Obligaţia de a face. Sentința nr. 2810/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2810/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 729/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2810
Ședința publică de la 25.09.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. I.
GREFIER: B. ANIȘOARA
********************
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții D. G. și D. A., în calitate de moștenitori ai reclamantei D. M. M. în contradictoriu cu pârâții C. DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE TELEORMAN și C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, având ca obiect „obligația de a face”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 18.09.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, conform art. 396 alin.1 Cod procedură civilă, republicat, a amânat pronunțarea la data de 25.09.2013, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, astfel cum a fost precizată pe parcursul judecății, reclamanta D. M. M. în contradictoriu cu pârâtele C. de Asigurări de Sănătate Teleorman și C. Națională de Asigurări de Sănătate, a solicitat obligarea în solidar a pârâtelor la asigurarea în mod gratuit și cu prioritate a medicamentului Avastin pe intervalul stabilit de medici, precum și la plata despăgubirilor în sumă de 85.106 lei, reprezentând contravaloarea tratamentelor și a intervențiilor suferite de reclamantă, precum și a cheltuielilor de transport și cazare ale acesteia în străinătate.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că în anul 2011 a fost diagnosticată cu tumoare de glandă pineală și mezencefal. Urmare a acestui diagnostic a suferit mai multe intervenții chirurgicale și tratamente în țară, la Spitalul Clinic de Urgență B. - A. din București și la Spitalul Universitar de Urgență M. Central.
Având în vedere agravarea stării de sănătate, reclamanta a luat legătura cu Clinica „Neolife” din Turcia, unde în urma tratamentului tumoarea a regresat. Costurile tratamentului au fost în sumă de_ Euro.
La data de 12.10.2012, reclamanta a efectuat alte investigații la Clinica „Diagno” și față de rezultatele obținute, a urmat în Turcia o cură cu Avastin și a fost supusă la două RMN spectografice, iar în ianuarie 2013 a urmat o altă cură cu Avastin, concluzionându-se de către aceeași clinică un aspect evolutiv favorabil față de examinarea anterioară. Costurile totale ale deplasării în Turcia, incluzând transportul și tratamentul, au fost în sumă de 5858 euro.
Recomandarea clinicii din Turcia a fost continuarea tratamentului cu AVASTIN și în acest sens reclamantei i-a fost transmisă o schemă care să fie folosită în continuare.
Reclamanta învederează că în perioada menționată a efectuat repetate demersuri la autoritățile medicale pentru acordarea medicamentului recomandat de către medicii turci dar i s-a răspuns că acest medicament nu se găsește în nomenclatorul de medicamente pentru tumori cerebrale din România.
Arată că în ianuarie 2013 a depus un dosar cuprinzând toate actele medicale care atestă faptul că urmare a tratamentului, care trebuie continuat, starea sa a fost vizibil ameliorată dar până în prezent, CNAS nu a răspuns, fiindu-i comunicat verbal că nu se va aproba tratamentul cu Avastin.
Reclamanta consideră că potrivit art. 5 lit. a din Legea nr. 189/2000, are dreptul prioritar la gratuitatea asistenței medicale și medicamentelor, atât în tratamentul ambulatoriu, cât și în timpul spitalizărilor, ceea ce nu constituie o discriminare contrară prevederilor art. 11 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 150/2002, întrucât această facilitate este recunoscută tuturor beneficiarilor legii respective, ca lege specială. Faptul că medicamentul Avastin nu se află pe lista aprobată prin H.G. nr. 235/2005, pentru medicamentele acordate asiguraților în tratamentul ambulatoriu, în condițiile în care acest medicament nu poate fi înlocuit iar nefolosirea lui are repercusiuni grave asupra evoluției bolii sale, constituie un abuz care nu poate fi reparat decât pe cale judecătorească.
În drept, își întemeiază acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 189/2000, Legea nr. 46/2003, decizia nr. 646/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 martie 1996, pct. (32) și art. 25 din Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 23 aprilie 2009, pct. 11 din Carta Socială Europeană, revizuită la 3 mai 1996, art. 7 din Carta Europeană a drepturilor pacienților, art. 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate a invocat excepția de necompetență materială și funcțională a Secției de C. administrativ și fiscal a Curții de Apel București și excepția de netimbrare a cererii.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând, în esență, că aprobarea tratamentului cu Avastin nu se poate realiza în afara protocolului de rambursare CNAS, în afara înregistrării RCP-ului produsului în Comunitatea Europeană aprobată de Agenția Europeană a Medicamentului și în afara diagnosticului de certitudine histopatologic, necesar oricăror afecțiuni oncologice.
Legal citată, pârâta C. de Asigurări de Sănătate Teleorman a invocat excepția de necompetență materială a instanței, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
La termenul de judecată din 06.03.2013, pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate a învederat instanței că renunță la excepția de netimbrare, iar prin încheierea pronunțată în ședința publică de la termenul menționat, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de necompetență materială.
Urmare a decesului reclamantei intervenit la data de 14.06.2013, instanța a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acesteia, D. G. și D. A., care prin cererea depusă la dosar la data de 19.06.2013, au completat acțiunea dedusă judecății cu solicitarea de obligare a pârâtelor la plata daunelor morale în sumă de 30.000 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la C. de Asigurări de Sănătate Teleorman sub nr._/28.12.2012, D. M. M. a solicitat acordarea gratuit și cu prioritate a medicamentului Avastin, având în vedere diagnosticarea sa cu tumoră de glandă pineală și mezencefal, urmare a indicațiilor medicilor care au recomandat efectuarea acestui tratament.
La data de 07.01.2013, cererea reclamantei defuncte a fost transmisă Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care prin adresa nr. 1818/27.02.2013, a comunicat reclamantei răspunsul Comisiei de Experți de la nivelul CNAS pentru implementarea Programului Național de Oncologie, rezultat în urma analizării solicitării reclamantei, Comisie căreia îi revine competența de soluționare a cererii.
Comisia de Experți de la nivelul CNAS pentru implementarea Programului Național de Oncologie funcționează în baza prevederilor Ordinului președintelui CNAS nr. 759/2008 privind aprobarea regulamentelor de organizare și funcționare a comisiilor de experți care funcționează pe lângă C. Națională de Asigurări de Sănătate pentru implementarea unor programe/subprograme naționale de sănătate din cadrul Programului național de sănătate cu scop curativ, cu modificările și completările ulterioare.
Având în vedere diagnosticul reclamantei defuncte, indicațiile terapeutice pentru acest medicament și documentația depusă la dosarul medical al acesteia, Comisia a stabilit că, potrivit prevederilor legale speciale aplicabile în materia asigurărilor de sănătate, respectiv Protocoalele terapeutice pentru medicamentele care necesită aprobarea Comisiei de Experți și referatul de inițiere a tratamentului cu Avastin întocmit de CAS Teleorman nr._/28.12.2012, acest medicament nu poate fi acordat întrucât nu respectă indicațiile terapeutice pentru Avastin enunțate în protocolul terapeutic aprobat de CNAS și de asemenea, nu respectă protocolul RCP (rezumatul caracteristicii produsului) emis de către firma Roche Registration LTD. Marea Britanie.
Curtea reține că în România administrarea medicamentului Avastin este reglementată prin Ordinul comun al ministrului sănătății publice și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr._ pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Conform art. 3 din ordinul menționat, protocoalele terapeutice constituie baza de prescriere și monitorizare a medicamentelor care se acordă asiguraților pe bază de prescripție medicală eliberată de medicii care sunt în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Respectarea schemelor terapeutice stabilite conform protocoalelor terapeutice prevăzute în anexele nr. 1 și 2 este obligatorie pentru medicii aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate.
Prevederile legale menționate se coroborează cu dispozițiile Ordinului președintelui CNAS nr. 759/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, potrivit art. 1 lit. a pct. A din Anexa 3 la Ordinul Președintelui CNAS nr. 759/2008, Comisia de experți a CNAS pentru implementarea Programului Național de oncologie, are drept atribuții aprobarea inițierii și/sau continuarea tratamentelor cu medicamente care se eliberează cu aprobarea comisiilor de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, cu respectarea protocoalelor naționale, adaptate la cele europene.
În conformitate cu dispozițiile legale enunțate, tratamentul cu Avastin se acordă numai cu respectarea prevederilor legale care reglementează protocoalele naționale, adaptate la cele europene.
La nivel european, statele membre au obligația de a respecta indicațiile Agenției Europene a Medicamentului în ceea ce privește medicamentele aprobate de aceasta.
Astfel, la nivel european, se apreciază că administrarea medicamentului Avastin, în alte boli decât cele prevăzute pentru aprobarea medicamentelor, este considerată experimentală și se desfășoară numai în cadrul unor studii clinice. Ulterior, aceste studii clinice sunt supuse aprobării autorităților medicale, respectiv Agenția Europeană a Medicamentului, sau în România, Agenția Națională a Medicamentului.
În cauza dedusă judecății, din înscrisurile existente la dosarul medical al reclamantei defuncte rezultă că indicațiile medicului curant din Turcia care a recomandat continuarea tratamentului cu Avastin nu respectă indicațiile medicamentului aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului.
În condițiile date, CNAS prin Comisia de Experți pentru implementarea Programului Național de Oncologie a adus la cunoștința reclamantei defuncte faptul că aceste indicații au fost date greșit de către medicul curant care a făcut această recomandare, precum și efectele pe care le poate avea acest medicament, potrivit Agenției Europene a Medicamentului.
Astfel, potrivit indicațiilor Agenției Europene a Medicamentului, medicamentul Avastin nu este recomandat diagnosticului constând în tumoră de glandă pineală și mezencefal. Din enumerarea indicațiilor expres și limitativ prevăzute de Agenția Europeană a Medicamentului, având în vedere rezumatul caracteristicilor produsului, reiese că medicamentul solicitat de reclamanta defunctă nu poate fi acordat pentru tratarea tumorii cerebrale.
Curtea reține că România are obligația legală de a respecta indicațiile medicamentelor aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, iar indicațiile medicului din Turcia care a recomandat administrarea medicamentului Avastin în cazul tumorilor cerebrale, nu intră în contradicție cu regulile menționate, întrucât Turcia nefiind stat membru al Uniunii Europene, nu se supune regulilor Agenției Europene a Medicamentului.
Pentru motivele arătate, având în vedere prevederile legislației europene aplicabile în materie și indicațiile Agenției Europene a Medicamentului privind medicamentele aprobate, indicații obligatorii pentru România, nu se poate reține că a existat un refuz nejustificat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a acorda gratuit și cu prioritate medicamentul Avastin.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor în sumă de 85.106 lei, reprezentând contravaloarea tratamentelor și a intervențiilor suferite de reclamanta defunctă, precum și a cheltuielilor de transport și cazare ale acesteia în străinătate, Curte constată că potrivit art. 8 din Ordinul președintelui CNAS nr._ 009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind rambursarea și recuperarea cheltuielilor reprezentând asistența medicală acordată în baza documentelor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății la care România este parte, cu modificările și completările ulterioare, este decontată contravaloarea serviciilor medicale persoanelor asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, numai în măsura în care aceste servicii și tratamente medicale s-au efectuat pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.
Cum în speță, reclamanta defunctă a efectuat tratamente medicale pe teritoriul Turciei, stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, nu există temei legal pentru obligarea pârâtelor la decontarea acestor servicii medicale, urmând a fi respinsă ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâtelor la plata despăgubirilor.
Curtea va respinge ca neîntemeiat și capătul de cerere privind plata daunelor morale, reținând că pentru acordarea acestora este necesară stabilirea culpei autorității și dovedirea daunelor suferite. Chiar dacă cuantumul daunelor morale este lăsat la aprecierea judecătorului, partea care le solicită este obligată să dovedească producerea prejudiciului și legătura de cauzalitate existentă între prejudiciu și fapta autorității.
Cum în cauză, aceste elemente ale răspunderii civile delictuale nu au fost dovedite, solicitarea reclamanților nu poate fi primită.
Pentru considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții D. G. și D. A., domiciliați în T. MAGURELE, .. C6, ., județul TELEORMAN, în calitate de moștenitori ai reclamantei D. M. M., în contradictoriu cu pârâții C. DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE TELEORMAN, cu sediul în A., ., Județul TELEORMAN, și C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, .. 248, ., ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.09.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. I. B. ANIȘOARA
Red. M.I./21.10.2013
Tehnoredact. B.A./6ex.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2707/2013. Curtea de... | Pretentii. Sentința nr. 2896/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
