Excepţie nelegalitate act administrativ. Sentința nr. 548/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 548/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-02-2013 în dosarul nr. 306/2/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 548
Ședința publică din 6.02.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. I.
GREFIER: I. C. D.
****************
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta R.A. ADMINISTRAȚIA P. PROTOCOLULUI DE STAT, în contradictoriu cu pârâții C. D. și G. R., având ca obiect „excepție de nelegalitate”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta R.A. ADMINISTRAȚIA P. PROTOCOLULUI DE STAT, prin consilier juridic N. H., cu delegație la dosar – fila 14, și pârâtul C. D., personal, identificat cu Carte de Identitate provizorie și având CNP_, lipsind pârâtul G. R..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea dispune rectificarea citativului încheierii de ședință față de obiectul acțiunii cu care a fost investită Curtea de Apel București, respectiv excepția de nelegalitate invocată de C. D., acesta având calitatea de reclamant, iar R.A. ADMINISTRAȚIA P. PROTOCOLULUI DE STAT are calitatea de pârâtă, alături de G. R.. Astfel, constată că procedura de citare este legal îndeplinită prin prezența reclamantului și reprezentantului pârâtei R.A. ADMINISTRAȚIA P. PROTOCOLULUI DE STAT.
Reclamantul C. D. depune la dosar raport de expertiză extrajudiciar, în 2 exemplare, comunicându-i și reprezentantului pârâtei un exemplar. Solicită proba cu înscrisuri.
Având cuvântul asupra probei cu înscrisuri solicitată de reclamant, pârâta R.A. ADMINISTRAȚIA P. PROTOCOLULUI DE STAT, prin consilier juridic, învederează că nu se opune acesteia.
Curtea, deliberând, încuviințează proba cu înscrisuri în favoarea reclamantului și ia act că acestea se regăsesc la dosarul cauzei.
Reclamantul C. D. solicită ca pârâții să depună și următoarele înscrisuri: listele și statutul imobilelor preluate din 1996 conform HG nr. 39/1996 și să prezinte actul inițial prin care aceste imobile au fost preluate de ICRAL în 1990.
Având cuvântul asupra solicitării reclamantului, pârâta R.A. ADMINISTRAȚIA P. PROTOCOLULUI DE STAT, prin consilier juridic, se opune depunerii înscrisurilor solicitate considerând că nu au relevanță în cauză ca urmare a faptului că excepția de nelegalitate vizează H.G. nr. 39/1996, iar pârâtul G. R. a depus la dosarul Nota de fundamentare a acesteia.
Curtea, deliberând asupra solicitării reclamantului privind comunicarea de către pârâți a înscrisurilor indicate, față de motivele în fapt ale excepției de nelegalitate invocată de reclamant și de conținutul documentației comunicată de către pârâtul G. R., o respinge, apreciind că înscrisurile respective nu sunt utile soluționării prezentei cauze cu care a fost investită Curtea de Apel București.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra excepției de nelegalitate a H.G. nr. 39/1996.
Având cuvântul, reclamantul C. D. solicită admiterea excepției de nelegalitate, arătând faptul că rațiunea unui act normativ este dată de Nota de fundamentare care însă nu a fost publicată pe site. Învederează că locuința sa nu a avut destinația de locuință de serviciu, casă de protocol sau de oaspeți. Astfel învederează s-a inițiat procedura de transferare a locuinței însă nu a fost finalizată. Depune note scrise.
Pârâta R.A. ADMINISTRAȚIA P. PROTOCOLULUI DE STAT, prin consilier juridic, solicită respingerea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 39/1996, motivat de faptul că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a legii. De asemenea, învederează că de la data emiterii actului administrativ contestat, respectiv 14.02.1996 și până la data invocării excepției de nelegalitate invocată – 26.09.2012, H.G. nr. 39/1996 a intrat în circuitul civil. Depune concluzii scrise și practică judiciară.
Curtea, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 07.11.2012 în dosarul nr._/299/2011, Judecătoria Sectorului 1 București a dispus, în baza art. 4 din Legea nr. 554/2004, sesizarea Curții de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal cu soluționarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor H.G. nr. 39/1996 și a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea acestei excepții.
Excepția de nelegalitate a fost invocată de pârâtul C. D. în cauza înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub numărul de mai sus, formulată de reclamanta R.A - A.P.P.S., având ca obiect „pretenții”.
În motivarea excepției de nelegalitate, pârâtul a arătat că pretențiile reclamantei au la bază nivelul chiriei stabilit pentru locuințele proprietate a Statului Român aflate în administrarea, reclamantei, altele decât cele de serviciu, de protocol sau de reprezentare.
Potrivit Notei de Fundamentare a H.G. nr. 39/1996, acest act administrativ are ca scop tocmai reîntregirea unui fond locativ destinat protocolului, reprezentării sau
Astfel, locuințele fie urmau să fie vândute persoanelor îndreptățite, însuși apartamentul pârâtului urmând această cale - ori să fie restituite fondului locativ al Statului spre administrare comună, exercitată la nivelul Capitalei de către CGMB prin Administrația Fondului Imobiliar, condiție în care cuantumul chiriei nu se calculează în baza tarifelor stabilite prin O.U.G. nr. 9/2008.
Apartamentul în discuție nu îndeplinește condițiile de aplicare a prevederilor actului normativ atacat pe calea excepției, în fapt nefiind preluat nelegal de către Consiliul Local al Municipiului București in baza unei decizii administrative emisă de organe necompetente material.
Acest act normativ face referire în anexa sa la un număr de 225 de imobile și prin alte hotărâri de guvern pârâtei i-a fost retrasă administrarea unora dintre ele, acestea revenind în administrarea Primăriei Municipiului București.
Astfel, prin articolul unic al H.G. 859/30.09.1996 se dispune: „Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 39 din 30 ianuarie 1996 privind reglementarea situației juridice a unor imobile trecute nelegal în administrarea Consiliului Local al Municipiului București, publicată în Monitorul Oficial al R., Partea 1, nr. 31 din 14 februarie 1996, se înlocuiește cu anexa la prezenta hotărâre", și ulterior prin prevederile H.G. nr. 905/29.12.2007, publicată în M. Of. nr. 7 din 12.01.1998, G. R. hotărăște:
„Art. 1. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se anulează din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 39/1996 privind reglementarea situației juridice a unor imobile trecute nelegal în administrarea Consiliului Local al Municipiului București, publicată în Monitorul Oficial al R., Partea 1, nr. 31 din 14 februarie 1996, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 859/1996, publicată în Monitorul Oficial al R., Partea 1, nr. 236 din 30 septembrie 1996, pozițiile prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Locuințele, împreună cu anexele și terenul aferent, aflate la pozițiile din anexa la Hotărârea Guvernului menționată la art. 1, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, se transmit, fără plată, din administrarea Regiei Autonome "Administrația P. Protocolului de Stat" în administrarea Consiliului General al Municipiului București.
Art. 3. - Preluarea bunurilor prevăzute la art. 2 se va face în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei hotărâri in Monitorul Oficial al R., pe bază de protocol de predare-preluare încheiat între Regia Autonomă "Administrația P. Protocolului de Stat" și Consiliul General al Municipiului București."
Anexele menționate dovedesc nelegalitatea pretențiilor solicitate în raport de modificările survenite după emiterea H.G. nr. 39/1996, și dovedesc menținerea administrării nelegale de către reclamantă până la data introducerii prezentei acțiuni. Totodată, fac și dovada explicită că, de drept și în fapt, prin acțiunea ulterioară a pârâtei de evaluare a apartamentului în vederea vinderii sale, s-au aplicat într-o primă fază efectele prevederilor Notei de Fundamentare a Hotărârii de Guvern, fiind deci supus regimului comun stabilit prin actele normative în materie, respectiv prevederile Legii nr. 112/1995 și a Hotărârii Guvernului privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare al legii.
De asemenea, însăși reclamanta recunoștea că apartamentul nu va fi păstrat în fondul de locuințe administrat de către RAAPPS și că, drept urmare va fi retransmis Consiliului General al Municipiului București în vederea vinderii sale, recunoaștere făcută prin adresa acesteia nr. 7335/14.11.1997.
În anexa nr. 3A în care se arată ca imobilele și apartamentele administrate de Oficiul de Prestări Servicii pentru Corpul Diplomatic ce trec la Primăria municipiului București și nici în anexa nr. 8 a imobilelor care trec la întreprinderea pentru Administrarea Clădirilor București în subordinea Direcției de producție și prestații din cadrul Ministerului Economiei Naționale, nu se regăsește apartamentul nr.1 din ., sector 1, București.
Din actele normative depuse, în care se arată la 17.02.1990 adresele imobilelor administrate special, rezultă că reclamanta, unitate economică înființată în scopul administrării fondului de locuințe destinat protocolului și reprezentării (înființată prin H.G. nr. 1217/1990), prin preluarea întreprinderii pentru Administrarea Clădirilor ca urmare a desființării Regiei „DACOREX", nu are calitate procesuală activă față de pârât, beneficiar al contractelor legal întocmite cu ICRAL Herăstrău, contracte recunoscute de și către reclamantă prin chiar petitul cererii de chemare în judecată.
În aceste condiții, acțiunea reclamantei este nelegală și urmează a fi respinsă, atâta vreme cât are ca temei consecințele nerespectării legii chiar de către aceasta - simplul fapt că nu a dat curs obligației de restituire spre administrarea CGMB a acestui apartament neputând constitui un temei legal al administrării și implicit al pretențiilor solicitate.
Pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul G. R. a solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca neîntemeiată.
Pârâtul a arătat, în esență, că în privința excepției de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, este înlăturată aplicarea dispozițiilor art.4 alin.(1) din Legea nr.554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, și ale art. II alin.(2) teza finală din Legea nr.262/2007.
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și jurisprudența CEDO și a Curții de Justiție de la Luxemburg, înlătură aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, și ale art. II alin. (2) teza finală din Legea nr. 262/2007, cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, a cărui legalitate se contestă pe calea excepției de nelegalitate.
Legal citată, pârâta R.A - A.P.P.S a solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca neîntemeiată. Pârâta a arătat că în privința H.G. nr. 39/1996 nu sunt aplicabile dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, având in vedere în acest sens si soluția de principiu pentru unificarea practicii adoptată la 26.05.2008 in ședința plenului Judecătorilor Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, conform căreia se înlătură aplicarea dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004 cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării in vigoare a legii, a cărui legalitate se contesta pe calea excepției de nelegalitate.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Excepția de nelegalitate vizează dispozițiile H.G. nr. 39/1996, care este un act administrativ cu caracter individual, fiind adoptată de G. R. pentru reglementarea situației juridice a unor imobile trecute nelegal în administrarea Consiliului Local al Municipiului București.
H.G. nr. 39/1996 a fost publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 31 din 14 februarie 1996, anterior datei de 07.01.2005, Ia care a intrat în vigoare Legea nr. 554/2004.
Potrivit prevederilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, potrivit procedurii speciale reglementate de această lege.
Curtea reține că, după cum a stabilit și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de C. Administrativ și Fiscal prin practica sa, în aplicarea art. 20 alin. 2 și art. 148 alin. 2 din Constituția R., prin raportare la Convenția europeană a drepturilor omului și la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și la jurisprudența C.E.D.O. și a Curții de Justiție de la Luxembourg, se înlătură aplicarea dispozițiilor art. 4 alin 1 din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007 și ale art. II alineatul 2 teza finală din Legea nr. 262/2007, cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.
Soluția de înlăturare a dispozițiilor art. 4 alin 1 din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007 și ale art. II alineatul 2 teza finală din Legea nr. 262/2007, are în vedere respectarea principiilor securității actelor juridice și dreptului la un proces echitabil, consacrate în special de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.
Astfel, în procesul de aplicare la speță a dispozițiilor legale incidente cauzelor cu a căror soluționare este investit, adică a celor cuprinse în art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, respectiv art. II alin. 2 teza finală din Legea nr. 262/2007, ce constituie temeiul de drept al invocării excepției de nelegalitate, îi revine judecătorului național rolul de a aprecia, pe de o parte, în sensul art. 20 alin. 2 din Constituție, republicată, cu privire la eventuala prioritate a tratatelor referitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte (astfel cum este cazul Convenției Europene a Dreptului Omului), și pe de altă parte, în sensul art. 148 alin. 2 din Constituție, republicată, cu privire la compatibilitatea și concordanța normelor din dreptul intern cu reglementările și jurisprudențe comunitare.
Prin urmare, în exercitarea rolului ce revine judecătorului național, ca prim judecător convențional și comunitar, prin raportare la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la practica CEDO, precum și la reglementările comunitare și jurisprudența Curții de Justiție de la Luxembourg, și având în vedere practica constantă a Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța va înlătura dispozițiile Legii contenciosului administrativ care permit cenzurarea fără limită în timp, pe calea incidentală a excepției de nelegalitate a actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior datei la care legea respectivă a intrat în vigoare, apreciind că aceste dispoziții contravin unor principii fundamentale, convenționale și comunitare, a căror respectare asigură exercițiul real al drepturilor fundamentale ale omului.
În consecință, procedura specială privind soluționarea excepției de nelegalitate reglementată prin Legea nr. 554/2004 este aplicabilă numai actelor administrative adoptate sau emise după . acestei legi.
Pentru considerentele expuse, Curtea va respinge ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a dispozițiilor H.G. nr. 39/1996.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția de nelegalitate a H.G. nr. 39/1996 formulată de reclamantul C. D., domiciliat în București, ., sector 1, în contradictoriu cu pârâții R.A. ADMINISTRAȚIA P. PROTOCOLULUI DE STAT, cu sediul în București, . nr. 3 A, sector 2, și G. R., cu sediul în București, Piața Victoriei nr. 1, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 6.02.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. I. I. C. D.
Red. M.I./25.02.2013
Tehnodact. I.C.D./5 ex.
| ← Pretentii. Decizia nr. 1328/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 3621/2013. Curtea de... → |
|---|
