Pretentii. Decizia nr. 1282/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1282/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-03-2013 în dosarul nr. 1677/98/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.1282
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22.03.2013
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: U. D.
JUDECĂTOR: B. V.
JUDECĂTOR: V. D.
GREFIER: C. D.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta pârâtă Administrația Finanțelor Publice Urziceni, împotriva sentinței civile nr.1551/F/07.06.2012 pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant T. M..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată că recurenta pârâtă a solicitat judecarea în lipsă conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, apreciază cauza în stare de judecată și reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița la data de 16.05.2012, reclamantul T. M. în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE URZICENI a solicitat restituirea taxei de poluare în cuantum de 4900 lei, cu dobânda aferentă de la data de 03.04.2012 până la data restituirii efective, precum și plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că a achiziționat din Comunitatea Europeană un autoturism marca VOLKSWAGEN, tipul 1T BKDAC/TOURAN, nr. identificare WVGZZZ1TZ5W080619, de la MA-Multi Automobile GbR, pentru înmatricularea căruia în România a fost obligat la plata taxei speciale de poluare în cuantum de 4900 lei
Consideră că instituirea taxei speciale este nelegală și discriminatorie, contrară prevederilor legislației comunitare, prin instituirea taxei s-a produs o încălcare a art. 90 din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.
În drept reclamantul a invocat prevederile art. 1, art. 2 alin. 1 lit. i) și n), art. 8, art. 10 și art. 18 din Legea 554/2004, art. 16 alin. 1 și art. 148 din Constituția României, art. 28 și art. 90 din Tratatul Comunității Europene, OUG 50/2008, Codul Fiscal, art. 1077 Cod civil.
În dovedire a depus la dosar un set de acte (filele 6-19).
Acțiunea fost timbrată cu 39 lei taxă de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Urziceni a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că taxa de poluare a fost percepută în mod legal, fiind respectate prevederile OUG 50/2008 cu modificările și completările ulterioare și ale HG 686/2008.
În drept a invocat prevederile art.115-118 C., prevederile art. 60 C., OG nr. 50/2008 și HG nr. 686/2008.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1551/F din 07.06.2012, Tribunalul Ialomița a admis cererea reclamantului, a obligat pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE URZICENI să restituie reclamantului suma de 4.900 lei, încasată necuvenit cu titlu de taxă poluare pentru autoturismul VOLKSWAGEN, tipul 1T BKDAC/TOURAN, nr. de identificare -. -WVGZZZ1TZ5W080619, conform chitanței . 4A, nr._ din 03.04.2012 și la plata dobânzii legale corespunzătoare sumei datorate până la restituirea efectivă.
În motivare, prima instanță a arătat că reclamantul a achiziționat dintr-un stat comunitar, Germania, un autoturism second - hand marca VOLKSWAGEN, tipul 1T BKDAC/TOURAN, nr. de identificare -. -WVGZZZ1TZ5W080619, de la MA – MULTI AUTOMOBILE GbR și, pentru a-l înmatricula în România, a fost condiționat să achite suma de 4.900 lei, potrivit chitanței . 4A, nr._/03.04.2012, cu titlu de taxă pentru emisii poluante, suma respectivă fiind calculată și percepută potrivit deciziei de calcul al taxei pentru emisii poluante pentru autovehicule nr.9041/03.04.2012, emisă de pârâta A.F.P. Urziceni .
Prin Legea nr.9/2012, O.U.G. nr.50/2008 a fost abrogată, reglementările cuprinse la art.4 alin.2 din Legea nr.9/2012 urmând a elimina taxa discriminatorie cuprinsă în O.U.G. nr.50/2008 și a pune reglementările naționale în concordanță cu art.110 din T.F.U.E. în sensul că obligația de plată a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule există și cu ocazia primei transmiteri a dreptului de proprietate în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu s-a plătit taxa specială pentru autovehicule și autoturisme, conform Legii nr.571/2003 .
Numai că prin O.U.G. nr.1/2012 s-a dispus suspendarea aplicării dispozițiilor art.4 alin.2 din Legea nr.9/2012 până la 1 ianuarie 2012, situație în raport de care instanța consideră că discriminarea constatată de Curtea de Justiție a U.E. în cauza T. contra României și neconcordanțele reglementărilor naționale cu normele europene persistă .
Astfel, potrivit art. 110 din Tratatul de Funcționare a Comunității Europene, niciun stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.
Coroborând textele de lege cuprinse în dreptul intern și cele din dreptul comunitar în raport de Constituția României și Jurisprudența Curții Europene de Justiție, instanța a constatat că în cauza dedusă judecății sunt aplicabile dispozițiile dreptului comunitar, care are prioritate față de dreptul național.
Astfel, Constituția României, în art. 148, prevede urmare a aderării la Uniunea Europeană prevederile tratatelor constitutive precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare ( alin. 2) iar Parlamentul, Președintele, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinirea obligațiilor, din actul de aderare asumate prin Legea 157/2005 de ratificare a tratatului.
Prin decizia în cauza C./ENEL (1964), Curtea de Justiție Europeană a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat – un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre, arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior .
De asemenea, în cauza SIMMENTHAL (1976) Curtea de Justiție Europeană a statuat că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte procedură constituționale.
Din analiza dispozițiilor legale care au stabilit condițiile și modalitățile de percepere a taxei de emisii poluante, tribunalul ajunge la concluzia că între norma de drept intern și cea comunitară, aplicabile în speță, există o stare de incompatibilitate .
Astfel, potrivit dispozițiilor Legii nr.9/2012, cu modificările aduse de O.U.G. nr.1/2012, rezultă că pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre U.E. nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România. Dar se percepe această taxă de poluare la autoturismul produs în țară sau în alt stat membru U.E., dacă este înmatriculat pentru prima dată în România.
Reglementată în acest mod, taxa pentru emisii poluante diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un alt stat membru ; cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second - hand deja înmatriculate în România.
Scopul general al art.110 din T.F.U.E. este acela de a asigura respectarea unuia dintre principiile de bază ale funcționării Comunității, respectiv principiul liberei circulații a mărfurilor, iar acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai mare produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
Prin reglementările sale, Legii nr.9/2012, cu modificările aduse de O.U.G. nr.1/2012 este contrară art.110 din T.F.U.E, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un stat membru U.E., precum cel pentru care s-a calculat taxa de poluare în litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second - hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Ori, după aderarea României la U.E., acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale U.E., atât timp cât norma fiscală națională sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor (CJE, hotărâre din 7 mai 1987, cauza 193/85, Cooperativa Co – Frutta SRL c. Amministrazione delle finanze dello stato – în speță, taxa menită să descurajeze importul de banane în Italia) .
Asupra încălcării art.110 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferență de tratament s-a pronunțat Curtea de la Luxembourg prin hotărârea din 11 august 1995, cauzele reunite C-367/93 la C – 377/93, F.G. Roders BV ș.a. x. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen ( discriminare între vinurile din Luxembourg și vinurile din fructe provenite din alte state membre), sau prin hotărârea din 7 mai 1987, cauza 184/85, Comisia C. Italia ( bananele importate în Italia și fructele cultivate în Italia ).
În mod concret, cu privire la faptul dacă prevederile Legii nr.9/2012, cu modificările aduse de O.U.G. nr.1/2012 încălcă sau nu normele comunitare a avut a se pronunța Curtea de la Luxembourg în cauza C-402/09, cauza T. contra Statului R., când pronunțând o hotărâre preliminară a statuat prin hotărârea din 7 aprilie 2011, pct.61, că instituirea taxei de poluare cu ocazia înmatriculării numai asupra autovehiculelor second – hand achiziționate dintr-un stat membru U.E. nu și a autovehiculelor similare achiziționate de pe piața națională se opune prevederilor art.110 TFUE, întrucât regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor autovehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor autovehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Așa fiind, cum din cele arătate rezultă că perceperea taxei de emisii poluante, potrivit Legii nr.9/2012, cu modificările aduse de O.U.G. nr.1/2012, este contrară dispozițiilor cuprinse în T.F.U.E. și cum aceste ultime dispoziții au prioritate de aplicare față de dispozițiile interne, refuzul paratei de a înmatricula autoturismul proprietatea reclamantului este un refuz nejustificat, exercitat cu exces de putere, motiv pentru care paratul urmează a fi obligat să procedeze la înmatriculare fără achitarea taxei auto de poluare .
Trebuie arătat în același timp că însăși Î.C.C.J., prin plenul ei, a pronunțat decizia nr.24/17 noiembrie 2011, prin care a stabilit că astfel de acțiuni sunt admisibile, decizie obligatorie, potrivit art.3307 alin.4 Cod procedură civilă.
Fiind vorba de restituirea unor sume de la buget, sancțiunea încasării necuvenite a acestor sume și repartizarea integrală a prejudiciului astfel suferit de reclamant o reprezintă acordarea dobânzii legale, calculată potrivit art.124 și următoarele Cod procedură fiscală, motiv pentru care suma totală a fost actualizată cu această dobândă legală la data plății efective .
A admis ca întemeiată cererea formulată de reclamantul T. M., împotriva pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE Urziceni, a obligat pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE URZICENI să restituie reclamantului suma de 4.900 lei, încasată necuvenit cu titlu de taxă poluare pentru autoturismul VOLKSWAGEN, tipul 1T BKDAC/TOURAN, nr. de identificare -. -WVGZZZ1TZ5W080619, conform chitanței . 4A, nr._ din 03.04.2012 și a obligat pârâta către reclamantă la plata dobânzii legale corespunzătoare sumei datorate până la restituirea efectivă .
A luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice Urziceni, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate, aceasta fiind pronunțată cu încălcarea prevederilor legale, precum și menținerea ca legală și temeinică a deciziei de calcul a instituției fiscale, conform prevederilor OUG 50/2008 și Normelor metodologice de aplicare a acestui act normativ.
În motivarea recursului arată că taxa de poluare pentru autovehicule, reglementata de OUG nr. 50 /2008 Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2008, se calculează de organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Asa cum reiese in mod evident din legislația in vigoare, instituția fiscala competenta are obligația doar de a stabilii taxa auto prin calcularea acesteia conform programului informatic, la solicitarea persoanei fizice sau juridice, iar in ultima zi lucrătoare a lunii, unitățile Trezoreriei Statului transfera in contul" Disponibil al fondului pentru mediu " sumele colectate. De altfel cu privire la acest capăt de cerere invocam excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului întrucât acesta nu a făcut dovada procedurii prealabile administrativa conf. art.207 Cod procedura fiscala . Termenul de depunere a contestației
1 ) contestația se va depune in termen de 30 de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii. " Procedura prealabila
1) înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se considera vătămata . sau ori . printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea in tot sau in perte a acestuia ." in speța de fata reclamantul formulând cerere de restituire a taxei pe poluare, nu contestație împotriva deciziei de calcul a taxei .
Prin urmare pentru a se putea dispune restituirea taxei ca nedatorata presupune ca in prealabil sau concomitent sa se solicite anularea titlului de creanța in baza căruia aceasta este datorata .
Pe fondul cauzei in ceea ce privesc prevederile comunitare invocate in susținerea cererii de chemare in judecata de către T. M., legea nr. 157/2005 România a ratificat tratatul prin aderarea Republicii Bulgaria si România la Uniunea Europeana, efectele acestei ratificări fiind reglementate de art 148 alin. 2 si 4 din Constituția României astfel cum aceasta a fost republicata, in conformitate cu care prevederile Tratatelor Constitutive ale UE si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne cu respectarea prevederilor actului de aderare .
Legea cadru europeana este un act legislativ care obliga orice stat membru destinatar in ceea ce privește rezultatul care trebuie obținut, lăsând in același timp autoritățile naționale competente in ceea ce privește alegerea formelor si a mijloacelor.
In consecința rezulta ca legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre numai in privința rezultatului, autorităților naționale având competenta de a alege forma si mijlocul prin care se asigura obținerea rezultatului. Referitor la motivația reclamantului cu privire la art.90 paragraf 1 din Tratatul Comunităților Uniunii Europene conform căruia nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne de orice natura, mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare precizam faptul ca din Jurisprudența constanta a Curții de Justiție a Comunităților Europene a rezultat ca tratatul nu este încălcat prin instituirea unei taxe de poluare in momentul primei înmatriculări a unui autovehicul pe teritoriul unui stat membru, iar caracterul ei fiscal taxa intra in regim intern de impozitare, domeniu rezervat exercitării prerogativelor suverane ale statelor membre. Ordonanța de Urgenta a Guvernului 50/2008 stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehiculele, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu si se gestionează de Administrația Fondului de mediu in vederea finanțării programelor si proiectelor pentru protecția mediului .
Conform art.4 din OUG nr. 50 /2008 " obligația de plata intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România iar potrivit art. 6 suma de plata reprezentând taxa se calculează pe baza elementelor prevăzute in anexele 1-4 .
In relație cu art. 90 din Tratatul CE se observa ca un stat membru are voie sa perceapă o taxa de poluare a unui autovehicul in statul respectiv, cu condiția ca taxa sa fie conforma cu art.90 din tratat, ceea ce înseamnă ca prin taxa respectiva sa nu fie defavorizate produse din alte state membre . In ceea ce privește OUG.50 /2008 art. 4 face distincție intre autovehiculele noi la care potrivit anexei ,taxa de poluare este integrala si autoturismele vechi, second-hand, înmatriculate pentru prima data in România pentru care taxa de poluare se plătește in procent diminuat procentual progresiv in funcție de vechimea autovehiculului.
Astfel potrivit dispozițiilor OUG.50/2008 România stat membru al Comunității Europene nu supune direct sau indirect produselor altor tari membre ale Comunității unor impozite interne de orice natura, superioare celor care se aplica direct sau indirect produselor naționale similare . Ori taxa de poluare instituita de disp. OUG 50/2008 nu poate fi asimilata impozitelor interne, aceasta taxa fiind perceputa pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care prin înmatricularea acestora in România inteleg sa le utilizeze pe teritoriul României contribuind astfel la poluarea mediului.
Aceasta taxa nu este perceputa doar persoanelor care doresc sa înmatriculeze si sa utilizeze in România autoturismul secon-hand importate din Uniunea Europeana, ci tuturor persoanelor care doresc sa înmatriculeze si sa utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei.
Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG 50/2008 ca fiind unul de poluare, rezulta din dispozițiile art. 1 alin 2 care enumera categoria de programe si proiecte pentru protecția mediului care urmează sa fie finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ .
Prin urmare, chiar daca legiuitorul nu a găsit o formula foarte potrivita prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei, acest aspect nu este de natura sa o transforme . prima înmatriculare cum era cea prevăzuta de art.214 /1 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe.
Analizând actele și lucrările dosarului, curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 C.proc.civ., va respinge ca nefondat recursul civil de față, constatând că prima instanța a făcut o corectă dezlegare a compatibilității dispozițiilor art. 4 din O.U.G. nr.50/2008 cu prevederile art.110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
În afara celor menționate de tribunal, se impune a fi subliniat că prin hotărârea pronunțată la 7 aprilie 2011, în cauza C-402/09, CJUE a reținut că “pentru a verifica dacă o taxă precum cea în cauză în acțiunea principală creează o discriminare indirectă între autovehiculele de ocazie importate și autovehiculele de ocazie similare prezente deja pe teritoriul național, este necesar, având în vedere întrebările instanței naționale și observațiile prezentate în fața Curții, să se examineze mai întâi dacă această taxă este neutră față de concurența dintre vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare care au fost înmatriculate anterior pe teritoriul național și au fost supuse, cu ocazia acelei înmatriculări, taxei prevăzute de OUG nr. 50/2008. În continuare, va fi necesar să se examineze neutralitatea aceleiași taxe între vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare care au fost înmatriculate pe teritoriul național anterior intrării în vigoare a OUG nr. 50/2008”.
Curtea menționează că autovehiculele prezente pe piața unui stat membru sunt „produse naționale” ale acestuia în sensul articolului 110 TFUE. Atunci când aceste produse sunt puse în vânzare pe piața vehiculelor de ocazie a acestui stat membru, ele trebuie considerate „produse similare” vehiculelor de ocazie importate de același tip, cu aceleași caracteristici și aceeași uzură. Astfel, vehiculele de ocazie cumpărate pe piața statului membru menționat și cele cumpărate, în scopul importării și punerii în circulație în acest stat, în alte state membre constituie produse concurente.
Din principiile amintite mai sus rezultă că articolul 110 TFUE obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
În continuare, Curtea reține la par.58 din hotărâre că rezultă “fără echivoc că reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.”
Aceeași interpretare este dată de CJUE în cauzele C-263/10 N. și cauzele conexate C-29/11 Sfichi și C-30/11 I..
Având în vedere interpretarea dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca răspuns la întrebarea preliminară, în sensul că “Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională “, în mod întemeiat a reținut instanța fondului incompatibilitatea prevederilor art. 4 din O.U.G. nr.50/2008 cu prevederile Tratatului, sub aspectul taxării discriminatorii a autovehiculelor rulate.
Dispozițiile Legii nr.9/2012 nu constituie un temei pentru respingerea cererii reclamantului, cât timp prevederile potrivit cărora sunt supuse taxei de poluare și autoturismele aflate în parcul auto național și pentru care nu s-a achitat taxa specială de primă înmatriculare sau poluare, la prima înstrăinare a dreptului de proprietate, au fost suspendate prin efectul OUG nr.1/2012 și nu pot produce efecte decât pentru viitor.
În egală măsură, considerentele tribunalului cu privire la temeinicia cererii de acordare a dobânzii legale sunt pe deplin valabile, reflectând aplicarea principiului reparării integrale și efective a prejudiciului suferit de reclamant prin impunerea taxei cu încălcarea principiului supremației dreptului comunitar.
În atare context, acțiunea reclamantului intimat, prin care solicită restituirea taxei percepute în baza unui act normativ incompatibil cu legislația comunitară este admisibilă pe tărâmul dispozițiilor art.117 litera d din O.G. nr.50/2008 și întemeiată, considerente pentru care recursul civil de față va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă Administrația Finanțelor Publice Urziceni, împotriva sentinței civile nr.1551/F/07.06.2012 pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant T. M., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,22.03.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR U. D. B. V. V. D.
GREFIER
C. D.
Tribunalul Ialomița – Secția Civilă
Jud.fond. D. I.
Red.jud.U.D./2 ex.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 838/2013. Curtea de Apel... | Strămutare. Sentința nr. 1024/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
