Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 1103/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1103/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-03-2013 în dosarul nr. 4701/2/2012
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a de C. ADMINISTRATIV și FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.: 1103
Ședința publică din data de 25.03.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: F. C. M.
GREFIER: C. P.
Pe rol se află soluționarea cererii în contencios administrativ formulată de reclamanta O. I. în contradictoriu cu pârâții M. JUSTIȚIEI și cu M. JUSTIȚIEI, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu s-au prezentat părțile .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că, la data de 11.02.2013, a fost depusă de reclamanta Osinceanu I. o cerere de repunere pe rol a cauzei prin care se solicită și judecata în temeiul art. 242 alin. 2 C. Pr. Civ..
Curtea, admite cererea de repunere pe rol, considerand-o intemeiata și, observand ca s-a solicitat judecata in lipsa, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față,
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 11.06.2012 reclamanta O. I. in contradictoriu cu paratii M. J. si M. J. a formulat PLÂNGERE împotriva hotărârii nr._/15.05.2012, emisă de M. Justiție de respingere a contestației pe care am formulat-o împotriva Ordinului nr. 1191/C din de 23.03.2012 al Ministrului Justiției și solicita obligarea Ministrului Justiției la emiterea unui alt ordin prin care:
- indemnizația lunară de încadrare aferentă lunii octombrie 2010, prevăzută de art. l alin. l și 5 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, așa cum este reflectată în ordinul contestat, să cuprindă și indexările de 2%, 5% și 11% stabilite prin titlu executoriu, implicit recalcularea drepturilor salariale;
- să-i fie acordat sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în procent de 15% prin aplicarea procentului de 50% și, respectiv, 15% la indemnizația de încadrare brută lunară rezultată ca urmare a creșterii majorării pentru vechime în funcție, potrivit art. I din ordinul atacat;
- să-i fie acordate sporurile pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și a celui pentru păstrarea confidențialității prin aplicarea procentului de 50% și, respectiv, 15% la indemnizația de încadrare brută lunară rezultată ca urmare a creșterii majorării pentru vechime în functie.
În fapt, arata ca este judecător la Tribunalul D., având grad profesional de curte de apel, iar la data de 05.12.2011 am împlinit o vechime în funcția de magistrat de 15 ani, pentru noua încadrare fiind emis ordinul contestat.
Observând acest ordin, a constatat că indemnizația colegilor sai, care anterior acestei date au îndeplinit aceeași condiție de vechime este mai mare, ca și cuantumul sporurilor acordate.
Astfel, prin Ordinul nr. 1191/C, începând cu data de 01.01.2012, i-a fost stabilită încadrarea în gradația 4, clasa de salarizare 106, ca urmare a trecerii în tranșa de vechime în funcție de la 15 ani la 20 ani, cu plata următoarelor drepturi salariale:
- indemnizație de încadrare brută lunară de 8.092lei
- cuantum al sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, de 1.156 lei;
- un cuantum al sporurilor de risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru păstrarea confidențialității, de 1.158 lei.
În același timp, colegii sai magistrați care au împlinit, mai înaintea acestei date, aceeași condiție de vechime, beneficiază de o indemnizație mai mare, fără a exista o justificare obiectivă a unei astfel de discriminări.
În modalitatea de calcul a indemnizației ce i se cuvine se procedează în mod discriminatoriu, cu încălcarea dispozițiilor art. 2 din OUG nr. 80/2010, așa cum a fost modificat potrivit cărora, "în anul 2012, pentru personalul reîncadrat pe funcții pentru personalul numit/încadrat în aceeasi instituție autoritate publică pe functii de același fel, precum si pentru personalul promovat in funcții sau in grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare in plată pentru funcțiile similare din instituția / autoritatea publică in care este incadrat„.
Așadar, textul consacră legislativ, inclusiv în cadrul noii legislații a salarizării, principiul nediscriminării în muncă, în sensul că, la muncă egală, se cuvine plată egală.
Aceasta înseamnă că, dacă prin jocul aplicării dispozițiilor art. 6 alin 1 și 3 din același act normativ, indemnizația calculată este diferită de cea de care beneficiază colegii care au îndeplinit aceleași cerințe anterior datei de 1 ianuarie 2011 (diferențe salariale apărând pentru persoanele ce au obținut alte trepte de salarizare după această dată), indemnizația acordată va fi egală cu cea a acestora, în mod expres, finalul art. 6 alin. l din lege menționând că nu va fi acordat salariul corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent noii clase de salarizare.
O altă interpretare, tinde a aplica o discriminare neprevăzută de lege, ci, dimpotrivă, interzisă de aceasta, fără a exista vreo justificare obiectivă, printr-un un scop legitim, a cărui atingere să fie făcută prin metode adecvate si necesare. .
În plus, după raționamentul pârâților, ar însemna ca după revenirea la nivelul de salarizare anterior reducerilor aplicate, să am o remunerație mai mică decât a altor colegi care ar intra în această categorie de salarizare ulterior.
Actualul sistem de salarizare se caracterizează, potrivit art. 3 lit. c din Legea nr. 330/2009 și art. 3 lit. c din Legea nr. 284/2020, prin echitate și coerență, prin crearea de oportunități și remunerație egală pentru munca de valoare egală.
În plus, în OUG nr. 80/2010 mod se mai prevede:
"ART.II - Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează:"
"ART.4
(1) Valoarea de referință se menține și în anul 2012 la 600 lei.
(2) în anul 2012 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare ..
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțare integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și din cele aflate în coordonarea primului-ministru și cele aflate sub controlul Parlamentului, ale căror contracte colective de muncă își încetează valabilitatea în anul 2012, salariile se stabilesc potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, fără a depăși nivelul din luna decembrie 2011."
"ART.6
(1) în anul 2012, avansarea personalului încadrat pe funcții de execuție în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă se face. prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite, prevăzute la an. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, personalul beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la an. 10 alin. (5) din legea sus-menționată, fără acordarea salariului corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent noii clase de salarizare.
(2) în anul 2012, prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător personalului de conducere, precum și la trecerea într-o altă tranșă de vechime în funcție personalului care ocupă funcții din cadrul familiei ocupaționale "Justiție".
(3) Personalul care, în cursul anului 2012, desfășoară activități noi care presupun, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, acordarea unor clase de salarizare succesive celei deținute pentru funcția respectivă beneficiază de o majorare a salariului de bază, respectiv a soldei/ salariului de funcție, corespunzător numărului de clase de salarizare suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-menționată."
În ceea ce privește sporurile cuprinse la art. 1 liniuțele 2 și 3 din Ordin, arăt că Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.285/2010, litera H, privind Stabilirea salariilor personalului din cadrul familiei ocupaționale "justiție" sunt nelegale.
Aceste norme exemplifică modalitatea de calcul, pornind de la cuantumul calculat prin aplicarea procentului în care aceste sporuri îmi sunt cuvenite, la indemnizația de încadrarea lunară brută avută la momentul iunie 2010, la care, s-a aplicat reducerea de 25%, la suma rezultată, aplicându-se creșterea de 15%, pentru 1 ianuarie 2011.
Aceste Norme adaugă însă la lege, prin acest calcul, reducându-mi-se un drept salarial
recunoscut prin chiar legea a căror aplicare vin să o detalieze.
Astfel, normele mențin în plată suma nominală a acestor sporuri, așa cum s-au stabilit ele, prin raportarea la vechea mea indemnizație de încadrare, fără a reflecta creșterea sporului așa numit de fidelitate (majorarea pentru vechimea în funcție de judecător).
O justificare, în lege, însă, a acestui mod de calcul, nu există, câtă vreme legea art. 4 din Legea nr.330/2009 (în vigoare la data aplicării reducerii de 25%), definește fără a mai lăsa loc la vreun dubiu de interpretarea noțiunii de sporuri de acest tip, ca reprezentând suma obținută din aplicarea procentelor aferente fiecăruia, la indemnizația de încadrare brută lunară.
Or, normele in discuție adaugă la această lege care fixează reperele de aplicare a noilor dispoziții privind salarizarea, în cele cuprinse în Legea nr.330/2009.
Astfel, art.30 din Legea nr.330/2009 prevede, la alin. (4), pentru anul 2010, că personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de
încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta! aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;
b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.
Or, acest text trebuie citit în sensul că legea recunoaște valorile rezultante ale aplicării creșterilor salariale curgând din trecerea, prin forța timpului, într-o nouă tranșă de salarizare, ca fiind cele ce trebuie păstrate prin noile calcule.
De aceea, odată cu creșterea vechimii mele în funcție, indemnizația mea de încadrare brută lunară ajunge la același nivel pe care îl aveau indemnizatiile magistraților cu această vechime, la fel cum trebuie să ajungă și cuantumurile sporurilor ce se calculează în funcție de această indemnizație.
A proceda altfel, atrage după sine o discriminare flagrantă față de acei magistrați care, la data modificării sistemului de salarizare, aveau, deja vechimea în funcție ce a atras și majorarea indemnizației mele, deși aceste sporuri vin să compenseze aceleași restricții sau condiții de muncă pe aceeași perioadă pentru toți magistrații încadrați, la bază, în același mod.
Nu se poate afirma că prevederea de la art. 4 alin. (4) referitoare la înscrierea sumelor reprezentând sporurile prevăzute la alin. (3) în cametele de muncă, sub forma unei valori nominale ar avea drept efect menținerea exclusiv a acestei valori nominale, fără a mai fi aplicabil principiul de calcul al acestor sporuri, prin aplicarea procentului prevăzut de lege la indemnizația brută de încadrare lunară.
În aceste condiții, dată fiind forța juridică inferioară a normelor metodologice care o lipsesc de dreptul de indemnizare corespunzător funcției de autoritate publică pe care o îndeplinesc, solicita să admiterea plângerii și obligarea pârâților la modificarea ordinului contestat în sensul acordării începând cu data de 01.01.2012 a unei indemnizații de încadrare prevăzută de lege pentru nivelul vechimii în funcție atins și al unui cuantum al sporurilor egale cu cele plătite colegilor ce au îndeplinit aceleași condiții, anterior datei de 31 decembrie 2009.
În acest sens arata că, legat de art. 14 din CEDO privind interzicerea discriminării, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoage sau comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă (cauza Marks contra Belgiei).
De altfel, instanța europeană, în cauza D. contra României Hotărârea din 21.02.2008, a constatat existența discriminării între reclamant și alte persoane care aparțineau aceleiași categorii profesionale, iar în prezenta cauză există o discriminarea între persoane care aparțin aceleiași categorii profesionale, care se află în situații comparabile. Astfel, noi desfășurăm aceeași activitate, avem aceeași vechime în muncă și nu este normal ca instituția publică angajatoare să ne remunereze diferit pe considerentul că legea justifică un tratament juridic diferențiat, făcând trimitere la aprecierea principiului discriminării de către Curtea Constituțională în domeniul pensiilor (dec. nr. 560/2004). Or, nu există similitudine între cele două categorii, a magistraților și a pensionarilor (mai mult, în cuprinsul dec. nr. 560 Curtea face referire la două categorii distincte de pensionari, pe când, în speță, categoria de magistrati la care trebuie să ne raportăm este aceeași, cea care cuprinde magistrați cu o vechime în muncă și în funcție de la 15 la 20 de ani), iar în cauză, legea face trimitere directă la principiul egalității: "pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/ autoritatea publică în care acesta este incadrat.
De asemenea, art .. 23 alin.(2) din Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede în mod expres că " toți oamenii, fără nici o discriminare, au dreptul la un salariu egal pentru muncă egală". Carta socială europeană revizuită (ratificată de România prin Legea nr. 74/1999) instituie necesitatea adoptării( de către statele care au acceptat art..4 referitor la o salarizare echitabilă) măsurile necesare în vederea garantării unei salarizării echitabile, care să țină cont inclusiv de dreptul la o salarizare egală pentru muncă de valoare egală.
În mod similar, Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (adoptat în 1966 și ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974) conține dispoziții relative la nediscriminare, inclusiv dreptul la un salariu echitabil și la o remunerare egală pentru o muncă de valoare egală.
Cum aceste prevederi internaționale au prioritate în raport cu întreaga legislație română ( conform art.20 alin.1 in Constituție) în condițiile în care munca desfășurată este identică cu cea a celorlalți colegi, diferența de remunerare nu este justificată.
Precizeaza că a formulat contestatie către M. Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, prin care am solicitat modificarea Ordinului nr. 1191/ C, însă prin adresa nr._/15.05.2012 emisă de M. Justiției mi s-a comunicat că aceasta nu poate fi soluționată favorabil.
În consecință, solicita admiterea plângerii și anularea ordinului contestat și obligarea pârâții la emiterea unui alt ordin prin care să-i fie acordate, începând cu data de 01.01.2012, o indemnizație de încadrare prevăzută de lege pentru nivelul vechimii în funcție atins și un cuantum al sporurilor egale cu cele plătite colegilor ce au îndeplinit aceleași condiții (vechime în muncă și în funcție între 15 și 20 de ani), anterior datei de 31 decembrie 2009 .
Formuleaza/adreseaza această plângere în conformitate cu disp. art. 7 alin.2 din cap. 8, anexa VI a Lg. nr. 284/2010 .
Anexeaza în copie ordinului contestat, contestația formulată și adresa nr._/2012 și solicita ca pârâții să precizeze care sunt indemnizatiile maxime de încadrare și sporurile maxime acordate judecătorilor care au grad de curte de apel și o vechime in muncă și in funcție de 15-20 de ani .
Paratul M. J. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiate.
Analizand sustinerile partilor, in raport de mijloacele de proba administrate și dispozitiile legale incidente, Curtea reține:
În fapt, prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1191/C/23.03.2012 reclamanta a fost încadrată în gradația 4, clasa de salarizare 106 ca urmare a trecerii în tranșa de vechime în muncă și funcție de la 15 la 20 ani stabilindu-se că de la data de 01.01.2012 reclamanta va beneficia de o indemnizație de încadrare brută lunară de 8092 lei, cuantumul sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase de 1156 lei și cuantumul sporurilor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului de confidențialitate de 1158 lei.
Potrivit art. 4 alin. 2 din Legea nr. 285/2010 "În anul 2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru."
Potrivit art. 4 alin. 3 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice "Personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reincadrată la 31 decembrie 2010."
Conform art. 6 alin. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice "În anul 2011, avansarea personalului încadrat pe funcții de execuție în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite, prevăzute la art. 11 alin. (3) din legea-cadru, personalul beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea-cadru, fără acordarea salariului corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent noii clase de salarizare."
Conform art. 6 alin. 3 din acelasi act normativ "Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și la trecerea într-o altă tranșă de vechime în funcție pentru personalul care ocupă funcții din cadrul familiei ocupaționale "Justiție", respectiv vechime în învățământ pentru personalul didactic de predare universitar și preuniversitar."
Prin urmare, legiuitorul a reglementat în mod expres modul de calcul al drepturilor salariale de care va beneficia personalul care în anul 2011 avansează în gradatia corespunzătoare trecerii într-o altă transă de vechime în muncă sau în funcție.
De asemenea, art. 6 din OUG nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar a prevazut ca (1) În anul 2012, avansarea personalului încadrat pe funcții de execuție în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite, prevăzute la art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, personalul beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-menționată, fără acordarea salariului corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent noii clase de salarizare.
(2) În anul 2012, prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător personalului de conducere, precum și la trecerea într-o altă tranșă de vechime în funcție personalului care ocupă funcții din cadrul familiei ocupaționale "Justiție".
(3) Personalul care, în cursul anului 2012, desfășoară activități noi care presupun, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, acordarea unor clase de salarizare succesive celei deținute pentru funcția respectivă beneficiază de o majorare a salariului de bază, respectiv a soldei/salariului de funcție, corespunzător numărului de clase de salarizare suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-menționată.
In ce privește prevederile art. 2 din Legea nr. 285/2010 pe care le invocă reclamanta, se retine ca aceste dispoziții legale se referă doar personalului nou-încadrat pe funcții, personalului numit încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte. In situația în care legiuitorul avea intenția ca aceste dispoziții să se aplice și pentru personalul care a trecut într-o altă tranșă de vechime în muncă sau funcție, se prevedea expres acest lucru.
Nu se poate reține o încălcare a principiului nediscriminării și egalității de tratament, practica CEDO fiind constantă în a considera că diferența de tratament devine discriminare, în înțelesul art. 14 din Convenție doar atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Așa cum a statuat și Curtea Constituționala, "În acord cu practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu cauza Marcks Împotriva Belgiei, 1979) principiul egalitarii în drepturi si al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferențiat, instituit în baza unor situații obiective diferite, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări."
De asemenea, prin Decizia nr. 820/2006 Curtea Constituțională a reținut că "situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și discriminări."
2. În ce privește capătul de cerere referitor la cuprinderea în indemnizația lunară de încadrare aferentă lunii octombrie 2010 și a indexărilor de 2%, 5% și 11 %, este de observat ca Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice prevede în art. 1 următoarele: ,,(1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. (2) Începând cu data intrării în vigoare, în tot sau în parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1 ) sunt si rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege".
Potrivit art. 5 alin.(1) din Legea nr. 330/2009, "Prin derogare de la prevederile art. 30 alin.(1) cap. VI al părții a-II-a din prezenta lege, începând cu 1 ianuarie 2010, indemnizațiile de încadrare brute lunare, respectiv salariile de bază ale personalului prevăzut la art. 4 alin.(1) se stabilesc astfel: la indemnizațiile de încadrare lunare, respectiv salariile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare la 31 decembrie 2009, se adaugă sporurile și majorările prevăzute în notele la anexele corespunzătoare, precum și adaosurile prevăzute la art. 4 alin.(3) lit. a).
Acest text are în vedere indemnizațiile de încadrare lunare și respectiv salariile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare la 31 decembrie 2009, și anume cele prevăzute de O.U.G nr. 27/2006 și nicidecum prin includerea în calcul si a indexărilor prevăzute de O.G nr. 10/2007.
A.. (3) al aceluiași text prevede că "Prin derogare de la art. 30 alin. (5) din cap. IV al părții a II-a a prezentei legi, în anul 2010, pentru personalul prevăzut la art. 4 alin. (1), în funcție la data de 31 decembrie 2009, drepturile salariale sunt stabilite potrivit prevederilor prezentei anexe."
Legea unitară de salarizare, în Anexa VI - care cuprinde Reglementări specifice personalului din sistemul justiției, dispune la art. 19 "Asistenții judiciari numiți în condițiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt salarizați cu o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită potrivit coeficienților de ierarhizare prevăzuți la nr. art. 25 din anexa nr. VI/1."
De asemenea, conform prevederilor art 1 din Legea 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,
,,(1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.
(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt si rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege".
Totodată, potrivit art. 1 din Legea 285/2010, privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, "Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul Își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010".
De aici rezultă că după . noii legi cadru de salarizare, magistrații sunt salarizați conform acestui act normativ.
Așadar, faptul că reclamantei i s-au recunoscut anterior majorările salariale de 5%, 2% și 11% prevăzute de O.G nr. 10/2007 nu prezintă relevanță în cauză, întrucât aceste sume nu se iau în calcul la stabilirea salariilor conform Legii unitare a salarizării nr. 330/2009.
În consecință, începând cu data de 01 ianuarie 2010 modalitatea de calcul a salariilor personalului în cauză s-a realizat potrivit Anexei nr. V1/1. Or, din analiza anexei respective rezultă că la stabilirea salariilor acestei categorii profesionale nu sunt avute în vedere majorările de 5%, 2% și respectiv 11 % acordate conform O.G nr. 10/2007 prin hotărâri judecătorești.
Așa fiind, constatând faptul că Ordinul Ministrului Justiției nr. 1191/C/23.03.2012, a fost emis cu respectarea condițiilor de validitate și a prevederilor cuprinse în Legile nr. 284/2010 și 285/2010, Curtea urmeaza sa respinga actiunea ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta O. I., cu domiciliul procesual ales la Tribunalul D. – C., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâții M. JUSTIȚIEI, cu sediul în București, ., sector 5, și cu M. JUSTIȚIEI, cu domiciliul ales în București, ., sector 5, ca nefondată .
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată in sedintă publică astăzi, 25.03.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
F. C. M. C. P.
Red. FCM.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1253/2013. Curtea de... | Pretentii. Decizia nr. 1328/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
