Obligaţia de a face. Decizia nr. 3557/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3557/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 77719/3/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 3557
Ședința Publică din data de 20.09.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: U. D.
JUDECĂTOR: B. V.
JUDECĂTOR: V. D.
GREFIER: I. C. D.
****************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta pârâtă A. NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI - SERVICIUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr.5229/18.12.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant T. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul reclamant T. I., prin avocat D. P. T., care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, la data de 19.09.2013 recurenta pârâtă a depus la dosar note scrise și înscrisuri, în 2 exemplare, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea recursului.
Având cuvântul, intimatul reclamant T. I., prin avocat, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, avându-se în vedere notele de ședință pe care le depune la dosar. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată, sens în care depune la dosar factura fiscală . nr. 044-13 din 19.09.2013 și chitanța nr. 122/19.09.2013.
Curtea, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a IX-a C. Administrativ si Fiscal la data de 23.12.2011 reclamantul T. I. a chemat in judecata pe pârâta A. NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI – DIRECȚIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI solicitand instantei sa se dispuna obligarea paratei, sub sanctiunea platii de daune cominatorii de 200 lei/ intarziere, calculate de la data pronuntarii si pana la data executarii efective, la preluarea in vederea pastrarii a arhivei apartinand . radiata, constand in situatiile financiare, registrele de contabilitate, documentele justificative, statele de salarii ale societatii, dosarele de personal si carnetele de munca ale fostilor salariati.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca societatea a fost dizolvata, potrivit s. com._/3.11.2008 pronuntata de Trib. Bucuresti sectia a VI-a Comerciala si dec. ..2009 a C..Potrivit s. com._/8.12.2010 a Trib. Bucuresti S.a VI-a Comerciala s-a dispus si radierea societatii din Registrul Comertului, ulterior aceasta fiind publicata pe site-ul ONRC la 3.02.2011, ramanand irevocabila, prin nerecurare.
Sustine reclamantul ca, fiind radiata, societatea si-a incetat activitatea, iar de la data radierii acesteia si pana in prezent, se afla in posesia tuturor actelor acestei societati, la care s-a facut referire in petitul actiunii.In acest sens, a solicitat paratei prin adresa din 26.10.2011, in temeiul art. 35 al. 4 din L. 82/1991 si art. 18 din L. 16/1996 a Arhivelor N. predarea acestor documente, spre pastrare, avand in vedere ca este necesar a fi pastrate in locuri speciale, insa parata, nici pana in prezent nu a raspuns soliictarii, desi este competenta a solutiona cerera conform art. 18 din L.16/1996.Acest aspect sustine reclamantul ca reprezinta un refuz nejustificat de solutionare a unei cereri in termenul legal, conform art. 2 ak. 1 lit. h din L. 554/2004.
In drept s-au invocat prev. L. 554/2004, L. 82/1991, L. 16/1996., art. 580/3 dn C..
In dovedire, reclamantul a depus la dosar acte, in copii: extras ECRIS privind solutia de dizolvare a societatii ; dec. ..2009 a C.;, s. comerciala_/8.12.2010 a TB Sectia Comerciala.
Prin intampinarea depusa la dosar, arata a solicitat respingerea actiunii, ca neintemeiata, avand in vedere ca prin cererea sa, avand nr. de inregistrare_/4.11.2011, reclamantul a solicitat predarea documentelor financiare apartinand societatii . si documentele reprezentand state salarii si carnete de munca, insa acestei cereri, i s-a raspuns la data de 16.12.2011, prin adresa nr._, in sensul refuzului, pentru lipsa de spatii de depozitare si deci imposibilitatea predarii acestor documente pe motiv ca art. 12 din L. 16/1996 stabileste ca, A. N. si directiile judetene pot cere detinatorilor prelungirea termenului de pastrare a documentelor la detinatori, pana la asigurarea spatiilor necesare preluarii .Avand in vedere ca institutia parata nu beneficiaza de spatii, actualului detinatorii revine sarcina asigurarii conditiilor optie de pastrare si conservare a acestor documente, precum si luarea de masuri impotriva distrugerii, degradarii, sustragerii si comercializarii a documentelor de arhiva.Se mai arata ca tot prin adresa raspuns, s-a solicitat reclamantului ca pana la 30.01.2012 sa transmita in scris o situate referitoare la documentele create de societate si pentru care se solicita depozitarea.Tot parata se apara in sensul refuzului dat reclamantei de lipsa resurselor bugetare, lipsa si reducerea de posturi din aparatul propriu si lipsa unei culpe.
Parata a solicitat judecarea cauzei, si in lipsa, potrivit dispoz. art. 242 din C..
In dovedire, parata a depus la dosar acte, in copii: adresa nr._/4.11.2011, raspusul acordat cererii/16.12.2011, sentinta comerciala_/8.12.2010 a TB Sectia Comerciala, dec. ..2009 a C..
Prin sentinta civila nr. 5229/18.12.2012, Tribunalul Bucuresti a admis cererea, a obligat pârâta să preia, în vederea păstrării, arhiva aparținând . radiata, de la O.R.C. si a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecata in valoare de 143 lei, reprezentând onorariu avocat si taxa judiciara de timbru si tb. judiciar.
In motivare, prima instanta a aratat ca asa cum rezulta din adresa reclamantului, cu nr._/4.11.2011 (la parat), s-a solicitat, in temeiul prevederilor art. 35 al. 4 din L. 82/1991 rep, a contabilitatii, sa se transmita data, ora si locul, in vederea predarii catre A. Statului a documentelor reprezentand situatiile financiare, Registrele de contabilitate obligatorii si documentele justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitatea financiara, precum si statele de salarii si carnetelor de munca, apartinand .>
Potrivit actelor depuse in probatoriu de catre reclamant, societatea reclamanta este o societate dizolvata, aspect rezultat din s. com._/3.11.2008 pronuntata de Trib. Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala, ramasa definitiva prin dec. ..2009 a C..
Ulterior, s-a dispus si radierea societatii din Oficiul Registrului Comertului, potrivit s. com._/8.12.2010 a Trib. Bucuresti S.a VI-a Comerciala, ramasa def. si irevocabila prin nerecurare, aspect publicat si pe site-ul ONRC la 3.02.2011.
In calitate de fost presedinte al Consiliului de Adminsitratie al Societatii, reclamantul este indreptatit la promovarea prezentei actiuni, avand in vedere ca justificarea temeiului legal al solicitarii sale se regaseste in prevederile art. 18 al. 1 din L. 16/1996 rep., ce are in vedere ca, ,,in cazul desfiintarii, in conditiile legii a unui creator de documente, persoana juridica, fara ca activitatea acestuia sa fie continuata de altul, documentele cu valoare istorica si practica in baza carora se elibereaza copii, cetificate si extrase ... vor fi preluate de arhivele N. sau de serviciile judetene ale Arhivelor N.”.
In speta instanta nu poate retine temeiul nesolutionarii cererii in termenul prevazut de art. 2 al. 1 lit. h din L. 554/2004, adica prin lipsa unui raspuns, caci potrivit adresei nr._/16.12.2011 emisa de parata, aceasta a acordat un raspuns reclamantei, in sensul refuzului de a da curs cerereii formulate, pe motivul lipsei de spatii necesare si corespunzatoare predarii acestor documente si, din perspectiva lipsei resurselor bugetare, lipsei si reducerii de posturi din aparatul propriu si lipsa unei culpe.
Considera Tribunalul ca in speta parata este culpabila de raspunsul acordat, in temeiul dispoz. art. 2 al. 1 lit. i din L. 554/2004 rep, avand in vedere refuzul sau nejustifiat, de a solutiona, cererea reclamantului, in baza competentei pe care o are.
Mai mult, art. 35 al. 4 din L. 82/1991rep, mentioneaza ca, ,, in caz de incetare a activitatii persoanelor revazute la art. 1, situatiile financiare anulate, precum si registrele si celelalte documente la care se refera art. 25, se predau la arhivele statului, in conformitate cu prevederile legale in materie”.
Art. 2 al. 1 lit. i din L. 554/2004rep., prevede: ,,i) refuz nejustificat de a solutiona o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a solutionării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile”.
De asemenea, - art. 18 din L. 16/1996 rep, are in vedere ca, parata, in calitate de directie a Munic. Bucuresti a Arhivelor N., are obligatia sa preia documentele, cu valoare practica, in baza carora se elibereaza, copii,certificate, extrase..., in conditiile stabilite in al. 1 si 3 din acest articol.
Reclamantul, a dovedit cu inscrisuri necesitatea predarii acestor documente( apartinand unei societati dizolvate/radiate) institutiei competente a statului, iar aceasta refuza, pe motivul lipsei spatiului si a unei legislatii adecvate privind persoanalul si fondurile publice, sa preia documetele, regasite printre cele ce se pot prelua, potrivit legii.Operatiunea juridica solicitata in speta este una administrativa, la care parata este indrituita, inbaza competentei sale regasite in dispzitiile legale sus citate.
Asadar, retine instanta ca refuzul paratei este nejustificat, precum si nedovedit, in raport de motivele invocate, constituind un abuz in aplicarea prevederilor legale care i-au dat aceasta competenta- art. 12 si 18 din L. 16/1996 si art. 35 al. 4 din L. 82/1991rep, a contabilitatii.
Tribunalul, mai retine si prevederile art. 18 din L. 554/2004, ce dispun astfel:
,,Solutiile pe care le poate da instanta
(1) Instanta, solutionând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operatiune administrativă.
(2) Instanta este competentă să se pronunte, în afara situatiilor prevăzute la art. 1 alin. (6), și asupra legalitătii operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecătii”.
In ce priveste solicitarea reclamantului ca parata sa fie obligata la predarea documentelor, sub sanctiunea platii de daune cominatorii de 200 lei/ intarziere, calculate de la data pronuntarii si pana la data executarii efective, in temeiul dispoz. art. 580/3 din C.P.C. – considera instanta ca in materia contenciosului administrativ, prevederile C. referitoare la daunele cominatorii nu au corespondent, caci legiuitorul a inteles sa dispuna alta sanctiune, in vederea ducerii la indeplinire a prevederilor unei hotarari, asa cum rezulta din cuprinsul art. 24 al. 1 din L. 554/2004 rep. ( ,,Obligatia executării - (1) Dacă în urma admiterii actiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operatiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii”).
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul Serviciul Municipiului București al Arhivelor Naționale, solicitand modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii în contencios administrativ.
MOTIVE:
1. Prin hotărârea atacată Tribunalul București - Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal a acordat mai mult decât s-a cerut (art.304 pct.6 ipoteza I C.pr.civ.).
Analizând hotărârea pronunțată și cererea de chemare în judecată, se constata că reclamantul a solicitat obligarea paratei să preia „[...], arhiva constând în:
a)Situațiile financiare, Registrele de contabilitate obligatorii și documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară a Societății;
b)Statele de salarii aparținând Societății, Dosarele de Personal și Carnetele de Muncă aparținând foștilor salariați ai Societății", iar nu „arhiva" aparținând ., care cuprinde totalitatea documentelor create în decursul activității de către respectiva societate, documente care, din perspectiva legislației arhivistice pot constitui izvoare istorice (cu termen de păstrare permanent) sau au caracter practic (cu termen de păstrare temporar).
In sprijinul celor susținute mai sus aduce următorul argument: In data de 22.01.2013, reprezentanții paratei s-au deplasat în locația din ..26, sector 1 București, unde se află arhiva societății sus menționată, în scopul verificării condițiilor de păstrare și a stadiului de prelucrare a documentelor aparținând . fost verificate prin sondaj câteva dosare, fiind identificate următoarele categorii de documente:
- situații contabile (bilanțuri semestriale, balanță de verificare lunară, extrase de cont, chitanțe, liste de avans chenzinal, dispoziții de încasare, bonuri de casă, facturi);
- declarații privind obligațiile de plată, ordine de plată, centralizatoare impozit dividente, situații TVA plată, deconturi TVA;
- proiecte (branșament apă, racord canal imobile, instalații sanitare, instalații de incendiu);
- contracte de executarea lucrărilor de construcții montaj (procese verbale de recepție finală, acte adiționale ale contractelor, dispoziții de șantier, devize);
- dosare instanță (comunicări, corespondență, sentințe civile, citații, rapoarte de expertiză tehnică);
- liste formulare și registre din sistemul AC (necompletate);
- dosarele privind privatizarea societății (corespondență cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Particip ații lor Statului, cu Fondul Proprietății de Stat, formulare de privatizare, mandate speciale, acte adiționale)
- bugetul activităților generale, contul de profit și pierderi;
- state de plată și dosare de personal etc.
Astfel, analizând genul de documente identificate ca urmare a verificării prin sondaj numai a unei părți din respectiva arhivă a rezultat că există și documente care au termen de păstrare permanent, spre exemplu dosarele de instanță și cele privind privatizarea societății.
De asemenea, în urma acestei verificări a rezultat că documentele mai sus menționate, având ca ani extremi 1990-2011, nu sunt ordonate, nu sunt inventariate și nu sunt selecționate.
În raport cu cele prezentate mai sus, prin obligarea paratei la preluarea arhivei aparținând fostei societăți, prima instanță a pronunțat o hotărâre cu încălcarea principiului disponibilității și a dispozițiilor cuprinse în art.129 alin. final din Codul de procedură civilă, acordând mai mult decât s-a cerut, întrucât:
- Reclamantul a solicitat obligarea paratei la preluarea arhivei „constând în: a)[...]; b) [...]".
- Textul art.18 din Legea nr.16/1996, la care s-a făcut trimitere în considerentele hotărârii, se referă atât la „documentele cu valoare istorică, în sensul prevederilor art.2", cât și la cele „cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetățenilor" (s.n. A.N.).
- Dispozitivul hotărârii - fiind cel care se execută - cuprinde soluția generică a obligării la preluarea arhivei aparținând societății desființate, fără a fi stabilit în mod expres ce documente aparținând arhivei creatorului desființat urmează să fie preluate.
- Considerentele avute în vedere de prima instanță nu explică dispozitivul și nu își găsesc corespondent în el.
2. Hotărârea ce formează obiectul prezentului recurs a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii (art.304 pct.9 C.pr.civ.), pentru argumentele de fapt și de drept pe cale le va expune în continuare.
Verificând hotărârea recurată sub aspectul concordanței cu dispozițiile legale incidente, respectiv cu normele de drept substanțial a căror aplicare s-a făcut de către Tribunalul București - Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal, precum și prin prisma respectării normelor de drept procesual aplicabile, aceasta este nelegală și netemeinică.
Legalitatea hotărârii implică respectarea întocmai a dispozițiilor procesuale și justa aplicare a legii materiale cu ocazia judecării pricinii respective, ceea ce nu este cazul în speță.
Soluția ca și motivarea adusă de Tribunalul București - Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal sentinței civile nr.5229/18.12.2012 pronunțată în dosarul nr.7771 9/3/CA/2011 exprimă un mod incorect și eronat de stabilire a situației de fapt, de neînțelegere și neaplicare a legii în resorturile și finalitatea ei.
Potrivit art.52 alin.(1) din Constituția României, revizuită, „persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei", iar conform art.126 alin.(6) teza 1 din Legea fundamentală „Controlul judecătoresc al actelor administrative este garantat [...]".
Art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 prevede că „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public".
Actul administrativ tipic este definit de art.2 alin.(1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publica, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
Legea nr.554/2004 reglementează două categorii de acte administrative asimilate: refuzul unei de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim (art.2 alin.2 din lege) și contractele administrative (art.2 alin. 1 lit.c din lege).
In speță, investită cu soluționarea acțiunii, având ca obiect obligarea la îndeplinirea unei obligații de a face - preluare arhivă, instanța de judecată trebuia să verifice mai multe aspecte, printre care și stabilirea naturii juridice a actului atacat.
Din întreaga economie a dispozițiilor cuprinse în Legea nr.554/2004 rezultă că poate forma obiectul acțiunilor în contencios administrativ numai actul administrativ, iar în cadrul judecării acțiunii îndreptate împotriva actului administrativ instanța este competentă să se pronunțe și asupra operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecații. Prin urmare, operațiunile administrative nu pot fi atacate separat în justiție, ci numai odată cu actul administrativ pe care l-au precedat.
Operațiunile administrative sau actele premergătoare actului administrativ nu produc efecte juridice prin ele însele, ci sunt emise în vederea pregătirii emiterii unui act administrativ propriu-zis, fiind denumite și forme procedurale prealabile actului administrativ .
Art.18 din Legea nr.554/2004 prevede că instanța care soluționează acțiunea poate să anuleze în tot sau în parte actul administrativ, să oblige autoritatea pârâtă să emită un act administrativ ori să elibereze un certificat, o adeverință sau orice alt înscris, să se pronunțe asupra legalității actelor sau operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului dedus judecății și care nu pot fi atacate separat, conform art.8 alin.(l) din lege.
In speță, constatând că obiectul acțiunii introductive de instanță privește un pretins refuz al instituției noastre de efectuare a unei operațiunii administrative, prima instanță de judecată trebuia să constate că reclamanta nu a solicitat anularea unui act administrativ, ci a dedus judecății executarea unei obligații de a face constând în preluare arhivă. Or, așa fiind, având în vedere dispozițiile art.8 și art.18 din Legea nr.554/2004, care indică în mod expres obiectul acțiunii în contencios administrativ, grefat pe un capăt de cerere principal având ca obiect anularea actului pretins vătămător (ceea ce în speță nu s-a produs), prima instanță trebuia să respingă acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Mai mult, analiza pe care a facut-o prima instanță pretențiilor deduse judecății, prin prisma actelor și lucrărilor cauzei, dar și a dispozițiilor legale incidente, este total greșită, superficială și contradictorie întrucât:
♦Art.35 alin.(4) din Legea contabilității nr.82/1991 menționează că în caz de încetare a activității persoanelor prevăzute la art. 1, situațiile financiare anuale, precum și registrele și celelalte documente la care se referă art. 25 se predau la arhivele statului, în conformitate cu prevederile legale în materie. Prevederile legale în materie sunt conținute în Legea Arhivelor Naționale nr.16/1996, potrivit cărora documentele se predau la A. Naționale pe bază de inventar și proces verbal de predare primire. Soluționând cauza fără a face o minimă analiză a situației de fapt deduse judecății, prima instanță de judecată a reținut că reclamantul „a dovedit cu înscrisuri necesitatea predării acestor documente (aparținând unei societăți dizolvate/radiate)", în condițiile în care arhiva acestuia nu este ordonată, nu este inventariată și nu este selecționată;
♦Făcând trimitere la dispozițiile art. 18 din Legea nr. 16/1996 instanța a reținut că parata are obligația să preia documente cu valoare practică „ în condițiile stabilite în al. 1 și 3 din acest articol", fără a face o minimă analiză pentru a constata dacă sunt îndeplinite condițiile stabilite în textele de lege invocate.
Astfel, art. 18 alin. (3) din Legea nr. 16/1996 prevede că „Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile cetățenilor referitoare la stagiile de cotizare în sistemul public de pensii, aflate la casele teritoriale de pensii, se preiau, în condițiile alin.2, pe bază de inventar și proces-verb al de predare-preluare, întocmite potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 2 și 3" (s.n. - A.N.).
Or, în cauză, prima instanță de judecată a refuzat să aplice chiar dispozițiile legale considerate ca fiind incidente litigiului cu care a fost investită. Toate apărările paratei în sensul neîndeplinirii condițiilor prevăzute în alin.(2), la care face trimitere alin.(3), al articolului 18 din Legea nr.16/1996, au fost apreciate ca refuz nejustificat, nedovedit, „constituind un abuz [...]", în condițiile în care a reținut că preluarea se realizează „în condițiile stabilite în al. 1 și 3 din acest articol".
♦ Art.12 din Legea nr.16/1996, reținut de prima instanță ca fiind incident cauzei, prevede că „A. Naționale și serviciile județene ale Arhivelor Naționale pot prelungi termenul de păstrare a documentelor la deținători până la asigurarea spatiilor necesare preluării lor".
Or, această facultate conferită prin lege Arhivelor Naționale a fost deturnată de prima instanță de judecată de la sensul voit de legiuitor și transformată în temei pentru stabilirea în sarcina Arhivelor Naționale a unui refuz nejustificat, nedovedit, „constituind un abuz [...]-.
Judecătorul nu este numai protectorul intereselor private cu care ia contact, ci este și garantul legii, pe care este chemat s-o apere contra oricărui act de încălcare, imperativ care în speță a fost nesocotit.
Examinand recursul declarat de parata, Curtea observa ca prin cererea de chemare in judecata, reclamantul a solicitat obligarea paratei să preia „[...], arhiva constând în:
a)Situațiile financiare, Registrele de contabilitate obligatorii și documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară a Societății;
b)Statele de salarii aparținând Societății, Dosarele de Personal și Carnetele de Muncă aparținând foștilor salariați ai Societății".
Prin sentinta civila recurata, prima instanta a obligat pe parata sa preia intreaga arhiva aparținând . radiata, de la O.R.C.
Curtea constata ca prima instanta a acordat reclamantului mai mult decat a cerut.
Din aceste motive, in baza art. 304 pct. 6 C. proc. civ., Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința civilă recurată în sensul că va obliga pe pârâtă să preia, în vederea păstrării, arhiva S.C. MONTMAR S.A. constând în:
- situații financiare, registrele de contabilitate obligatorii și documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară a societății;
- statele de salarii, dosarele de personal și carnetele de muncă aparținând foștilor salariați ai societății.
Cel de-al doilea motiv de recurs invocat de parata este neintemeiat.
Curtea observa ca reclamantul a solicitat, prin adresa cu nr._/4.11.2011 adresata paratei, in temeiul prevederilor art. 35 al. 4 din L. 82/1991 rep., a contabilitatii, sa se transmita data, ora si locul, in vederea predarii catre A. Statului a documentelor reprezentand situatiile financiare, Registrele de contabilitate obligatorii si documentele justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitatea financiara, precum si statele de salarii si carnetelor de munca, apartinand .>
. o societate dizolvata, aspect rezultat din s. com._/3.11.2008 pronuntata de Trib. Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala, ramasa definitiva prin dec. ..2009 a C..
Ulterior, s-a dispus si radierea societatii din Oficiul Registrului Comertului, potrivit s. com._/8.12.2010 a Trib. Bucuresti Sectia a VI-a Comerciala, ramasa def. si irevocabila prin nerecurare, aspect publicat si pe site-ul ONRC la 3.02.2011.
Prin adresa nr._/16.12.2011, parata a acordat un raspuns reclamantei, in sensul refuzului de a da curs cererii formulate, pe motivul lipsei de spatii necesare si corespunzatoare predarii acestor documente si, din perspectiva lipsei resurselor bugetare, lipsei si reducerii de posturi din aparatul propriu si lipsa unei culpe.
Curtea considera ca acest refuz este un act administrativ deoarece este emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea executarii in concret a legii, dand nastere la un raport juridic. Ori, potrivvit art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanta poate obliga o autoritate publica sa emita un act administrativ.
Pe de alta parte, potrivit art. 35 al. 4 din L. 82/1991rep, ,,In caz de incetare a activitatii persoanelor revazute la art. 1, situatiile financiare anulate, precum si registrele si celelalte documente la care se refera art. 25, se predau la arhivele statului, in conformitate cu prevederile legale in materie”.
Art. 18 din L. 16/1996 rep, prevede ca parata, in calitate de directie a Munic. Bucuresti a Arhivelor N., are obligatia sa preia documentele, cu valoare practica, in baza carora se elibereaza, copii, certificate, extrase, in conditiile stabilite in al. 1 si 3 din acest articol. Legea nu conditioneaza executarea acestei obligatii de caracterul ordonat al arhivei, inventarierea acesteia sau selectionarea ei, asaa cum afirma recurenta, de vrme ce textul de lege mentionat nu face nicio distinctie in acest sens.
Parata nu a facut dovada ca nu are spatiile necesare preluarii actelor de la . aceea, Curtea nu a retinut acest motiv invocat de recurenta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă A. NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI - SERVICIUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr.5229/18.12.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant T. I..
Modifică în parte sentința civilă recurată în sensul că obligă pe pârâtă să preia, în vederea păstrării, arhiva S.C. MONTMAR S.A. constând în:
- situații financiare, registrele de contabilitate obligatorii și documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară a societății;
- statele de salarii, dosarele de personal și carnetele de muncă aparținând foștilor salariați ai societății.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.09.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
U. D. B. V. V. D.
GREFIER,
I. C. D.
Tribunalul București
Secția a IX-a C.
Administrativ și Fiscal
Jud. fond L. G.
Red. jud. B.V./2 ex./1.10.2013
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 5400/2013. Curtea de Apel... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 3394/2013.... → |
|---|
