipiului București, în calitate de entitate notificată, fiind înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale sub nr._/CC.

Astfel, și acest dosar a fost analizat în privința legalității respingerii cererii de restituire în natură a imobilului notificat și s-a constatat faptul că este complet.

Referitor la etapa evaluării Curtea constată că dosarul a fost înaintat evaluatorului care a întocmit raportul de evaluare.

Raportul de evaluare a fost analizat constatându-se faptul că a fost întocmit cu respectarea Standardelor Internaționale de Evaluare și urma a fi supus atenției în următoarea ședință a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar ulterior aprobării raportului de evaluare se va proceda la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire.

Prin Decizia nr. 132 din data de 09.12.2011 emisă de Primul Ministru a fost numită doamna D. D., în funcția de Președinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În vederea asigurării transparenței administrative, pe același site s-a publicat comunicatul de presă cu privire la agenda de lucru ce urma a fi supusă spre aprobare în ședința C.C.S.D.

Au fost depuse la dosarul cauzei, în copie, procesul verbal al Ședinței din data de 14.12.2011 precum și convocările și confirmările membrilor Comisiei Centrale.

Totodată se reține că Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a convocat membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în vederea participării la lucrările ședinței comisiei și pentru data de 09 martie 2012, ora 10:00, pe site-ul oficial al A.N.R.P. (http://www.anrp.gov.ro) publicându-se comunicatul de presă cu privire la convocarea ședinței C.C.S.D. din data de 09.03.2012 precum și agenda de lucru ce urma a fi supusă spre aprobare în ședința C.C.S.D.

Prin urmare, urmează a se reține faptul că nu a existat intenția de a se tergiversa soluționarea dosarului de despăgubire nr._/CC, acesta aflându-se pe agenda de lucru atât la data de 14.12.2011 cât și la data de 09.03.2012, însă lucrările ședinței nu s-au putut desfășura în lipsa cvorumului cerut de lege.

Pe de altă parte, Curtea constată că refuzul pârâtei de a finaliza procedura administrativă prin emiterea deciziei privind titlul de despăgubire nu poate fi apreciat ca nejustificat având în vedere și dispozițiile legii nr. 165/2013, intrată în vigoare ulterior declarării prezentului recurs.

Astfel potrivit disp. art.4 din acest normativ, „Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Prin urmare, se reține că aceste dispoziții legale au devenit aplicabile inclusiv în prezenta cauză conform art. 1 alin. 5 din Constituția României de la data expirării termenului constituțional prevăzut pentru ., fiind obligatorii pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor având acest obiect, precum cererea introductivă, nefiind negat însă dreptul reclamanților, ci reglementându-se exclusiv modalitatea în care acest drept la acordarea despăgubirilor aferente imobilului pentru care a fost emisă dispoziția în temeiul legii nr. 10/2001, republicată, să devină unul real și efectiv, iar nu teoretic și iluzoriu.

Din această perspectivă, Curtea constată că începând cu data intrării în vigoare a noilor dispoziții legale în materia acordării despăgubirilor cuvenite în temeiul legii nr. 10/2001, republicată, procedura de analiză a dosarelor administrative va respecta exclusiv disp. art. 21 și următoarele din legea nr. 165/2013, având în vedere disp. art. 41 din același act normativ, potrivit cărora „ (1) Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de . prezentei legi, precum și a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranșe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014.

(2) Cuantumul unei tranșe nu poate fi mai mic de 5.000 lei.

(3) Pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite la alin. (1), C. Națională emite titluri de despăgubire, prin aplicarea procedurii specifice Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

(4) Titlul de plată se emite de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în condițiile alin. (1) și (2) și se plătește de către Ministerul Finanțelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.

(5) Obligațiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21.”

Din analiza acestor dispoziții legale, Curtea constată că inclusiv în cazul obligațiilor privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a acestei legi se vor executa potrivit art. 21 din același act normativ, astfel încât, inclusiv în cauzele( situație de altfel incidentă și în privința intimatului-reclamant) în care însă procedura administrativă nu fusese finalizată prin aprobarea raportului expertiză privind evaluarea imobilului în temeiul dispozițiilor Titlului VII din legea nr. 247/2005, republicată și stabilirea unei sume certe în privința cuantumului despăgubirilor(împrejurare în care ar fi fost aplicabile disp. art. 41 alin. 1 teza I-a din legea nr. 165/2013, respectiv procedura de emitere a titlului de despăgubire și de efectuare a plății acestor despăgubiri ar fi fost finalizată potrivit dispozițiilor Titlului VII din legea nr. 247/2005, republicată), dispozițiile legale prevăd obligativitatea respectării procedurii administrative stabilită de noile dispoziții legale.

Prin urmare, Curtea constată că se impune reținerea caracterului justificat al refuzului recurentei-pârâte de a proceda la continuarea și la finalizarea procedurii administrative în temeiul dispozițiilor legii nr. 247/2005, având în vedere inclusiv prevederile OUG nr. 4/2012(menținute prin decizia Curții Constituționale a României nr. 723/2012) - potrivit cărora procedura administrativă a fost suspendată începând cu data intrării acestora în vigoare până la 15.05.2013, inclusiv, în mod succesiv, precum și față de noile dispoziții legale incidente în această materie, adoptate conform celor reținute anterior, considerente care coroborate conduc în temeiul art. 304 pct. 9 C.proc.civ. și art. 312 alin. 1-3 C.proc.civ. la admiterea recursului cu majoritate, modificarea sentinței recurate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul formulat de recurenta pârâtă C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR ( pentru fosta Comisie Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor), împotriva sentinței civile nr.2555/09.04.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant R. A..

Modifică sentința recurată în sensul că:

Respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 21.11.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, G. D. C. M. F. A. Ș.

GREFIER

C. A.

Red. GD/AC

2 ex/18.12.2013

Jud. fond:C. C. V.

← Anulare act administrativ. Decizia nr. 2238/2013. Curtea de Apel...		Pretentii. Decizia nr. 2380/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI →

Despăgubire. Decizia nr. 5207/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Despăgubire. Decizia nr. 5207/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI